Tag: petrol

  • Preţurile petrolului şi rubla au dus la o pierdere trimestrială de 1,6 mld. dolari pentru Gazprom

    Compania rusă Gazprom a înregistrat o pierdere de 1,64 de miliarde de dolari în primul trimestru, pe fondul preţurilor scăzute ale petrolului şi al deprecierii rublei, anunţă Reuters.

    Vânzările de gaze către Europa, piaţa cheie a Gazprom, au scăzut în primele trei luni ale anului, iar preţurile petrolului au scăzut, după ce producătorii au eşuat în încercarea de a reduce livrările.

    Cu toate acestea, vicepreşedintele Gazprom Famil Sadygov a declarat că pierderea este „doar pe hârtie” şi se datorează în principal unei scăderi accentuate a valorii rublei, care a venit după reducerea preţurilor la petrol.

    Pierderea din primul trimestru a fost de 116 miliarde de ruble (1,64 miliarde de dolari), comparativ cu un profit net de 536 de miliarde de ruble în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Vânzările de gaze către Europa şi China au scăzut cu 17%, la 52 de miliarde de metri cubi, în timp ce preţul mediu a scăzut cu 36%, la 10.800 de ruble (152 dolari)/1.000 de metri cubi, scăzând veniturile Gazprom cu un sfert, până la 1.700 de miliarde de ruble.

    Excluzând fluctuaţiile valutare, Gazprom ar fi înregistrat un profit net de 288 miliarde de ruble, a spus Sadygov, adăugând că această estimare va fi folosită la calcularea dividendelor acestui an şi nu pierderea.

  • Sfârşitul benzinei anunţat chiar de marii producători de petrol. Care este viitorul combustibilului

    Scăderea recentă a preţului petrolului la un minim istoric a determinat firmele Shell şi British Petroleum (BP) să îşi schimbe în totalitate previzinile legate de profitabilitatea companiilor, scrie The Guardian.

    Săptămâna trecută, BP a decis să îşi revizuiască preţurile pentru petrol pentru următoarele trei decenii. Previziunile anterioare ale unui preţ mediu de 75 de dolari pe baril în următorii 30 de ani s-au schimbat, valoarea previzionată fiind acum de 55 de dolari.

    Decizia a şters mai bine de 17 miliarde de dolari din valoarea companiei dintr-o lovitură – iar acest aspect poate însemna că rezervele de petrol neextrase încă ar putea rămâne acolo.

    Tranziţia spre energie regenerabilă prevala în declaraţia CEO-ului BP, Bernard Looney: „Aceste decizii grele (…) ne vor ajuta să concurăm în direcţia tranziţiei energetice.” Reprezentanţii companiei au adăugat că pandemia va accelera probabil ritmul tranziţiei spre un sistem de energie mai ecologic, cu mai puţine emisii de carbon.

    Cu câteva săptămâni în urmă, compania Royal Dutch Shell anunţase că recalculează dividendele acţionarilor şi şterge trei sferturi din bonusurile anuale.
    Ben van Beurden, CEO-ul Shell, a declarat atunci că pandemia ar putea să îi aducă şi pe ei mai aproape spre proiecte de energie curată „care ne deservesc mai bine în viitor”.

    Firma de cercetare Rystad Energy crede că mai mult de 280 de miliarde de barili de petrol vor fi lăsaţi în pământ pe măsură ce apetitul oamenilor pentru combustibil este în scădere. Alţii cred însă că punctul minim de scădere a fost atins anul trecut.

    BP şi-a fixat ţinta unei amprente de carbon 0 până în 2050. Totuşi, compania a investit doar 500 de milioane de dolari din investiţiile totale de 12 miliarde de dolari în energia verde. Ameninţările existenţiale ale planetei ar putea determina companiile de profil să tureze acum motoarele în direcţia energiei verzi.

  • Preţul petrolului sare de 40 de dolari per baril, după ce membrii OPEC au decis să respecte reducerile de producţie

    Preţul petrolului a urcat vineri la peste 42 de dolari pe baril după ce OPEC şi aliaţii săi au promis că vor respecta reducerilor de producţie, pe fondul revenirii consumului, relatează Reuters.

