BusinessMagazin

Tag: perioada

  • Unde şi cum vor munci corporatiştii din România după perioada de izolare: acasă, la birou sau altundeva?

    După o lungă perioadă de muncă la domiciliu, angajaţii din România vor avea parte de mai multă muncă remote, din orice alt loc în afara biroului, nu neapărat de acasă, cred reprezentanţii unei mese rotunde organizate recent pe tema segmentului office al imobiliarelor, cum altfel decât în mediul virtual. Care sunt câştigătorii acestei flexibilităţi şi cum va evolua piaţa de birouri în continuare?

    „Am avut multe apeluri video şi nu a existat o delimitare clară între viaţa de la birou şi cea personală – sentimentul general este că toată lumea aşteaptă să se întoarcă la birou într-un fel sau altul. Munca de acasă este grozavă, dar trebuie să fie limitată la 1-2 zile pe săptămână, ai copii, ai alte aspecte ale vieţii personale care vin peste tine, este totul în ceaţă când vine vorba despre trasarea limitelor între viaţa de la birou şi spaţiul personal”, descrie Aurelia Luca, executive vice president operations România la Skanska Commercial Development Europe, cele câteva săptămâni de telemuncă.

    Toţi angajaţii din birourile Skanska au lucrat de acasă zilele acestea, excepţie de la această regulă fac cei care trebuie să fie prezenţi pe siturile de construcţie, pe şantierele care nu şi-au oprit activitatea în această perioadă. De altfel, potrivit Aureliei Luca şi celorlalţi participanţi la o masă rotundă organizată în mediul virtual pe tema segmentului de birouri al pieţei imobiliare, toate proiectele începute continuă încă; întârzierile ar putea veni pentru noile proiecte de pe segmentul office.

    Şi o mare parte dintre angajaţii Globalworth au lucrat în regim de telemuncă, iar Mihai Zaharia, director de investiţii şi pieţe de capital al dezvoltatorului, se aşteaptă ca revenirea să se facă de acum gradual, ca mai multe companii să implementeze programe de muncă flexibile şi să permită angajaţilor să îşi înceapă programul la intervale de timp diferite: „Nu avem o statistică exactă, dar estimez că mai mult de jumătate din companiile care sunt chiriaşe în portofoliul nostru au implementat aceste programe flexibile prin care permit echipelor să îşi desfăşoare activitatea la intervale de timp diferite”.

    Mike Hapoianu, general manager al Mindspace, spune că discută constant cu reprezentanţii firmelor care sunt membri ai spaţiului de coworking pe care îl conduce şi observă că starea generală a tuturor este de aşteptare pentru a se întoarce la birou. Perry Zizzi, managing partner la Dentons, chiar dacă se numără printre cei care merg în continuare la birou, observă că criza accelerează trenduri pe care le aşteptau: „La finalul anului trecut vorbeam despre muncă flexibilă, acum suntem forţaţi să facem asta. Cred că 20% dintre companii erau pregătite pentru acest regim de muncă, iar restul au fost forţaţi să facă acest lucru”.

    „Ne aşteptăm la termene de închiriere mai scurte. Deja în vest acestea au scăzut. Ne îndreptăm către o perioadă cu mai multe clauze de întrerupere a contractului, cu mai multă flexibilitate şi termene mai scurte”, crede Tim Wilkinson, partener capital markets în cadrul companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.
    În ceea ce priveşte portofoliul de clienţi, Aurelia Luca spune că cei care şi-au suspendat contractele de închiriere sunt restaurantele aflate la baza clădirilor Skanska: „Cu siguranţă pentru o perioadă vor fi nişte schimbări legate de mixul de servicii de la parter – restaurantele de la parter vor funcţiona în online”.

    „Serviciile oferite de unităţile de la parterul clădirilor de birouri au venit ca un beneficiu pentru angajaţii chiriaşilor acestei clădiri – pe măsură ce se vor adapta vieţii după pandemie, spaţiile de la parter se vor adapta şi ele pentru a răspunde acestor nevoi. Cât despre restaurante, se va pune mai mult accent pe norme de igienă şi siguranţă alimentară – măsurile de distanţare socială vor duce la mai puţine mese, la o fragmentare a spaţiului de servire, chiar modul de servire va fi diferit, poate vesela va fi altfel, vor fi puse la dispoziţia clienţilor mai multe moduri de igienizare. Mă aştept ca din ce în ce mai multe restaurante să ofere soluţii de livrare a produselor”, crede Mihai Zaharia. Fără să ofere prea multe detalii, atât reprezentantul Globalworth, cât şi Skanska spun că au primit solicitări de amânare a plăţilor, de reduceri pentru o anumită perioadă, solicitările variind în funcţie de specificul activităţii.

    Mai mult coworking, dar fără happy hours

    „Nu cred că WFH va fi continuată, ci mai degrabă acest remote work care se poate întâmpla în spaţiile de birouri flexibile; cred că majoritatea companiilor vor funcţiona cu un sediu permanent, dar vor avea o parte din angajaţi în aceste spaţii flexibile”, spune Aurelia Luca.

    De altfel, spaţiile de birouri de tip coworking s-ar putea număra printre câştigătorii din noua normalitate a segmentului office al pieţei imobiliarelor. Mike Hapoianu spune că în ultimul an şi jumătate de când Mindspace există în piaţă, şi-au petrecut majoritatea timpului în educarea pieţei, or acum crede că odată cu această perioadă oamenii au înţeles mai bine conceptul de coworking şi pe termen lung aceste spaţii vor fi văzute mult mai favorabil. 

    „Ultimele şase săptămâni au reprezentat o perioadă în care companiile au înţeles mult mai bine ce înseamnă flexibilitatea, să creşti sau să scazi numărul de oameni din echipă, de ce e bine să ai un plan de contingenţă, să nu pui toţi oamenii într-un singur loc. Eu cred că reducerea riscului şi mărirea flexibilităţii vor fi ceva la care foarte multe companii se vor gândi – şi mari şi mici”, spune general managerul de la Mindspace.

    El observă că oamenii voiau să lucreze de acasă şi înainte, dar nu neapărat fiindcă voiau să fie acasă, ci fiindcă nu voiau să fie la birou. Flexibilitatea pe care o ai în spaţiile de coworking ar putea face ca mai multe companii să îşi îndrepte atenţia asupra acestor spaţii. Totuşi, şi acestea va trebui să se adapteze la noua piaţă: „Acum încercăm să vedem ce se cere, ce ar vrea să aibă clienţii în spaţiu şi ce nu – cred că mulţi vor fi learning by doing, având în vedere că mindpsace este în 7 ţări, există şi diferenţe culturale, ne uităm la alte pieţe care sunt acolo.

    Clar este nevoie de ajustare, dar se va pune accent pe curăţenie, igienă, vizavi de spaţiul în sine, noi avem birouri private pentru reprezentanţii companiilor, spaţiul este oricum delimitat, zona de lounge este folosită pt meetinguri”. Vor renunţa însă la activităţi precum „happy hour”, când între 10 şi 150 de persoane se adunau pentru networking în spaţiul comun: „Probabil că vom începe cu happy hours puţin diferite – lumea nu va fi confortabilă să socializeze cu alte zeci de persoane după prima săptămână – întrebarea este cât timp va rămâne situaţia aşa?”. 

