BusinessMagazin

Tag: pacienti

  • Janssen, compania farmaceutică a Johnson&Johnson Romania, investeşte local peste 1 milion de euro în cercetare şi dezvoltare

    Janssen activează în peste 100 de ţări din întreaga lume. Compania are 21 de centre de cercetare şi dezvoltare la nivel global, 8 dintre acestea fiind situate în Europa, Orientul Mijlociu şi Africa (regiunea EMEA) alături de 9 unităţi de producţie.

    La nivel global, în perioada 2009-2014, compania a lansat 14 medicamente noi, iar 11 dintre terapiile din portofoliul său sunt incluse pe Lista de Medicamente Esenţiale a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Totodată, planurile globale ale companiei Janssen vizează lansarea a 10 noi tratamente şi vaccinuri până în anul 2019. Toate aceste repere demonstrează angajamentul consistent al companiei pentru inovaţie, într-o industrie în care procesul de cercetare şi dezvoltare al unui tratament nou durează aproximativ 12 ani, iar costurile pot depăşi pragul de 1,25 de miliarde de dolari pentru o terapie.

    „Susţinem eforturile făcute de autorităţile din România în ultimii ani pentru a creşte accesul pacienţilor la terapii inovatoare şi ne-am exprimat disponibilitatea de a identifica împreună cu acestea soluţii sustenabile pentru a face posibilă actualizarea constantă a listei de medicamente compensate. Pe termen lung, ne propunem să continuăm investiţiile în aria onco-hematologiei pentru că dorim să aducem inovaţii pentru acele afecţiuni care afectează populaţii reduse de pacienţi şi pentru care, în acest moment, nevoia de tratament încă nu este acoperită. Ne dorim ca pacienţii români să beneficieze de aceleaşi oportunităţi în ceea ce priveşte accesul la medicamente precum orice alt cetăţean din Uniunea Europeană”, a declarat Christian Rodseth, Managing Director al Janssen România.

     Janssen susţine implementarea registrelor electronice de pacienţi, în special în domeniul oncologiei,  şi colaborează îndeaproape cu experţi şi lideri din domeniul sănătăţii. Aceste eforturi s-au concretizat în proiecte de succes în ţări precum Italia şi ar putea fi aplicate şi în România.

    Compania Janssen are o tradiţie de peste 60 de ani în domeniul neuroştiinţelor în care a schimbat paradigma terapeutică a schizofreniei datorită tratamentelor inovatoare orale şi injectabile cu eliberare prelungită cu ajutorul cărora pacienţii pot avea vieţi normale şi se pot reintegra în societate. La nivel local, potrivit datelor IMS- iulie 20174, Janssen este lider de piaţă în terapiile dedicate HIV/SIDA prin care este asigurată o mai bună aderenţă la medicaţie, tratamentul cancerului de prostată pentru care standardele terapeutice au fost actualizate după 20 de ani şi în tratamentul schizofreniei. De asemenea, Janssen este compania care a lansat primul medicament pentru tratarea tuberculozei multidrog-rezistente, în România fiind înregistrată cea mai mare rată de prevalenţă de la nivelul Uniunii Europene5.

     

  • eMAG a angajat 20 de studenţi şi absolvenţi în urma programului Talent Internship 2017

    Fiecare dintre cei 25 de interni a fost ghidat de către un mentor pe toată perioada activităţii, iar 20 dintre aceştia vor lucra în continuare în cadrul companiei, pe poziţii full-time şi part-time. Dintre cei 20 de studenţi, 11 au ocupat poziţii în echipele de Software Development din Bucureşti, Craiova şi Iaşi, 3 au fost angajaţi în departamentul de Web&Mobile Platform şi câte unul în echipele de Commercial, Marketplace Platform, Finance, Marketing, International Development şi Legal.