    Irakul şi Kazahstanul, în cadrul unei reuniuni a OPEC +, s-au angajat să respecte reducerile de livrări, ceea ce înseamnă că alianţa ar putea reduce cantităţile în iulie.

    Petrolul Brent a crescut cu 1,03 USD sau 2,5%, până la 42,54 dolari până la 0945 GMT, cel mai mare nivel din 8 iunie, iar petrolul american West Texas Intermediate a urcat cu 1,17 dolari sau 3%, la 40,01 dolari.

    Preţul Brent s-a dublat de la minimul pe 21 de ani atins în aprilie, ajutat de reducerile OPEC + de 9,7 milioane de barili pe zi (bpd) sau 10% din cererea mondială.

    Cererea de combustibil în Europa înregistrează o recuperare treptată după blocajele din aprilie, dar rămâne mult sub normal, arată datele din mai multe ţări.

  • Omul de afaceri care a făcut din Vitol cel mai mare trader de petrol din lume a murit la 64 de ani

    Ian Taylor, omul care a făcut din casa de comerţ Vitol cel mai mare comerciant de petrol din lume, a murit din cauza pneumoniei la 64 de ani, a declarat compania marţi. Taylor a supravieţuit cancerului, dar şi unui accident vascular cerebral anul trecut.

    Taylor este cunoscut pentru că a băut cu Fidel Castro şi a furnizat miliarde de dolari Kazahstanului, dar şi pentru faptul că a zburat chiar şi în Libia în timpul revoltei din 2011 împotriva lui Muammar Gaddafi.

    În 1995, absolventul de la Universitatea Oxford a devenit director general al Vitol, care, cu aprobarea Marii Britanii, a furnizat opoziţiei din Benghazi combustibil în schimbul ţiţeiului.

    În timpul mandatului lui Taylor, Vitol a mai tranzacţionat şi petrolul iranian în 2012, în ciuda sancţiunilor SUA.

    CEO-ul Glencore, Ivan Glasenberg, a declarat că Taylor a fost „unul dintre ultimii pionieri care au contribuit la transformarea industriei de tranzacţionare a petrolului”.

    Taylor a devenit unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri din Marea Britanie, iar în 2007 a intervenit pentru a salva producătorul de ţesături scoţiene Harris Tweed Hebrides.

    Un susţinător al partidului conservator care a respins oferta de a deveni cavaler al Imperiului Britanic venită de la fostul premier David Cameron, Taylor a fost preşedinte al Royal Opera House până în 2019.

    Şi-a început cariera la Shell în 1978 şi a lucrat în America de Sud şi Asia de sud-est, iar în 1985 a venit la compania privată Vitol, transformând modestul dealer olandez de combustibil într-o companie de anvergură globală.

    Anul trecut, firma a tranzacţionat în jur de 8 milioane de barili de petrol pe zi.

  • Lider în vremuri de criză

    „Nu există îndoială că pandemia de COVID-19 ne-a schimbat în mod fundamental vieţile, comportamentul social şi peisajul economic. Noi, la fel ca toate companiile, a trebuit să ne reajustăm priorităţile, să ne concentrăm pe sănătate şi să învăţăm cum să comunicăm şi să lucrăm diferit”, a răspuns Christina Verchere, CEO-ul OMV Petrom, la întrebarea referitoare la modul în care s-a schimbat agenda companiei pe care o reprezintă, într-o ediţie recentă a emisiunii Viaţă de corporatist.