    Dincolo de comportamentul clienţilor-companii şi orientarea mai mare înspre munca în regim remote, spaţiile de birouri vor cunoaşte transformări majore, atât în ceea ce priveşte construcţia spaţiului în sine, cât şi în ceea ce priveşte planificarea biroului, dar şi a oamenilor şi a echipelor. „Când vine vorba despre layout, acesta depinde de fiecare companie în parte”, crede Aurelia Luca.

    Chiar dacă crede că este încă prea devreme să stabilim cum vor arăta noile spaţii de birouri, Mihai Zaharia este de părere că măsurile de distanţare socială vor influenţa modul în care vor arăta viitoarele spaţii de birouri. „Mă aştept la un spaţiu mai fragmentat, dar este devreme să spunem că au companiile acum noua reţetă pentru cum vor opera birourile. Încă se fac analize, vom vedea cum va impacta această pandemie”.

    Când îşi va reveni piaţa?
    „Aşteptările noastre pentru o revenire a pieţei sunt la începutul anului viitor sau spre finalul acestuia, dar chiar dacă se va reveni la birou, cu siguranţă multe companii îşi vor regândi planurile pentru următoarele luni. Vor fi cu siguranţă ca activitate mult mai multe extinderi, apetitul pentru relocări va fi mai scăzut, în ceea ce priveşte stocul în general, şi aici vom asista la modificări, probabil unele proiecte care nu au început se vor regândi puţin şi în funcţie de cererile care vor exista, chiriaşii dacă vor dori o relocare se vor uita la clădiri în stadiul avansat, preînchirierile nu vor fi populare,  cel puţin  anul acesta, este greu de făcut predicţii fiindcă încă suntem pe o pantă ascendentă, nu am ajuns la vârful epidemic”, descrie Aurelia Luca perspectivele de dezvoltare a pieţei în perioada următoare. Aurelia Luca observă că proiectele de birouri aflate în dezvoltare pe piaţă nu s-au oprit, iar dezvoltatorii fac eforturi să livreze. Situaţia este diferită însă în ceea ce priveşte proiectele viitoare. „Va exista o diferenţă între cei care au equity şi restul, cred că se vor face scenarii referitoare la viitor, iar aşteptările mele sunt că vor apărea efecte în proiecte care vor apărea anul viitor, cred că vor fi împinse cel puţin un trimestru, sunt limitări pe materiale, pe disponibilitatea forţei de muncă, o dezvoltare implică mult mai multe lucruri decât ce vedem la final, o clădire frumoasă.” „Pe termen mediu mă aştept să văd relocări din clădiri clasa B sau C în clădiri clasa A – asta am văzut în trecut şi cred că acest trend va fi accentuat în viitor”, crede Mihai Zaharia. El este de părere că încetinirea va fi una pe termen scurt: „Pe termen mediu cred că va fi o relocare în spaţii moderne, multe servicii care deserveau piaţa globală se vor întoarce pe continent, iar România ar putea beneficia de asta, cât timp vom dispune de infrstructură şi de oameni”. Iar când vine vorba despre lecţiile acestei experienţe, Zaharia conchide: „Trebuie să fim mereu pregătiţi de schimbări, în detrimentul unor reţete de business care au dat rezultate în trecut. Managerii ar trebui să se concentreze pe termen scurt asupra factorilor pe care îi pot controla, fără pariuri uriaşe despre cum va arăta viitorul – acum sunt multe de învăţat şi învăţăm în continuare”. 

  • Medicul care la 98 de ani nu renunţă să ajute oamenii care au nevoie în timp ce îşi pune propria viaţă în pericol: „Soţia mea este îngrozită că aş putea aduce virusul acasă şi are dreptate”

    Mediul Christian Chenay continuă să lucreze în pofida riscurile de îmbolnăvire cu COVID-19 pentru cei de vârsta lui, potrivit unui articol publicat de BBC.

    Cel mai în vârstă medic al Franţei face în continuare vizite săptămânale la domiciliul pacienţilor pentru a oferi îngrijire. Decizia lui de a lucra în continuare ţine parţial de lipsa de medici de familie cu care se confruntă Franţa.

    „Sunt foarte atent. Soţia mea este îngrozită că aş putea aduce virusul acasă şi are dreptate”, a spus el în interviul acordat BBC.

    Medicul a fost nevoit să închidă cabinetul pe care îl avea în Paris, dar ţine şi consultaţii în mediul online pentru pacienţi şi face vizite săptămânale chiar şi la un azil de bătrâni. „Nu îi pot abandona în mijlocul epidemiei cu acest virus. Nu ar putea să se descurce pe cont propriu.”

    „Am aproape 99 de ani, ar trebui să îmi reduc activitatea din mai multe motive. Lucrez într-un ritm mai lent decât înainte, trebuie să am grijă”, a mai spus medicul.

  • Medicul care la 98 de ani nu renunţă să ajute oamenii care au nevoie în timp ce îşi pune propria viaţă în pericol: „Soţia mea este îngrozită că aş putea aduce virusul acasă şi are dreptate”

    Mediul Christian Chenay continuă să lucreze în pofida riscurile de îmbolnăvire cu COVID-19 pentru cei de vârsta lui, potrivit unui articol publicat de BBC.

    Cel mai în vârstă medic al Franţei face în continuare vizite săptămânale la domiciliul pacienţilor pentru a oferi îngrijire. Decizia lui de a lucra în continuare ţine parţial de lipsa de medici de familie cu care se confruntă Franţa.

    „Sunt foarte atent. Soţia mea este îngrozită că aş putea aduce virusul acasă şi are dreptate”, a spus el în interviul acordat BBC.

    Medicul a fost nevoit să închidă cabinetul pe care îl avea în Paris, dar ţine şi consultaţii în mediul online pentru pacienţi şi face vizite săptămânale chiar şi la un azil de bătrâni. „Nu îi pot abandona în mijlocul epidemiei cu acest virus. Nu ar putea să se descurce pe cont propriu.”

    „Am aproape 99 de ani, ar trebui să îmi reduc activitatea din mai multe motive. Lucrez într-un ritm mai lent decât înainte, trebuie să am grijă”, a mai spus medicul.

  • Deficitul bugetului general consolidat s-a triplat în primul trimestru, la 1,67%

    Execuţia bugetului general consolidat în primele trei luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 18,06 miliarde lei (1,67% din PIB), faţă de un deficit de 5,477 miliarde lei în perioada similară din 2019 (0,52% din PIB), informează Ministerul Finanţelor. 

    Creşterea deficitul bugetar aferent primului trimestru al anului curent, comparativ cu cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, este explicată în principal de evoluţia nefavorabilă a încasărilor bugetare în luna martie ca urmare a amânării plăţii unor obligaţii fiscale de către agenţii economici pe perioada stării de urgenţă (7,7 mld lei) şi de restituirile suplimentare de TVA de 3,17 mld lei pentru susţinerea lichidităţii în sectorul privat. De asemenea, pe partea de cheltuieli, creşterea cheltuielilor de investiţii cu aproximativ 1,0 miliarde lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi avansurile ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul vegetal şi zootehnic în sumă de aproximativ 1,0 miliarde lei au contribuit la majorarea deficitului.