    “Şi cel de-al patrulea an de eMAG Talent Internship ne-a dat marea şansă de a ne (re)conecta la generaţii noi de studenţi şi absolvenţi, încă din primele etape ale procesului nostru de recrutare. Am urmărit să construim o echipă de 25 de interni, cu potenţial de creştere, nativi digital, capabili încă din acest moment de start al carierei lor să înţeleagă complexitatea business-ului nostru. Timp de două luni, au beneficiat de un program de învăţare accelerată care le-a oferit o viziune de ansamblu asupra principalelor procese din spatele platformei eMAG sub îndrumarea mentorilor implicaţi din fiecare echipă. La finalul programului, 20 dintre ei au rămas să lucreze în continuare cu noi”, spune Cristina Şolea, manager de recrutare în cadrul eMAG.

    Internii au participat la un program intensiv de dezvoltare prin întâlniri dedicate cu specialişti din cadrul companiei pe subiecte tehnice, workshop-uri aplicate pregătite de echipa People cu rolul de a-i ajuta să înţeleagă ce înseamnă un proces de dezvoltare şi cum monitorizează un obiectiv de învăţare,  precum şi o sesiune dedicată cu Iulian Stanciu, CEO eMAG, de la care au aflat mai multe despre provocările business-ului.

    A patra ediţie a programului eMAG Talent Internship s-a încheiat cu o prezentare în care internii au răspuns unor întrebări gândite cu scopul de a-i ajuta să conştientizeze ce a însemnat experienţa celor două luni de Internship (Cine sunt eu după cele 2 luni de eMAG Talent Internship? Ce am învăţat în rolul pe care l-am avut? Cum mă văd eu în viitor?).

     

  • Medicii din Capitală, epuizaţi din cauza birocraţiei şi a numărului mare de consultaţii

    Burnout-ul este principalul duşman al medicilor din Bucureşti, care apare, potrivit unui chestionar realizat de către reprezentanţii Colegiului Medicilor din Capitală, în urma mai multor factori cu care specialiştii se confruntă: prea multe sarcini birocratice, lipsa unui salariu motivant, numărul mare de consultaţii zilnice, interacţiunea cu pacienţi dificili, dar şi cu aparţinătorii acestora.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DEZASTRUL din sănătate: Avem cele mai mici preţuri din regiune, dar nu avem medicamente disponibile în ţară

    „Metodologia de preţ la medicamente în România nu are sens. Avem cele mai mici preţuri din regiune şi vedem că medicamentele nu sunt disponibile în ţară. Ştim că există riscul ca oamenii să nu aibă acces la medicamente. Preţul liber este soluţia pentru a ne asigura că medicamentul nu părăseşte ţara înainte să ajungă la pacient. Un clawback fix de 15% este soluţia şi am vorbit cu autorităţile în acest sens”, a spus Chistian Rodseth.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Şi-a vândut maşina pariind pe o afacere cu puţine şanse de reuşită. Azi are venituri de aproape 500.000 euro

     A pus bazele austriamed (AT-Med), o companie de turism medical românia-austria, pentru care a primit şi subvenţii consistente din partea statului austriac. Prin intermediul companiei sale, circa 300 de pacienţi români se tratează anual în austria, iar businessul a ajuns la rulaje de aproximativ 460.000 de euro.

    Ideea unei afaceri în domeniu s-a ivit după ce tânărul cu pregătire economică şi experienţă în vânzări şi-a ajutat un prieten cu formalităţile de internare într-un spital din Austria, ţară în care a crescut şi locuieşte. Ulterior, el i-a sugerat că ar putea face un business prin care să-i ajute pe alţi români să se trateze în Austria, iar sfatul său pare să fi avut succes. Valoarea investiţiei iniţiale în acest business a fost de circa 25.000 de euro, bani proveniţi din surse proprii. ”Mi-am vândut maşinile pentru a reuşi să pornesc businessul. Ulterior, am depus un dosar pentru a primi ajutor din partea statului austriac“, povesteşte el.