    Ea se referă în primul rând la gestionarea modului de operare pentru asigurarea necesarului de energie pentru oameni. „În mod fundamental, oamenii au nevoie de energie, este un aspect esenţial al vieţii, al afacerilor, al spitalelor şi al caselor”, spune ea. În acest context, Christina Verchere spune că priorităţile OMV Petrom s-au concentrat pe sănătatea şi bunăstarea angajaţilor şi clienţilor, apoi pe asigurarea energiei de care societatea are nevoie ca să funcţioneze. „Mobilitatea trebuie să se desfăşoare chiar dacă se întâmplă într-o formă schimbată, energia trebuie să ajungă în case, spitale şi la afaceri, iar apoi trebuie să asigurăm o bună situaţie financiară a companiei. Trebuie să ne asigurăm că oamenii noştri sunt protejaţi, clienţii sunt protejaţi şi să ne asigurăm că produsul nostru ajunge la destinaţie”, a punctat Christina Verchere.

    Din rândul celor 12.500 de angajaţi ai OMV Petrom, 6.000 dintre ei lucrează de acasă, activităţile lor permiţându-le această tranziţie. „Mulţi a trebuit să se adapteze, folosind conexiunile video pe care le avem, a trebuit să ne asigurăm că au mobilier ergonomic, că sistemele IT pot suporta conexiunile pentru a asigura munca de acasă”, a spus Verchere. În afară de ei, în cadrul companiei lucrează însă şi aproximativ 6.500 de persoane „în prima linie”, iar măsurile pentru ei au fost modelate în funcţie de specificul activităţii lor, spune Christina Verchere, referindu-se la oamenii din rafinărie, din Upstream, din centrală şi, de asemenea, din staţiile de carburanţi. „Pentru ei am implementat măsuri de izolare diferite, am schimbat durata turelor, pentru angajaţii care lucrează în offshore – timp de patru săptămâni lucrează în offshore, patru săptămâni stau acasă”, a explicat ea.

    În ceea ce îi priveşte pe angajaţii din rafinărie, aceştia au fost izolaţi în această perioadă – iar atunci când nu au lucrat, au fost cazaţi în hoteluri. „Am implementat şi folosirea măştilor şi celelalte măsuri relevante impuse de autorităţi. A fost o adaptare majoră, am reuşit să o facem şi să îi păstrăm pe oameni sănătoşi şi capabili să ofere în continuare un produs de care avem nevoie. Întoarcerea la birou se va face într-un mod etapizat fiindcă am fost capabili să furnizăm produsul nostru societăţii având în continuare mulţi oameni lucrând de acasă. Nu ne grăbim, dar suntem atenţi la cum pregătim întoarcerea la birou”, explică Christina Verchere.

    În perioada stării de urgenţă, compania nu şi-a oprit deloc activitatea şi niciunul dintre angajaţi nu a intrat în şomaj tehnic. Totuşi, industria petrolului s-a confruntat în această perioadă cu o prăbuşire istorică, cauzată de scăderea abruptă a preţului petrolului şi a cererii globale în acelaşi timp, context în care şi OMV Petrom a trebuit să ajusteze strategia stabilită anterior. „Aceasta este o situaţie fără precedent. Suntem obişnuiţi cu crize în diferite forme în industria de oil & gas, dar niciodată nu am  trecut prin aşa ceva anterior”, a spus Christina Verchere.

    Executivul explică minimul istoric al preţului petrolului: „Ceea ce am văzut a fost o scădere a cererii la nivel global, ceea ce a condus la o poziţie de supraproducţie, iar atunci când există o astfel de situaţie, se aplică principiile cererii şi ofertei, iar preţul scade. Ceea ce am văzut în trecut este că OPEC, care este o organizaţie formată din cele mai mari ţări producătoare de petrol din lume, a redus din producţie – iar acest lucru nu s-a întâmplat pentru o perioadă de timp în criza curentă -, a fost o nealiniere între membrii OPEC şi nu au existat tăieri de producţie. Apoi am început să vedem că se întâmplă aceste reduceri, prin urmare acum observăm o uşoară recuperare”. 

    Odată cu supraproducţia, preţurile au scăzut, iar aceasta nu este neapărat o noutate, ineditul venind însă de la minimul la care a ajuns cererea. „Ceea ce vedem la companiile din domeniu este că îşi asumă că trebuie să îşi reajusteze bugetele şi încep să taie din investiţii. În situaţia unei supraproducţii, preţurile scad, veniturile scad, vă puteţi imagina că dacă veniturile scad cu o treime, faci câteva schimbări. Asta fac companiile, trebuie să facă anumite schimbări pentru a reacţiona la această situaţie”, spune Verchere.