    Veniturile bugetului general consolidat au însumat 72,23 mld lei în primele 3 luni ale anului 2020, în scădere cu 3,3% faţă de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut, reflectând în principal contracţia încasărilor bugetare în luna martie (-25,1% an/an) ca urmare a facilităţilor fiscale acordate pentru susţinerea economiei în contextul instituirii stării de urgenţă. Astfel, dacă valoarea totală a obligaţiilor fiscale declarate către ANAF în luna martie 2020 a fost de 24,63 mld lei, în creştere cu 8,5% faţă de sumele declarate în perioada similară din anul 2019, veniturile nete colectate au fost de 16,95 mld lei.

    Încasările din impozitul pe venit au înregistrat 6,0 mld lei în primul trimestru al anului curent, cu 8,5% mai mari faţă de perioada similară a anului trecut. Această creştere a fost susţinută de creşterea numărului de salariaţi cu 0,7% şi a câştigului mediu brut la nivelul economiei cu 9,2% în perioada dec-feb 2020 comparativ cu perioada similară a anului precedent în condiţiile majorării salariului minim brut de la 2.080 lei la 2.230 lei. În ceea ce priveşte încasările din impozitul pe salarii, după avansul pozitiv însemnat din lunile ian-feb (10% an/an) şi în contextul accelerării dinamicii fondului de salarii (la 9,4% an/an în luna feb 2020), luna martie prezintă o scădere a acestor încasări (-9% an/an), ca urmare a implementării măsurilor fiscale aferente perioadei de urgenţă.

    Contribuţiile de asigurări au înregistrat 27,31 mld lei în primele 3 luni ale anului 2020, cu 2% peste nivelul înregistrat în perioada corespunzătoare a anului trecut. Similar evoluţiei veniturilor din impozitul pe venit, dinamica pozitivă a veniturilor din contribuţii sociale a fost influenţată de majorarea salariului minim garantat în plată şi de evoluţia aceloraşi indicatori macroeconomici relevanţi. Totuşi, încasările din contribuţii sociale în luna martie au fost cu 1,7 mld lei mai reduse decât obligaţiile fiscale declarate de către contribuabili. De asemenea, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, contribuţiile sociale au fost afectatede modificarea bazei de calcul a CAS şi CASS datorată de salariaţii cu contract individual de muncă cu timp parţial şi de prorogarea termenului de plată a declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice de la 15 martie 2020 la data de 25 mai 2020 inclusiv.

    Încasările din impozitul pe profitau însumat 2,86 mld lei în primul trimestru al anului curent, în scădere cu 32,0% (-1,35 mld lei) faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. Această evoluţie negativă este explicată de amânarea achitării unor obligaţii fiscale în luna martie de către contribuabilii plătitori de impozit pe profit (OUG nr. 29/2020). În structura veniturilor din impozitul pe profit se observăreduceriale încasărilor de la agenţii economici cu 26,9% şi a băncilor comerciale cu 76,2% în trimestrul I 2020.

    Încasările din TVA au înregistrat 12,29 mld lei în primele trei luni ale anului 2020, în scădere cu 19,4% faţă cele înregistrate în perioada similară a anului trecut, în principal ca urmare a diminuării semnificative aîncasărilor nete în luna martie (-82,5%). Deşi baza macroeconomică relevantă – cifra de afaceri în comerţ, servicii şi industrie a înregistrat o dinamică de 12,2%, încasările nete au fost influenţate de accelerarea rambursărilor de TVA, care au atins un nivel record în luna martie (restituiri suplimentare de 3,2 mld lei comparativ cu primul trimestrul din 2019) şi de măsurile fiscale adoptate pe durata stării de urgenţă.

    Veniturile din accize au însumat 7,42 mld lei în primele 3 luni ale anului 2020, şi prezintă un avans de8,67% faţă de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut.

    Veniturile din accize pentru produse energetice au accelerat în primul trimestru al anului cu 2,2% an/an, în condiţiile în care nivelul accizei pentru carburanţi a fost diminuat la începutul acestui an cu 13% la benzina fără plumb, respectiv 14,3% la motorină.Veniturile din accizele pentru produsele din tutun au înregistratun avans de 15,3% (an/an), susţinut de majorarea nivelului accizei la ţigarete cu 4,2%.În luna martie, se remarcă o scădere a încasărilor din accize la produse energetice (-10,9% an/an), de altfel aşteptată în contextul instituirii stării de urgenţă. Totodată, încasările din accize la produsele din tutun au cunoscut un avans pozitiv semnificativ de 25,2% an/an.

    Veniturile din taxele pe utilizarea bunurilor au înregistrat 1,68 mld lei, în creştere cu 28,18% comparativ cu primele 3 luni ale anului 2019, în principal ca urmare a încasărilor din taxele pentru prelungirea unor licenţe a frecvenţelor radio (HG nr. 226/2020).

    Veniturile nefiscale au înregistrat 5,50 mld lei în primele 3 luni ale anului 2020, în creştere cu 12,86% faţă de încasările din aceeaşi perioadă a anului 2019. Dinamica pozitivă a veniturilor nefiscale a fost atenuată de scăderea încasărilor din luna martie.

    Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 3,9 mld lei în primele trei luni ale anului 2020, în creştere cu 2,2% faţă de perioada similară a anului trecut.

    Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 90,30 mld lei (8,3% din PIB), au crescut în termeni nominali cu 12,7% faţă de aceeaşi lună a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat o creştere cu 0,8 puncte procentuale de la 7,6% din PIB 2019 la 8,3% din PIB în 2020.

    Cheltuielile de personal au însumat 26,22 mld lei, în creştere cu 9,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, reflectându-se majorările salariale, îndemnizaţia de hrană, atât cele aplicate începând cu 1 ianuarie 2019, acordate în temeiul Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cât şi majorările salariale aplicate cu 1 ianuarie 2020. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,4% din PIB.

    Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 12,19 mld lei, în creştere cu 17,4% faţă de anul precedent. În cadrul bugetului general consolidat, majorările faţă de medie se înregistrează la nivelul administraţiei locale şi al instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii, majorări determinate în special de plăţi suplimentare realizate pentru prevenirea şi combaterea pandemiei cu coronavirusul SARS-CoV-2.

    De asemenea, o creştere se reflectă şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 14% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior determinată de deconturile mai mari pentru plata medicamentelor care fac obiectul contractelor cost-volum rezultat şi pentru decontarea serviciilor medicale în ambulatoriu.

    Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 32,77 mld lei în creştere cu 17,0% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea punctului de pensie, începând cu 1 septembrie 2019, cu 15%, respectiv de la 1.100 lei la 1.265 lei, a îndemnizaţiei sociale pentru pensionari garantată cu 10%, majorarea alocaţiilor de stat pentru copii începând cu 1 mai 2019, precum şi indexarea acestora cu rata inflaţiei din anul 2019, începând cu 1 ianuarie 2020. De asemenea, decontările indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale pe primul trimestrul al acestui an sunt de doua ori mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în luna martie decontându-se în valoare de 401,7 milioane lei.

    Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 2.621,2 milioane lei, de peste 1,6 ori mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, creştere determinată, în principal, de subvenţiile din sectorul agricol acordate în lunile anterioare, respectiv de acordarea în avans a ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul vegetal şi zootehnic.