    Fiind singurul jucător de pe piaţă care făcea acest lucru în momentul respectiv, statul i-a aprobat cererea, iar în prezent primeşte pe această cale până la 250.000 de euro anual, ”garanţia că firma nu o să intre în faliment sau în datorii“, precizează tânărul. ”Cel mai mare impediment a fost reprezentat de faptul că nu ştiam cum vom aduce pacienţii români în Austria. Mai mult decât atât, în privinţa pacientului, totul este imprevizibil şi nu ştii niciodată ce-ţi rezervă ziua de mâine“, adaugă Pencea.

    în ciuda îngrijorărilor sale, afacerea a crescut de la an la an, iar astăzi prin intermediul companiei circa 300 de pacienţi, în medie, se tratează la spitale de stat sau private din Austria. ”Dacă pacientul alege să meargă la drum cu noi, totul se va întâmpla într-o perioadă de timp foarte scurtă, de la analizarea documentelor, până la internarea pacientului“, explică el. în momentul în care pacientul îşi dă acordul, AT-Med îi organizează transportul şi stabileşte clinica unde va beneficia de servicii medicale, îi oferă un însoţitor pe durata tratamentului, care se va afla în permanenţă alături de el, dar şi un traducător oficial.

    Dacă este nevoie, după finalizarea tratamentului sau a intervenţiei chirurgicale, compania trimite pacientului medicamentele de care are nevoie în România. ”Rămânem în contact cu el, iar periodic aducem un medic în România care să-l consulte şi să-i verifice starea de sănătate“, explică Pencea. De asemenea, dacă pacientul alege să meargă la drum cu AT-Med, totul se va întâmpla într-o perioadă de timp foarte scurtă de la analizarea documentelor până la internarea pacientului, deoarece ”mergem la cei care ne răspund cel mai repede“, oferă asigurări antreprenorul.

    Compania îi pune la dispoziţie mai multe variante, atât spitale de stat, cât şi clinici private, în funcţie de posibilitatea financiară a pacientului, iar un criteriu prin care sunt alese spitalele este rata de răspuns a acestora, ”cu cât mai repede, cu atât mai bine pentru pacient“. ”O altă diferenţă faţă de alte companii este aceea că noi nu percepem costuri pentru pacient în ceea ce ţine de a doua opinie. Pentru a afla care sunt variantele de terapie în Viena, oferim o a doua opinie medicală gratuit“, adaugă acesta.

    în prezent, la AT-Med apelează lunar circa 25 de pacienţi, în medie, spune fondatorul companiei, a cărei echipă este formată momentan din cinci persoane; antreprenorul spune însă că are ”planuri serioase de a o extinde“. ”îmi doresc să am în echipă un psiholog care să ajute pacienţii să depăşească momentele dificile şi o altă persoană care să se ocupe de integrarea pacientului în societate după ce a avut o problemă gravă de sănătate“, spune el. Dacă anul trecut compania a ajuns la afaceri de circa 460.000 de euro, pentru anul acesta Pencea estimează o creştere a cifrei de afaceri cu până la 30%, iar printre planurile sale se numără extinderea şi în alte ţări, cum ar fi Bulgaria sau Republica Moldova. ”Pe termen lung, visul meu este să deschid un spital oncologic în Bucureşti“, spune Pencea.

    Antreprenorul ţine să precizeze că există multe diferenţe între piaţa serviciilor medicale locale şi cea austriacă, argumente care îi determină pe pacienţii cu care lucrează să aleagă Austria în detrimentul României. ”în primul rând, medicul are o altă abordare. Pacientul pleacă din Austria cu răspunsuri la toate întrebările pe care le are, cu analizele efectuate în cel mai scurt timp. în al doilea rând, aparatura medicală este de ultimă generaţie. Nu pot fi comparate investiţiile în sistemul medical din Austria cu cele din România“, explică el. De asemenea, medicii de acolo, chiar şi profesorii universitari sunt activi şi participă la orice congres medical pentru perfecţionare, însă cel mai important aspect este tratamentul pe care pacientul îl primeşte. ”Tratamentul este atribuit individual şi personalizat în funcţie de felul în care răspunde organismul la medicamente. în cazuri oncologice, spre exemplu, se ia în considerare ADN-ul pacientului“, menţionează el. întrebat care ar fi diferenţa de costuri suportate de pacient faţă de ţara natală, Pencea răspunde prin aceea că situaţia nu poate fi abordată printr-o diferenţă de preţ, ci de calitate şi cantitate. De exemplu, numărul citostaticelor atribuite pacientului este mai mult decât triplu faţă de cât primeşte pacientul în România, iar schema de tratament se schimbă la trei cicluri dacă pacientul nu dă randament, mai spune antreprenorul.