    În ceea ce priveşte efectele pe care le-ar putea resimţi cetăţenii ca urmare a acestor schimbări, printre ele se numără un preţ redus al benzinei, dar şi altele indirecte, cu implicaţii mari asupra ţării noastre. „România are o economie care se bazează pe resursele naturale, industria de oil & gas, de peste un secol, deserveşte ţara foarte bine şi este un element esenţial din aceasta. O companie precum OMV Petrom este parte din comunitatea de business şi este unul dintre pilonii economici ai României.”

    Or, ca urmare a  acestei prăbuşiri a preţului petrolului, şi OMV Petrom a luat câteva măsuri cu efecte asupra pieţei locale. „Noi am redus investiţiile cu 30%, de la 4,2 miliarde de lei, la 3 miliarde de lei şi toţi banii pe care îi investim  în OMV Petrom sunt în România, aşadar este o implicaţie indirectă, când activitatea noastră scade, există un efect asupra motorului economic al ţării”, spune Christina Verchere. În plus, potrivit CEO-ului OMV Petrom, compania şi-a redus costurile operaţionale cu 330 de milioane de lei şi a redus utilizarea rafinăriei la o capacitate de aproximativ 80% pentru a evita supraproducţia. 

    Pe de altă parte, compania şi-a propus în continuare să ofere dividende acţionarilor. „Mai devreme în cursul acestui trimestru această decizie a fost aprobată şi dividendele vor fi plătite în iunie – cred că acest lucru este important datorită structurii economice a ţării şi a faptului că al doilea cel mai mare acţionar al nostru este statul român. Acest lucru spune multe despre puterea companiei şi de importanţa companiei, dar şi despre intervenţiile importante pe care a trebuit să le facem”. Cum crede Verchere că vor evolua lucrurile în continuare? „Cel de-al doilea trimestru va fi cel mai greu trimestru. Vom vedea ce se va întâmpla în trimestrele trei şi patru fiindcă în industria de oil & gas nu va exista o recuperare rapidă, ci una lentă, parte a poziţiei de supraproducţie care a fost stabilită în piaţă din cauza stocurilor din toată lumea”, spune ea.
    Dacă anterior compania îşi stabilise  bugetul pentru anul curent la un preţ al petrolului de 60 de dolari/baril, au făcut o revizuire a acestuia la 40 de dolari/baril, iar Christina Verchere nu exclude ca preţul de referinţă al petrolului să scadă în continuare.

    „Va trebui să vedem cum se va desfăşura restul anului. Petrom este o companie integrată de oil & gas, dintr-un anumit punct de vedere, aceasta ajută la reducerea impactului generat de preţul produsului care scade. Dar să vedem, cu preţul care scade, cu cererea care scade, va fi un an greu, nu există îndoială”, mărturiseşte executivul de la OMV Petrom. „Este fundamental să ne asigurăm că produsul nostru ajunge pe piaţă şi asta înseamnă că trebuie să ne uităm la nivelurile de depozitare, să ne asigurăm că acestea sunt administrate corespunzător. Probabil va exista încă o reducere în ceea ce priveşte preţul. Deocamdată rămânem cu 40 de dolari, acum suntem la 35-36 dolari.”

    În ceea ce priveşte reducerea investiţiilor cu 30%, ea subliniază că este vorba despre o amânare a acestora, nu despre o tăiere a lor. „Pe majoritatea le-am amânat, dacă am avut opţiunea de a amâna lucrurile, le-am amânat. Au existat câteva tăieri referitoare la programul de foraj, câteva studii referitoare la viitoarele oportunităţi de creştere  din downstream şi câteva aspecte referitoare la staţiile de carburanţi. Sunt amânate, sunt proiecte bune, dar nu este momentul potrivit să facem aceste investiţii ţinând cont de situaţia cash-flow-ului”.