    Alte cheltuieli reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, precum şi alte despăgubiri civile, acestea au însumat 1,34 mld lei.

    Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 4,55 mld lei, cu 8,1% mai mari comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

    Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 5,85 mld lei, cu 20,4% mai mult decât aceeaşi perioadă a anului precedent. În cadrul bugetului general consolidat, majorările apar la bugetul de stat şi la bugetele locale atât din fonduri naţionale, cât şi aferente proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile. De asemenea, în luna martie, din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 154,7 milioane lei pentruachiziţionarea de produse – stocuri de urgenţă medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecţiei cu coronavirusul SARS-COV-2.

     

  • Businessul în care clienţii devin prieteni

    În urmă cu zece ani, două prietene şi-au propus să îşi deschidă un loc „al lor” în care să îi facă pe clienţi să uite de grijile cotidiene alături de prieteni şi de un vin bun. Aşa a apărut Simbio, care în prezent, pe fondul crizei cauzate de coronavirus, funcţionează pentru o perioadă în sistem de livrări, prin platforma foodpanda.

    Simbio s-a deschis în 2010, din dorinţa antreprenoarelor Iulia Younis şi Dana Nica de a avea „un loc relaxat, unde să poţi merge în fiecare zi cu prietenii, unde să găseşti mâncare proaspăt pregătită, mic dejun la cină, vinuri de pe un continent pe care vrei să-l vizitezi sau un cocktail numai bun să te întinzi la vorbă”.

    Deşi nu aveau experienţă în domeniu, erau hotărâte să înveţe şi să muncească mult pentru a-şi împlini acest vis. „La început, Simbio a fost un loc mic, pentru noi şi prietenii noştri, dar curând am aflat că le place şi prietenilor prietenilor noştri şi prietenilor lor. Încet, încet, Simbio cel mic a devenit neîncăpător, iar aşa ne-am făcut curaj să ne mutăm în 2014 într-un loc mai spaţios, pe Strada Negustori 26. Acum Simbio este un loc în care cei ce ne trec pragul ne devin, aproape întotdeauna, prieteni”, spun fondatoarele businessului.

    În prezent, din portofoliul companiei fac parte restaurantul Simbio, spaţiul de evenimente DOI de pe Strada Popa Nan 82, Simbio Catering şi Simbio pe Roţi. În urma măsurilor luate de autorităţi pe fondul răspândirii pandemiei de COVID-19, Simbio a rămas momentan activ doar pentru livrări. „Ne lipseşte interacţiunea şi agitaţia cu care ne-am obişnuit, dar gătim în continuare. Ne bucurăm de fiecare comandă pe care o primim şi suntem foarte recunoscători pentru sprijinul din această perioadă. Aşteptăm cu nerăbdare să reluăm şi celelalte activităţi şi să ne bucurăm din nou alături de cei care ne vor mai aproape în momentele frumoase din vieţile lor”, spun cele două antreprenoare.

    Înainte de criză, restaurantul nu era activ pe zona de livrări, pentru că fondatoarele Simbio preferau să îşi concentreze toată atenţia asupra celor care le treceau pragul, şi cărora doreau să le ofere un moment relaxat, în care fiecare să îşi construiască propria experienţă în jurul felurilor lor preferate de mâncare, alături de un pahar de vin sau cu un gin tonic. „Acum, căutăm să trimitem puţin din spiritul Simbio acasă la cei ce comandă de la noi, să păstrăm sentimentul de comunitate, chiar dacă suntem departe unii de alţii şi să aducem un mic zâmbet odată cu mâncarea livrată.”

    Din echipa businessului fac parte în jur de 30 de angajaţi. „Cei mai mulţi dintre colegii noştri ne sunt alături de peste 5 ani, petrecem mult timp împreună şi am construit legături puternice, care ne fac să ne simţim ca o mare familie. Aşadar, fiecare ştie ce are de făcut şi cu toţii ne străduim să ne adaptăm cât mai bine noului model de lucru.” 

    Printre cele mai populare feluri de mâncare din meniul restaurantului, care au rămas, de altfel, preferatele celor care comandă acum online, se numără Asian Beef Salad – salata cu antricot de vită la grătar, pastele de orez şi dressing asiatic, obrăjorii de vită cu piure de cartofi cu usturoi copt sau Burger One şi cartofii cu rozmarin sau micul dejun, care poate fi comandat la orice oră. În plus, anul acesta compania a livrat pentru clienţi şi masa de Paşte, cu preparate tradiţionale precum pulpă de miel, sarmale şi cozonaci. „Dezvoltăm serviciul de livrări, atât directe, făcute de noi, pentru prânz şi cină, cât şi prin aplicaţiile specializate şi observăm o creştere treptată, de la o săptămână la alta. Avem prieteni care comandă zilnic de la noi, ceea ce ne conferă stabilitate şi încredere că vom depăşi cu bine momentele grele.”

    În general, spun fondatoarele companiei, cei ce comandă de la Simbio sunt cei care au vizitat în trecut restaurantul, au îndrăgit preparatele şi aşteaptă să revină în vizită. „Cu toţii ne dorim să ne reluăm vechile obiceiuri şi ne este tare dor de musafirii noştri. Ştim, însă, că normalitatea va fi definită diferit, priorităţile multor oameni se vor schimba şi capacitatea de adaptare va fi esenţială. Ne dorim să reluăm evenimentele frumoase pe care obişnuiam să le găzduim la DOI, dar până acest lucru va fi din nou posibil, ne aşteptăm să reluăm serviciul de catering, fie pentru întâlnirile de la birou, fie pentru cele private. Va fi un an dificil pentru cei mai mulţi dintre noi, dar suntem optimişti că momentul reîntâlnirii va veni în curând.”

    Acest articol face parte din campania #livramacasa lansată de foodpanda, cea mai mare platformă de food delivery din România, pentru a susţine restaurantele locale, în noul context generat de pandemia de Covid-19.

    Campania îşi propune şi să aducă în prim-plan poveştile afacerilor locale, ale antreprenorilor care le conduc şi echipelor din bucătărie şi să transmită un mesaj optimist, oferind totodată o imagine reală a provocărilor cu care se confruntă în această perioadă. Restaurantele sunt deschise pentru livrare, acordă prioritate sănătăţii şi siguranţei clienţilor, iar răspunzând la acţiunea lansată de foodpanda, platforma le poate ajuta să îşi susţină afacerea.

    foodpanda.ro, parte a grupului Delivery Hero, este cea mai mare platformă online de comenzi de mâncare din România, colaborând, în prezent, cu peste 2700 de restaurante din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Braşov, Constanţa, Arad, Ploieşti, Oradea, Galaţi, Craiova, Sibiu, Piteşti, Târgu Mureş, Baia Mare, Bacău, Buzău, Brăila, Satu Mare, Piatra Neamţ, Râmnicu Vâlcea şi Focşani.

     

  • Italia şi-a repornit economia: Micile afaceri de familie au dat lacătele jos de pe uşi. Coloana vertebrală a economiei se întoarce la lucru

    Miile de librării, papeteării şi businessuri artizanale au început să se redeschidă în Italia, după o perioadă dureroasă din punct de vedere economic, în care economia a stat îngheţată, potrivit CNBC.

    Antreprenorii care îşi redeschid afacerile se confruntă cu un mix de emoţii, întrucât frica instalată pe perioada carantinei se împleteşte cu speranţa că businessul va reveni la normal – însă nu în perioada imediat următoare.