    Fondatorul AT-Med nu oferă cifre legate de costurile aferente unui tratament în Austria, deoarece ”depinde foarte mult de specialitatea căutată, de complexitatea etc.“, însă precizează că un pacient român lasă în medie circa 20.000 de euro pe an în sistemul medical austriac; pe de altă parte, 5-7% dintre paturi sunt rezervate pacienţilor străini din orice ţară. 

    Despre sistemul de sănătate din România, Pencea are ”o părere destul de bună“. De trei ani AT-Med face consultaţii cu medici din Austria într-unul dintre cele mai mari lanţuri de spitale din ţară, unde ”condiţiile sunt foarte bune – există aparatură de performanţă, infrastructura clinicilor este foarte bună, condiţiile la fel, iar viziunea medicilor începe să se schimbe“, spune acesta, fără a preciza numele lanţului. Iar fenomenul de turism medical pe care îl cunoaşte România în ultimii ani – dezvoltat în principiu pe partea de operaţii estetice şi servicii de stomatologie – este un segment în dezvoltare, dar ”cel mai important lucru este starea de sănătate a pacienţilor români. Cu cât vor avea şansa de a se trata la standarde înalte în clinici de top, cu atât va fi mai bine pentru ei“, consideră antreprenorul. 

    Turismul medical s-a diversificat în ultimii ani şi în România, iar cele mai căutate specializări medicale, după cum observă şi fondatorul AT-Med, sunt stomatologia, chirurgia estetică, dar şi ortopedia sau oftalmologia. Străinii fac economii de circa 70% pentru un tratament în România faţă de ţara de origine, mai ales în ceea ce priveşte chirurgia estetică şi stomatologia, conform zf.ro. De exemplu, dacă în România un implant dentar din gama premium costă 750 de euro, în Marea Britanie poate ajunge şi la 2.600 de lire sterline.

    Potrivit estimărilor Seytour, companie specializată în turism medical, piaţa turismului medical din România se ridică la aproximativ 300 milioane de euro, fiind dominată de servicii spa şi wellness, şi are o perspectivă de creştere dacă sistemul public şi privat se vor implica mai mult în dezvoltarea infrastructurii şi în promovare. Cheltuiala medie a unui turist străin pentru servicii medicale în România este de 3.000 – 3.500 de euro. Pe de altă parte, cele mai solicitate destinaţii pe segmentul de turism medical de către români sunt Ungaria, Turcia, Austria, Germania şi Israel, iar un român cheltuieşte în străinătate pentru servicii medicale peste 5.000 de euro.
     

  • Medici de la Spitalul Suceava, nevoiţi să plătească tratamentul pacienţilor, din cauza unei greşeli

    Mai mulţi medici ai Spitalului Judeţean Suceava trebuie să plătească, din propriile buzunare, tratamentul şi investigaţiile medicale pe care le-au prestat pacienţilor, sumele imputate variind între 2.000 şi 4.000 de lei, pentru fiecare fişa de tratament pe care medicii au completat-o incorect.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • APMGR – „În timp ce statul român presa producătorii să finanţeze cheltuielile cu medicamente prin taxa clawback (…), la CNAS aceşti bani erau furaţi”

    „Am avertizat autorităţile de ani de zile că sistemul de sănătate din România se îndreaptă către o criză fără precedent. Am vorbit de efectele negative ale taxei clawback asupra pacienţilor şi industriei şi am luptat împotriva lipsei de transparenţă a statului român în ceea ce priveşte cheltuielile cu medicamentele”, a adăugat acesta. 