    Christina Verchere a mai spus şi că autorităţile au un rol important în modul în care se vor desfăşura investiţiile în următoarea perioadă.„Liberalizarea pieţei gazului, asigurarea că există un mecanism propice pentru consumatorii vulnerabili, eliminarea taxelor suplimentare pe care le avem, precum şi amendarea Legii Offshore, să vedem dacă putem permite dezvoltarea proiectului din Marea Neagră.”

    Din punctul de vedere al CEO-ului OMV Petrom, prioritatea de pe agendele tuturor ar trebui să fie schimbarea legii offshore. „Vorbim despre schimbarea legii offshore de peste un an şi trebuie să vedem că se întâmplă – timpul este esenţial pentru dezvoltările din Marea Neagră şi aceasta ar putea fi una dintre cele mai mari investiţii private care s-ar putea face în România. Apoi, al doilea aspect este ca un cadru legislativ creat să reflecte intenţia – spunem că vrem să liberalizăm piaţa gazelor, cadrul legislativ ar trebui să permită acest lucru, iar legislaţia curentă nu permite încă o piaţă liberă; sunt forţate anumite mecanisme de preţ.

    Am discutat cu cei care reglementează aceste lucruri şi au spus că nu aceasta este intenţia. Cred că trebuie să ne asigurăm că intenţia şi ceea ce spun oamenii sunt aliniate cu măsurile.”
    În ceea ce priveşte liberalizarea pieţei gazelor, care ar trebui se se întâmple de la 1 iulie, crede că aceasta ar trebui să asigure setarea unui preţ corect pentru consumatori. „Vrem ca prin programul de punere a gazelor pe piaţă (gas release program) gazele sunt disponibilizate într-o manieră corectă, iar cumpărătorii au acces la ele. Credem că este nevoie de lichiditate pe piaţă, dar, în acelaşi timp, vedem că preţurile corecte de pe piaţă sunt reflectate la consumator. Şi vrem să vedem că mecanismele de piaţă vor permite să se întâmple acest lucru.”Ce îi sfătuieşte CEO-ul uneia dintre cele mai mari companii de pe piaţa locală pe ceilalţi executivi? „Cred că în vremuri de incertitudine şi ambiguitate rolul leadershipului este foarte important. Cred că este important ca liderii să fie vizibili şi accesibili pentru toţi stakeholderii – şi cel mai mare număr de stakeholderi îl reprezintă  angajaţii noştri. Este important să fii foarte disponibil – şi tehnologia permite acest lucru,  facem transmisiuni webcast la nivel naţional pentru ca oamenii să audă mesajele noastre, dar stakeholderii nu sunt doar angajaţii, ci şi media, ca voi, acţionarii noştri. În situaţii ambigue, oamenii trebuie să vadă lideri”.
    În plus, spune că, chiar dacă a sosit relativ recent în România, în urmă cu aproximativ doi ani, crede în rezilienţa ţării şi îi sfătuieşte pe colegii ei de business să facă la fel. „Fiţi încrezători în România, este o ţară foarte rezilientă, dacă ne uităm la secolele din urmă, vedem că  rezilienţa şi adaptabilitatea sunt foarte puternice în România, cred că vedem asta şi în ceea ce priveşte spiritul antreprenorial. Ar trebui să fim încrezători”.
    Apoi, Christina Verchere face un apel la solidaritatea mediului de afaceri: „Suntem în această situaţie împreună, trebuie să fim raţionali şi responsabili, pe măsură ce ieşim din izolare  trebuie să recunoaştem că încă nu există un vaccin, trebuie să repornim economia şi să ne asigurăm că suntem cu toţii responsabili în ceea ce priveşte modul în care ne comportăm”.

  • Petrolul scade, în ciuda reducerilor anunţate de OPEC +

    Preţul petrolului a scăzut luni, după ce Arabia Saudită a anunţat că extinderea reducerilor de producţie de către ţările OPEC + nu va include reduceri suplimentare voluntare din partea celor mai mari trei producători din Golf, anunţă Reuters.