    Restricţiile impuse la nivel naţional cu efecte asupra vieţii private şi a businessului au lovit puternic afacerile mici şi mijlocii. Acestea sunt considerate a fi coloana vertebrală a economiei italiene, iar multe dintre ele sunt afaceri de familie care au fost moştenite din generaţie în generaţie.

    În perioada post-pandemie, proprietarii businessurilor cred că va dura o perioadă până când afacerile lor şi obiceiurile de consum vor reveni la normal.

    „Sunt foarte fericită să redeschid librăria, chiar dacă va fi foarte dificil. Nu sunt oameni pe străzi încă, întrucât măsurile de distanţare socială au avut un impact major, în special pentru locuri mici cum e al nostru. Cu siguranţă, nu va fi la fel cum era înainte de Covid. Carantina a fost foarte dură”, a comentat Paola, o antreprenoare care deţine o librărie în Roma, cunoscută drept Open Door, împreună cu sora sa Lavinia.

    IMM-urile din Italia generează 66,9% din valoarea adăugată totală pe care o produc businessurile non-financiare din economie, depăşind media UE de 56,4%, conform datelor Uniunii Europene pe anul trecut.

    În ceea ce priveşte numărul de angajări pe care businessurile le fac în economie, IMM-urile angajează 78,1% din forţa de muncă activă, în comparaţie cu o medie UE de 66,6%. Microîntreprinderile – care au până la 9 angajaţi – sunt în special importante, angajând 44,9% din forţa de muncă activă, în comparaţie cu o medie UE de 29,7%.

    Cu toate acestea, IMM-urile din Italia se confruntă cu o provocare majoră, întrucât se estimează că economia Italiei se va contracta cu 9,1% în 2020, potrivit celor mai recente previziuni lansate de Fondul Monetar Internaţional.

    Italia a fost epicentrul european al pandemiei, cu peste 187.000 de cazuri confirmate şi peste 25.000 de decese.

    Doar cele mai puternice businessuri şi cei mai puternici oameni de afaceri vor reuşi să treacă prin perioada dificilă care se aşterne în faţă, a explicat Francesca Anichini pentru CNBC.

    Ea controlează un butic de îmbrăcăminte pentru copii în Florenţa, alături de sora ei, Eugenia. Afacerea denumită A.Anichini este în familia lor de patru generaţii, începând din anul 1912.

    „Am înţeles că va fi foarte dificil să revenim la producţia de dinainte, chiar şi după ce se ridică măsurile. A fost o perioadă stresantă de o lună şi jumătate (n.r: în carantină)”, a spus Francesca Anichini, proprietar al A. Anichini.

  • OPINIE – Daniela Necefor, managing partner Total Business Solutions România: Modalitatea în care companiile îşi tratează angajaţii pe timp de criză va avea efect pe termen lung

    În acest moment asistăm la o turnură neaşteptată.
    Avem câteva categorii majore de industrii:
    – industrii care sunt blocate, îngheţate – aşa acum sunt turismul şi HoReCa, o parte din imobiliare (locuinţe), o parte din servicii;
    – industrii care funcţionează la maximum sau în limite normale – farma, FMCG foods, o parte din industria chimică, banking;
    – industrii care funcţionează la limita de avarie – producţie materiale de construcţie, imobiliare (partea de birouri), FMCG non–foods, producţie şi vânzare îmbrăcăminte (din care mai funcţionează doar o parte online), o parte din servicii.
    Avantajul de până acum este că angajatorii care oscilau faţă de work from home sau telemuncă acum au accesat imediat această metodă şi activitatea se desfăşoară în mod normal.
    Este evident că trecem printr-o perioadă de criză cu mult peste cea din 2008, iar efectele acesteia se vor vedea câţiva ani de aici înainte. Chiar după încetarea stării de urgenţă, companiile vor porni destul de greu.
    La prima vedere ar există tentaţia să spunem că va deveni o piaţă a angajatorilor, dar să nu ne grăbim. Vom avea două curente care se vor întrepătrunde şi care se vor echilibra abia după 2-3 ani, poate chiar 5.
    Un prim curent este al celor care au intrat deja în şomaj tehnic, care lucrau în industriile blocate în totalitate: în primă instanţă vor accepta un job rapid, indiferent unde şi pe ce pachet salarial, cu o minimă condiţie – de  a fi la acelaşi nivel ca poziţie şi mai ales în acelaşi domeniu ca în jobul deţinut anterior, venind din domenii industriale cu anumite particularităţi.
    Un al doilea curent este al celor care acum lucrează în prima linie, în producţie, companiile aflate la limita de avarie. Aceştia, şi datorită domeniilor în care activează, fac parte din categoria specialiştilor, a joburilor nişate şi a managerilor de producţie, al căror număr era oricum mic, iar necesarul mult mai mare. Şi aici trebuie să fim foarte atenţi la trendul din piaţă.
    Este exact domeniul – producţia – de care nu se vorbeşte foarte mult în ultimul timp. Tot auzim de work from home, care în cazul lor nu se poate aplica, sau de domeniile care s-au închis. Acest segment separat este extrem de expus şi la infectarea cu coronavirus, producţia neputând permite distanţarea socială aşa cum e ea definită acum, respectiv cu respectarea unei limite între angajaţi de 1,5-2 metri, nu pot fi excluse în totalitate hârtiile, pauza de masă se poate lua doar în maximum trei persoane, deoarece producţia nu poate fi oprită oricând şi oricum.
    În industriile care funcţionează acum la limita avariei, dar care produc, în continuare, se observă comportamente diferite ale angajatorilor. Unii dintre ei, comunicând excepţional şi implicându-se în mod activ, pe teren, sunt un adevărat model pentru ceilalţi, iar o a doua categorie care merge pe poziţie de forţă şi s-a retras, trimiţând mesaje subalternilor aflaţi în fabrici, fără prea multe explicaţii, sau chiar deloc, oferindu-le în afara grijilor de infectare şi întrebările privind intenţia companiei de a închide, de a restructura sau de a continua. Acest stres suplimentar nu face altceva decât să diminueze capacitatea de concentrare asupra obiectivului de a continua activitatea în condiţii optime.
    Aproape în toate situaţiile au avut loc reduceri de venituri, fie ele prin tăierea bonsurilor, fie prin tăieri salariale, sau alte metode.
    Dar, în acest moment, nu asta este ceea ce pe angajaţi îi  frământă cel mai tare, ci lipsa de informaţii de la angajator, pentru a şti exact cum sunt priviţi.
    Aceştia, în momentul începerii revenirii economiei, cât şi cei care la început au fost forţaţi să accepte orice post, deoarece veneau din şomaj tehnic şi nu mai au o situaţie finaciară stabilă, vor fi foarte atenţi la alegerea angajatorului.
    Mai exact vor căuta să se angajeze în companii care s-a dovedit că ştiu să îşi încurajeze angajaţii, să fie alături de ei, să comunice adecvat şi care, mai ales, au dat dovadă de umanitate. Practic modalitatea în care companiile îşi tratează angajaţii pe timp de criză va avea efect pe termen lung, această experienţă intrând ca o componentă a brandului de angajator. 
    Va exista un pool mare de candidaţi, dar să nu ne imaginăm că vom scăpa de criza forţei de muncă.  Primul pas, atât al angajatorilor cât şi al angajaţilor, va fi de a se căuta unii pe alţii în funcţie de valori. 
    Dacă această criză va duce la schimbări majore? Evident că da. Una dintre schimbări va fi aceea că brandul angajatorului, din punctul de vedere al susţinerii sănătăţii angajaţilor, va cântări foarte mult şi marea majoritate a angajaţilor se vor îndrepta către companiile care au dovedit a fi umane.
    Am putea spune că UMANUL, chiar dacă suntem pe trend crescător al digitalizării, îşi va spune cuvântul. 