    Companiile membre ale APMGR au cerut încă din 2015 un audit independent la CNAS, inclusiv transparentizarea modului de calcul al taxei clawback, dar aceste solicitări au fost ignorate. Producătorii de medicamente au fost obligaţi să plătească sume pe care nu le pot verifica şi au existat multe cazuri în care companiile au contestat aceste cifre în justiţie şi au şi câştigat. În plus, deşi APMGR a demonstrat clar că taxa clawback a ajuns la un nivel nesustenabil pentru producătorii de medicamente generice şi medicamentele ieftine sunt cele mai afectate de această taxa şi dispar de pe piaţă, demersurile lor au fost ignorate de autorităţi, conform reprezentanţilor APMGR. 

    În cazul unei decizii finale a justiţiei în cazul fraudei de la CNAS, producătorii de medicamente generice vor acţiona în justiţie CNAS şi pe cei vinovaţi pentru a-şi recupera prejudiciul. „Nu putem acceptA şi nu putem fi de acord cu furtul, am deveni pur şi simplu părtaşi la aceste fapte. Din păcate, companiile mai pot recupera prejudiciul, pacienţii care au dispărut, nu,” a adăugat Mihai.

    APMGR susţine că este nevoie că şi instituţiile statului român, Guvernul, Ministerul Sănătăţii, să acţioneze de urgenţă, altfel vor lăsa impresia că sunt complicii celor care au fraudat românii, mai spun reprezentanţii. Prin urmare, APMGR solicită Guvernului să dispună de:

    •          Un audit independent la CNAS pentru a se verifică folosirea banului public, inclusiv prin verificarea şi transparentizarea datelor folosite în calculul taxei clawback;

    •          Suspendarea imediată a plăţii taxei clawback pentru medicamentele generice, pentru a se asigura că medicamentele esenţiale pentru milioane de pacienţi, rămân pe piaţă, iar locurile de muncă din industria locală sunt păstrate. APMGR reaminteşte că medicamentele generice sunt în general medicamente cu preţ redus, medicamente folosite în special de bolnavii cronici, de cei în vârstă, şi se adresează unor arii terapeutice de baza precum: boli cardiovasculare şi digestive, cancer, boli ale sistemului nervos central şi ale aparatului respirator. 

    Coform CEGEDIM, 60% din cele peste 2.300 de medicamente care riscă să dispară de pe piaţă în perioada următoare sunt medicamente sub 25 de lei. Multe din acestea sunt produse în România, de producători români, care produc exclusiv generice. O taxa pe vânzări de 30%, care se adaugă unei politici a celui mai mic preţ dintr-un coş de 12 ţări de referinţă, care se adaugă obligaţiei medicamentului generic de a fi la maximum 65% din preţul medicamentului inovativ al cărui generic este, combinată cu fraude în instituţii fundamentale ale sistemului de sănătate, nu poate să ducă decât la catastrofă pentru pacienţi şi faliment pentru industrie.

  • Bolnavi în fază terminală, fără tratament de la CASMB în timp ce banii se duceau pe pacienţi fictivi

    Alina Ion, denunţător în dosarul mafiei de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), a pus la dispoziţia agenţiei de presă MEDIAFAX mai multe fotografii care arată starea critică a unor pacienţi aflaţi în fază terminală, imobilizaţi, care aveau nevoie urgentă de îngrijire la domiciliu şi care nu au putut beneficia de tratament.

    Este vorba de pacienţi aflaţi în evidenţa unei firme de servicii medicale, al cărei director este Alina Ion, dosarul lor fiind apoi depus la CASMB pentru decontare. Oamenii sufereau de afecţiuni oncologice si neurologice şi au ajuns în stare foarte gravă, imobilizaţi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cegedim: Uşoară redresare pe piaţa medicamentelor la jumătatea anului 2017

    Valoarea medicamentelor eliberate către pacienţi în România a fost de 13,13 miliarde lei la preţ de distribuţie, în creştere cu 10,0% faţă de iulie 2015 – iunie 2016. Izolând impactul programelor cost-volum-rezultat (CVR) şi cost-volum (CV), valoarea medicamentelor Rx din farmacii a crescut cu 7,8% faţă de iulie 2015 – iunie 2016.
     