    Ţiţeiul Brent a scăzut cu 65 de cenţi, sau 1,5%, la 41,65 dolari pe baril la 14:00 GMT, în timp ce petrolul american West Texas Intermediate (WTI) a scăzut cu 72 de cenţi, sau 1,8%, la 38,83 dolari/baril.

    Organizaţia ţărilor exportatoare de petrol, Rusia şi alţi producători – grup cunoscut sub numele de OPEC + – au convenit în aprilie să reducă oferta cu 9,7 milioane barili pe zi (bpd) în mai şi iunie, iar sâmbătă au decis să susţină reducerile până în iulie.

    După ce extinderea a fost convenită, Arabia Saudită a mărit preţurile pentru luna iulie.

    Cu toate acestea, ministrul saudit al energiei, prinţul Abdulaziz bin Salman, a declarat luni, într-o conferinţă de presă, că regatul şi aliaţii Kuweit şi Emiratele Arabe Unite nu vor aplica reducerea suplimentară de 1,18 milioane bpd în iulie, aşa cum fac luna aceasta.

    Preţurile mici au determinat cumpărătorii chinezi să stimuleze importurile, achiziţiile celui mai mare importator de petrol din lume atingând un nivel record de 11,3 milioane bpd în mai.

  • Preţul petrolului scade, dar va înregistra cea mai mare creştere lunară dintr-un deceniu

    Preţurile petrolului au scăzut vineri în urma reducerii cererii de combustibil din SUA, a temerilor unui al doilea val de coronavirus în Coreea de Sud şi a înrăutăţirii a relaţiilor SUA-China, dar sunt încă pe cale de a obţine un câştig lunar important, relatează Reuters.

    Petrolul Brent cu livrarea în iulie a scăzut cu 1,16 dolari, sau 3,3%, la 34,13 dolari pe baril, în timp ce contractele din august au scăzut cu 1,11 dolari, sau 3,1%, la 34,92 dolari. Petrolul american West Texas (WTI) a scăzut cu 1,28 dolari sau 3,8%, la 32,43 dolari.

    Ambele contracte erau în curs pentru prima lor pierdere săptămânală, după săptămâni consecutive de câştiguri care le lasă setate pentru cele mai mari câştiguri lunare din ani, datorită reducerilor de producţie şi optimismului faţă de recuperarea cererii conduse de China, au spus analiştii.

    WTI este pe cale să înregistreze o creştere lunară record de 72% în luna mai, iar Brent are o majorare de 35% care ar reprezenta cea mai puternică creştere lunară din martie 1999.

    “Reacţia globală faţă de propunerea Chinei privind noi legi de securitate pentru Hong Kong continuă să crească, în timp ce există un număr de noi cazuri COVID-19 în Coreea de Sud”, a declarat Bjornar Tonhaugend, şeful pieţelor petroliere Rystad Energy.

    Preşedintele SUA, Donald Trump, urmează să îşi anunţe răspunsul la situaţia din Hong Kong, vineri.

    Datele Energy Information Administration arătă că stocurile de petrol şi produse din SUA au crescut brusc săptămâna trecută. Cererea de combustibil a rămas scăzută chiar şi în condiţiile în care diverse state au ridicat restricţiile de călătorie pe care le-au impus pentru a stopa coronavirusul, au spus analiştii.

    Discuţii privind noi reduceri de producţie între OPEC şi aliaţii săi, inclusiv Rusia, grup cunoscut sub numele de OPEC +, vor fi angajate în a doua săptămână a lunii iunie.

    Arabia Saudită şi unii membri ai OPEC au în vedere extinderea reducerilor de producţie record de 9,7 milioane de barili pe zi din iunie, dar nu au câştigat sprijinul Rusiei.

  • Petrolul scade cu peste 5% pe fondul tensiunilor sporite dintre China şi SUA

    Petrolul a scăzut vineri cu 5%, până la 34 de dolari pe baril, pe fondul tensiunilor în creştere dintre Statele Unite şi China, dar şi în urma temerilor legate de ritmul de recuperare a cererii în urma crizei coronavirusului.