  • Nici nu a trecut bine criza financiara din 2008-2009, când o alta remodelează piaţa muncii într-un stil pe care nu ni l-am fi imaginat poate niciodată

    Abia ce am ieşit din anii postcriză financiară 2008-2009, când o alta remodelează piaţa muncii într-un stil pe care nu ni l-am fi imaginat poate niciodată. Nimeni nu pare să aibă de câştigat deocamdată, dar un lucru e cert: raportul de forţe se va schimba, iar angajaţii pentru care altădată angajatorii se luptau vor fi cei dispuşi să ajungă la compromisuri, potrivit unei discuţii cu Dan Puică, CEO al platformei de recrutare BestJobs. 

    Pe piaţa de recrutare, efectele unei inversări a raportului de forţe între angajaţi şi angajatori se observă deja. Dan Puică observă că firmele au încercat să îşi reducă costurile prin scăderi la capitolul noilor angajări – astfel că platforma BestJobs înregistrează mai puţine anunţuri decât înainte de această criză: dacă înainte aici existau 500 de anunţuri pe zi, acum în zilele bune sunt 200 de anunţuri pe zi, o scădere mai mare de jumătate. Scăderea depinde însă de industrii: cele care nu au scăzut sunt IT-ul, industria alimentară, serviciile de curierat şi livrare la domiciliu, însă turismul, HoReCa, industria transporturilor se numără printre cele afectate.

    De asemenea, Dan Puică observă că anunţurile care au rămas pe platformă sunt publicate de companiile mari, prin urmare criza afectează mai mult companiile mici şi medii, iar una dintre mişcările cauzate este generată de reducerea costurilor prin scăderea numărului de noi angajări.

    Alte măsuri de reducere a costurilor sunt şomajul tehnic şi chiar şi disponibilizările –  au existat zeci de mii de cereri de şomaj tehnic de când a apărut această facilitate, motiv pentru care undeva la 25% dintre angajaţii din România au ajuns în această situaţie, iar alţi 200.000 au fost disponibilizaţi. De asemenea, în afară de şomaj tehnic şi disponibilizări au existat şi reducerile de program ale unora dintre angajaţii care sunt în continuare activi, dar care nu mai lucrează 40 de ore pe săptămână: „S-a redus programul şi s-a redus şi salariul”. Prin urmare se câştigă mai puţin în această perioadă din cauza reducerilor de program, din cauza măsurilor de şomaj tehnic, iar companiile se străduiesc şi ca după criză să se asigure că intră în această perioadă cu costuri cât mai mici.

    „Din perspectiva pieţei muncii, cea mai mare schimbare va fi a raportului de forţe. Înainte vorbeam despre o piaţă în care angajaţii erau cei pentru care se luptau angajatorii, exista un război al talentelor,  dacă ne uităm la ratele şomajului care vor creşte – şi nu doar în România, ci la nivel global – se va schimba raportul de forţe. Candidaţii vor fi nevoiţi să accepte roluri pe care anterior nu le-ar fi acceptat înainte de criză. Vor fi dificultăţi mai mari la angajare, vor exista oameni care îşi vor căuta locuri de muncă, vom exista într-o piaţă dominată de angajatori.”
    La fel s-a întâmplat şi în criza financiară din 2009. De altfel, Dan Puică îşi aminteşte că în ultimii ani angajatorii spuneau: „Nu mai suntem în 2009, când candidaţii veneau singuri la interviu, trebuie să tragem de ei”. Acum se vor schimba însă lucrurile: „Suntem iarăşi în 2009 şi candidaţii vor fi dispuşi la sacrificii şi vor accepta situaţii pe care nu le-ar fi acceptat înainte de criză. Este ceva caracteristic unei perioade  de scădere economică care cu siguranţă se va vedea şi probabil dimensiunea sau impactul ei va depinde de cât de mult durează această criză”.
    Dan Puică nu contestă, de asemenea, că la fel ca şi după criza financiară, şi această nouă criză globală va fi folosită ca un pretext: „După o perioadă de timp va începe din nou războiul pentru candidaţi. Pentru a-i atrage atunci când lucrurile se vor normaliza, tactica anterioară se va dovedi falimentară. Dar imediat după criză cred că vor exista astfel de practici”.
    Perioada de recuperare depinde de foarte mulţi factori, dintre care un număr mare sunt externi. „Dacă ne uităm la economiile avansate, vedem că există ajutoare din partea statului de trilioane de dolari, genul acesta de ajutoare ar putea face ca această criză să treacă mai repede şi nişte prognoze optimiste pe care le citeam arătau că în trimestrul 1 al anului 2021 lucrurile s-ar putea să revină la normal. Într-a doua parte a anului 2020 este imposibil să vedem aceste efecte, dar în prima parte a anului viitor s-ar putea să vedem această curbă de normalitate”, crede Dan Puică. 
    Cine va resimţi cel mai mult scăderile veniturilor, managerii sau angajaţii de la firul ierbii? Dan Puică este de părere că va depinde de la companie la companie.
    „Dacă ne uităm la ce companii reuşesc să supravieţuiască acestor crize, vorbim despre acele companii care nu gândesc relaţia între companie şi oameni – decidem în favoarea companiei sau în favoarea oamenilor dar pe termen lung acestea sunt inseparabile. Ce faci astăzi va influenţa pe cine reuşeşti să atragi mâine în companie. Un comportament corect în această perioadă va ajuta la restartarea companiei imediat.

    Nu toată lumea va practica asta de sus până jos, dar cei care vor face aceste măsuri la nivelul întregii organizaţii vor avea de câştigat. Dan Puică este de părere că onestitatea şi transparenţa vor ajuta la binele pe termen lung al organizaţiilor: „Deciziile sunt de fapt de a alege între oameni şi oameni – trebuie să îi reţinem pe acei oameni care ne vor asigura funcţionalitatea şi ne vor da şansa să ne dezvoltăm în viitor.

    Trebuie să te raportezi la competenţe, impact, potenţial, între oamenii pe care îi ai în echipă şi păstrarea celor mai valoroşi; nu se poate o companie fără oameni”.
    El observă cum companiile multinaţionale, indiferent de liderul de moment, au programe de la sediul central prin care evoluează performanţele şi astfel de decizii sunt foarte uşor de dat fiindcă există datele care să le susţină. În companiile locale care nu au astfel de practici, liderii lor se vor baza pe instinct atunci când vor alege între oamenii lor: „Ca orice decizie bazată pe intuiţie, uneori o să reuşească, alteori va fi greşită. Oricum ne-am uita la lucruri, la finalul acestei perioade vor exista unele companii care nu vor supravieţui şi care va trebui să plătească tribut unui management deficitar din ultimii ani. Dacă ar fi să privim partea pozitivă, vor reuşi să reziste companiile care merită să facă asta şi s-ar putea să fie o îmbunătăţire a contextului general”.

    Când vine vorba despre antreprenori, el observă că două dintre calităţile lor, flexibilitatea şi adaptabilitatea, îi vor ajuta să răzbată peste această criză. „Majoritatea celor cu care am vorbit au ochii deschişi pentru ce oportunităţi ar putea să apară. Peisajul economic se va schimba un pic – am fost obligaţi să testăm anumite metode de lucru şi anumite metode de viaţă şi cred că vom vedea companii care vor avea de câştigat pe termen lung. Cred că vor începe să se dezvolte businessuri în toate domeniile acestea. Vorbeam despre munca de acasă, dar şi consultaţii medicale de la distanţă, fitness, antrenamente fizice zilnice, şcoală de la distanţă, livrări la domiciliu.

    Mă aştept ca antreprenorii care nu vor mai reuşi fiindcă au pornit un business care nu are sens în perioada aceasta, dacă au resurse financiare să le orienteze repede către businessuri care ar putea să aibă succes în continuare”, observă el.

    La momentul discuţiei cu Dan Puică, CEO-ul platformei de recrutare BestJobs,  trecuseră deja peste trei săptămâni în care el lucra de acasă (se numără astfel  între cei 30% angajaţi români care lucrează în regim de telemuncă, potrivit unui sondaj BestJobs realizat între 16 şi 30 martie).

    Se numără şi între „fericiţii” care au observat o îmbunătăţire a productivităţii datorită acestei situaţii, ca urmare a lipsei întreruperilor de pe parcursul unei zile la birou. Agenda CEO-ului BestJobs a rămas la fel din punctul de vedere al numărului de activităţi,  dar crede că productivitatea a crescut fiindcă sunt foarte puţine întreruperi: „La birou vin deseori colegii cu probleme pe care vor să le împărtăşească, iar acest lucru se întâmplă mai rar acum, prin urmare randamentul este mai bun”. Fiind acasă, încearcă să se încadeze în programul de la 9 la 6, iar în această direcţie a construit chiar şi un program „milităresc” alături de întreaga sa familie – soţia, un băieţel în vârstă de şapte ani şi o fetiţă de cinci ani. „E genul de provocare în care pentru anumite categorii de angajaţi să nu fie sustenabilă munca la domiciliu pe termen lung.”

    Dan Puică şi soţia au o agendă bine pusă la punct legată de cine gestionează anumite intervale orare. „Programul de dimineaţă de la 9 până la 7 seara este împărţit într-un calendar în care atât eu, cât şi soţia şi copiii ştim ce se va întâmpla în fiecare interval orar – indiferent că este TV, activităţi afară sau orice altceva; a fost nevoie să planificăm aproape la nivelul fiecărei ore ce activitate urmează şi cine este responsabil de ea. Fiul meu este foarte disciplinat, ar fi angajatul ideal, urmăreşte calendarul şi schimbă activitatea în funcţie de acesta”, descrie el modul în care s-au adaptat  noii realităţi.

    Mărturiseşte însă: „Percepţia mea seamănă cu a românilor – toată lumea se aşteaptă ca la mijlocul lunii mai lucrurile să se întoarcă la normal, suntem pregătiţi psihic pentru încă o lună, apoi vom mai vedea”.

    Potrivit sondajului BestJobs, 90% dintre angajaţii care lucrează în regim de telemuncă se împacă bine cu această tranziţie; simt o  creştere a randamentului, atenţia şi capacitatea de concentrare au crescut, iar beneficiul principal se leagă de renunţarea la timpul petrecut în trafic. Pe de altă parte însă, Dan Puică nu este sigur că pe termen lung munca de acasă va deveni noua normă. „Munca de acasă va fi mai populară, dar vor exista şi oameni care se vor întoarce la birou.

    Ştim că 30% dintre ei sunt acum la munca de acasă – ştim că toţi sunt fericiţi – mă aştept însă ca cel puţin un sfert din cei care lucrează de acasă acum să rămână aşa sau să aibă mai multe zile pe lună în care lucrează de acasă.” Pe de altă parte însă, tot din studiul BestJobs reiese că 40% dintre angajaţi spuneau că sunt afectaţi emoţional de situaţia în care se află. „Există o senzaţie de autoizolare, o senzaţie de anxietate, iar tocmai starea aceasta mă face să cred că nu o să ne putem muta într-un scenariu full time de acasă, ci în episoade.” El menţionează că aveau la BestJobs un program în care o zi pe lună putea să fie lucrată de acasă şi vor creşte acest număr la cinci zile pe lună.

    10% dintre angajaţi spuneau şi că au o formă de uşoară depresie când lucrează de acasă: „Dacă aceste procente ar creşte, probabil nu va fi sustenabilă munca de acasă la scară largă. Îmi este greu să spun acum care va fi procentul exact, dar cu siguranţă va fi mai mare decât înainte de criză”.

    De ce ar trebui să ţină cel mai mult cont deopotrivă angajatorii şi angajaţii din România? „Poate că a fost destul de mult folosit cuvântul solidaritate, dar m-aş referi la două forme ale solidarităţii: să ne asigurăm că businessul nostru funcţionează –  să existe o solidaritate a mediului de afaceri, dar şi la nivelul empatiei faţă de angajat. Trecem cu toţii prin situaţii dificile şi s-ar putea ca anumite decizii să fie greu de luat – decizii care să impună reduceri de costuri, disponibilizarea oamenilor. Sfatul meu ar fi ca fiecare companie să aibă mai multe scenarii pe care le urmăreşte şi să se asigure că implementează măsuri graduale.

    Dacă situaţia ajunge la un anumit nivel, trebuie să luăm un anumit set de măsuri şi să facem o implementare graduală a setului de măsuri. Iar dacă vorbim despre angajaţi, să avem şi această solidaritate umană de a nu lăsa în această perioadă dificilă persoane care nu au un loc de muncă, un plan de ajutor sau salarii compensatorii”. El subliniază: „Măsura aceasta de disponibilizare la rece ar trebui să fie ultima soluţie la care ne uităm şi să aibă grijă angajatorii de angajaţi fiindcă restartarea va depinde de oamenii care vor veni la muncă şi după ce această stare va trece şi fiecare îşi va aminti cum a gestionat fiecare companie criza”.

  • Cum vor arăta birourile din România după o perioadă prelungită de Work from Home

    Eduard Turcoman, director office agency în cadrul Cushman & Wakefield Echinox, spune că este imposibil ca o mare parte dintre angajaţii care ocupau în general clădirile de birouri – în capitală de pildă, în birourile de clasă A şi B vor fi în jur de 270.000 – 280.000 de angajaţi la final de 2020 – să lucreze în regim de telemuncă după încheierea crizei actuale.

    „Oamenii sunt fiinţe sociale, trăiesc în comunitate şi vor avea nevoie permanentă de interacţiune directă. După depăşirea acestei perioade, consider că cei mai mulţi dintre angajaţi vor reveni în clădirile de birouri. Teleworking sau work from home va rămâne în continuare o opţiune, un beneficiu acordat de unele companii angajaţilor, dar nu cred că va creşte procentual faţă de perioada de dinaintea situaţiei cauzate de coronavirus. În schimb cred că va creşte şi mai mult interesul companiilor şi corporaţiilor pentru spaţiile de coworking, datorită flexibilităţii privind duratele contractuale”, observă Eduard Turcoman.