    China urmează să impună în Hong Kong o nouă legislaţie privind securitatea naţională, situaţie care a generat un avertisment din partea preşedintelui american Donald Trump. Beijingul nu a reuşit, de asemenea, să îşi stabilească o ţintă de creştere economică în acest an, din cauza efectelor pandemiei.

    Petrolul Brent a scăzut 1,57 dolari, sau 4,4%, la 34,49 dolari pe baril, dar nivelul minim atins a fost 33,54 dolari.

    Referinţa americană West Texas Intermediate (WTI) a scăzut cu 1,88 dolari sau 5,5%, la 32,04 dolari.

    „Investitorii se află din nou în faţa unui război al declaraţiilor între SUA şi China”, a declarat Stephen Brennock de la compania de brokeraj PVM. „Coronavirusul a anulat un deceniu de creştere a cererii globale de petrol, iar recuperarea va fi lentă.”

    Petrolul a scăzut în 2020, Brent atingând nivelul minim din ultimii 21 de ani, sub 16 dolari, în aprilie, iar ţiţeiul americann a scăzut sub zero. Odată cu creşterea consumului de combustibil şi scăderile în livrări, preţul Brent s-a dublat şi era pe cale să încheie a patra săptămână de creştere.

    Organizaţia ţărilor exportatoare de petrol şi aliaţi, cunoscută sub numele de OPEC +, îşi reduce oferta cu 9,7 milioane barili pe zi, începând cu 1 mai, pentru a sprijini piaţa.

  • „O perspectivă sumbră”: Industria de petrol şi gaze din Marea Britanie riscă să piardă până la 30.000 de locuri de muncă din cauza pandemiei de coronavirus

    Industria britanică de petrol şi gaze anunţă că ar putea pierde până la 30.000 de locuri de muncă, drept urmare a pandemiei de coronavirus şi a scăderii preţului petrolului, care a atins cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani, potrivit BBC.

    Oil & Gas UK (OGUK), cea mai mare asociaţie pentru industria de petrol şi gaze din Marea Britanie, a declarat că majoritatea firmelor vor supravieţui cu greu în viitorul apropiat.

    În perioada de vârf, preţul unui baril de petrol Brent Crude ajungea la 120 de dolari, însă în ultimele săptămâni, preţul a ajuns până la 16 dolari. În acest context, industria se teme că problemele se vor prelungi şi după pandemia de coronavirus.

    Numărul estimat de locuri de muncă pierdute reprezintă o cincime din cei 151.000 de oameni angajaţi direct sau indirect în sectorul petrolului şi gazelor.

    „Având în vedere că preţul petrolului şi gazelor a înregistrat scăderi istorice la scurt timp după una dintre cele mai grave regresii pe care le-am experimentat vreodată, ultimele estimări confirmă o perspectivă extrem de sumbră pentru industria britanică de petrol şi gaze”, a declarat Deirdre Michie, director executiv în cadrul OGUK.

     

     

  • Vremuri negre pentru aurul negru

    Zdruncinată de criza coronavirusului, industria petrolieră a ajuns astfel în scenariul în care pentru prima dată în istorie vânzătorul – rafinării, companii petroliere – plăteşte cumpărătorul pentru a achiziţiona petrol.
    Preţul petrolului Brent, referinţa europeană, a scăzut la 15,98 dolari barilul (22 aprilie), acesta fiind cel mai mic nivel din 1999, după ce cantitatea de petrol disponibilă în piaţă a depăşit cu mult oferta, pe fondul scăderii economice cauzate de pandemia de COVID-19 care a redus cererea de combustibili. Piaţa a fost practic inundată cu petrol de când
    OPEC +, condus de Arabia Saudită şi Rusia, nu a reuşit să reînnoiască reducerile de producţie, luna trecută. OPEC + a convenit noi scăderi de livrări în această lună, dar blocajele guvernamentale pentru a limita pandemia au redus şi mai mult cererea de combustibil.