    Totuşi, sesizează că o creştere consistenă a telemuncii în viitor se poate traduce practic cu o scădere a cererii în piaţa de birouri, cu consecinţe evidente: diminuarea apetitului dezvoltatorilor pentru construcţia de noi clădiri de birouri, scăderea preînchirierilor, creşterea concurenţei între clădirile existente şi implicit scăderea preţurilor / mp. „Piaţa de birouri, ca şi întreaga economie de altfel, va fi pusă în faţa situaţiei de a depăşi recesiunea economică ce urmează. Nu cunoaştem încă această variabilă durată a pandemiei. În cel mai bun caz, criza economică cu care ne vom confrunta fi în forma de V, respectiv 2 trimestre consecutive de scădere economică (recesiune tehnică), urmate de o revenire rapidă a economiei”, spune el.

     „Cred că acest experiment de Work-from-Home la scară mondială va avea un impact asupra modului în care companiile priveau până acum această activitate. Feedback-ul primit de la majoritatea clienţilor noştri este că angajaţii sunt foarte productivi şi implicaţi. Ar fi totuşi bine să punem asta în context – vorbim de circa 2 săptămâni de activitate, într-o perioadă de incertitudine, în care suntem bombardaţi cu informaţii, unele pozitive şi multe negative, iar printre singurele legături cu perioada anterioară de “normalitate” se numără familia şi activitatea continuă de acasă. Iar metoda Work-from-Home în actuala situaţie poate fi interpretată ca o distragere de la o realitate desprinsă, parcă, din filme”, crede şi Sebastian Dragomir, partner & head of office advisory la Colliers International România. Din punctul lui de vedere, scenariile referitoare la impactul viitor asupra pieţei de birouri vor fi influenţate de perioada pe care angajaţii o vor petrece lucrând de acasă, precum şi de productivitatea lor. „Dacă luăm cazul Chinei, care pare că a depăşit actuala etapă, după două luni de criză şi work from home, impactul a fost minimal. Ba mai mult, angajaţii abia aşteptau să se întoarcă în societate, la restaurante şi joburi. Cu siguranţă însă, perioada pe care o traversăm deschide noi orizonturi privind telemunca şi implementarea ei ca standard de lucru în multe companii”, observă consultantul.  

    El este de părere că e prematur să tragem concluzii referitoare la evoluţia viitoare a preţului chiriilor, chiar dacă este un mod de muncă ce se desfăşoară în plan internaţional. Pe de altă parte, sesizează că un impact mai mare asupra pieţei de birouri o va avea durata acestei crize, nu doar în România, ci şi în celelalte ţări, dar şi cât de mult va fi afectată economia. „Şi din acest punct de vedere lucrăm în continuare cu multe necunoscute, dar un lucru e cert dacă ne uităm pe evoluţia burselor internaţionale: impactul crizei actuale în economia reală încă nu a fost cuantificat exact de investitori. Ar fi de presupus că o prelungire a situaţiei curente ar duce la întârzieri constante ale predării clădirilor aflate în construcţie”, crede  Sebastian Dragomir.

    În prezent, cel mai afectaţi sunt chiriaşii de retail şi servicii de la parterul clădirilor de birouri, care au fost nevoiţi să îşi întrerupă activitatea, şi au cerut începerea unor discuţii comerciale cu proprietarii pentru depăşirea acestei perioade. „Este încă prea devreme pentru a trage o astfel de concluzie în cazul spaţiilor clasice de birouri. Chiriaşii care au beneficiat, însă, cel mai mult în această perioadă au fost cei din spaţiile de co-working, care, datorită flexibilităţii termenelor contractuale, au putut să le închidă. Pe de altă parte, tot aici vor fi primele semne de revenire a activităţii companiilor nou intrate pe piaţa din România, care vor căuta flexibilitate din punctul de vedere al suprafeţei şi duratei contractelor”, crede specialistul.   

    E greu de spus la ce schimbări să ne mai aşteptăm, cât va mai dura până să ne întoarcem la discuţiile cu care ne începeam ziua în open space. Singura certitudine în acest moment este că perioada prin care trecem va fi una din care vom învăţa cu toţii – angajaţi şi angajatori – iar agenda după pandemie va fi una total diferită, atât la propriu, cât şi la figurat.

  • Şomaj tehnic pe acorduri rock: ce se întâmplă în perioada pandemiei cu restaurantul Hard Rock Cafe

    După răspândirea pandemiei cauzate de coronavirus, reprezentanţii Hard Rock Cafe Bucureşti au decis să trimită echipa de 98 de angajaţi ai businessului în şomaj tehnic. Marius Băban, directorul general al companiei, spune că acum prioritatea este de a le asigura un mediu de lucru sigur, motiv pentru care nu au făcut şi nici nu vor face disponibilizări. „Pe toată durata stării de urgenţă, angajaţii noştri vor rămâne în şomaj tehnic. În funcţie de cum va evolua serviciul de home delivery, la care lucrăm în prezent, luăm în calcul ca o parte dintre ei să se întoarcă la muncă.” Lunar, suma costurilor operaţionale ale businessului se ridică la 350.000 de euro, cele mai importante procente fiind ocupate de costurile salariale, aproximativ 30%, urmate de costul mărfii, care reprezintă 27% din acest total. La acestea se adaugă utilităţile şi serviciile contractate, taxele de franciză, chiria spaţiului şi G&A (costuri generale şi de administrare – n. red.). În 2019, cifra de afaceri a businessului a fost de peste 4,5 milioane de euro. „Ne-am bucurat de un start foarte bun pentru 2020. Până la începutul crizei, aveam o depăşire de 10% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Scenariul pe contextul actual nu este unul tocmai optimist şi depinde foarte mult de cât se va prelungi starea de urgenţă. Până la finalul acestui an, estimăm o reducere a veniturilor cu cel puţin 50% faţă de anul precedent”, spune Marius Băban.

    Deşi au decis ca atât restaurantul Hard Rock Cafe, cât şi magazinul Hard Rock Shop să rămână închise pe durata perioadei impuse de autorităţi, reprezentanţii companieii spun că lucrează totuşi la dezvoltarea unui meniu special pentru livrările la domiciliu, pe care speră să îl poată lansa cât mai curând, la începutul lunii mai, şi pe care să îl menţină şi după redeschiderea restaurantului.

    Deoarece serviciul de delivery încă nu a fost lansat, Marius Băban spune că este prematur să estimeze ce procent din veniturile obişnuite va fi acoperit de acest serviciu. „Important pentru noi este să putem asigura un minim de cash-flow, aspect care va depinde direct de evoluţia comenzilor.” În ceea ce priveşte costurile operaţionale, el estimează că prin livrarea la domiciliu ar putea acoperi până la 5-7% din costurile operaţionale, deoarece activitatea Hard Rock Cafe nu se bazează doar pe serviciile standard de restaurant. „Prin Hard Rock Shop comercializăm o gamă variată de suveniruri ale brandului şi o mare parte din serviciile noastre implică organizarea de concerte şi evenimente.”