    Pharma & Hospital Report, studiu de referinţă în analiza pieţei farmaceutice din România, este realizat începând cu anul 1996.„ Deşi la nivel de ansamblu lucrurile par a se fi liniştit puţin pe piaţa medicamentelor, mă tem că nu este deloc aşa. Creşterea este ne-uniformă, taxarea (prin claw-back) de asemenea, iar aproape tot lanţul de aprovizionare încearcă să facă din disponibilitatea produsului un avantaj competitiv necorespunzător. Ne-am întors în timp cu 15-20 ani, când medicamente relativ banale nu se găseau sau se găseau cu dificultate, spre disperarea bietului pacient.” a declarat Petru Crăciun, director general Cegedim. 
     
    În trim. 2 2017, volumul total al medicamentelor eliberate către pacienţi s-a ridicat la 139,4 milioane cutii, în creştere cu 6,0% faţă de trimestrul 2 din 2016, creştere cauzată în special de canalul de retail, care a înregistrat un avans de 6,1%. Pe segmente, ratele de creştere în volum au fost de 4,0% pentru Rx în farmacii,10,3% pentru OTC în farmacii şi 3,7% pentru spitale.
     
    În perioada iulie 2016 – iunie 2017, volumul total al pieţei a fost de 561,0 milioane cutii, în creştere cu 5,4% faţă de iulie 2015 – iunie 2016. Volumul medicamentele pe bază de reţetă (Rx) din farmacii s-a ridicat la 348,0 milioane cutii (+3,2% faţă iulie 2015 – iunie 2016), cel al medicamentelor fără prescripţie (OTC) s-a ridicat la 185,3 milioane cutii (+10,5%), iar volumul medicamentelor din spital s-a ridicat la 27,8 milioane cutii (+1,5%).
     
    În trim. 2 2017, valoarea totală a medicamentelor eliberate către pacienţi s-a ridicat la 3,29 miliarde lei, în scădere cu 0,1% faţă de trimestrul 2 din 2016, scădere datorată în special contractelor cost-volum-rezultat, care au înregistrat scăderi mai mari de – 80%. Pe segmente, ratele de creştere în lei au fost de -7,5% pentru Rx în farmacii, 19,3% pentru OTC în farmacii şi 14,8% pentru spitale.
     
    În perioada iulie 2016 – iunie 2017, valoarea totală a pieţei a fost de 13,13 miliarde lei, în creştere cu 10,0% faţă de iulie 2015 – iunie 2016. Medicamentele pe bază de reţetă (Rx) din farmacii au atins 8,67 miliarde lei (+7,2%), medicamentele fără prescripţie (OTC) din farmacii au atins 2,85 miliarde lei (+18,1%), iar segmentul de spital a atins 1,60 miliarde lei (+11,6%).
    Izolând impactul semnificativ al programelor cost-volum-rezultat (CVR) şi într-o măsură mai mică cost-volum (CV), totalizând cca 676 milioane lei, piaţa de medicamente Rx fără contract din farmacii a crescut faţă de perioada iulie 2015 – iunie 2016 cu 7,8%, însumând 7,99 miliarde lei.

  • PRIMER – Singură soluţie reală pentru a opri dispariţia medicamentelor ieftine este reprezentată de scutirea „clawback” a medicamentelor care costă sub 25 Ron

    Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România, PRIMER, avertizează că fabricile de medicamente din ţară sunt forţate de mai bine de 8 ani să plătească pe lângă impozitul pe profit de 16% şi un impozit pe cifra de afaceri, sub formă obligaţiei de plata de tip “clawback” care a ajuns începând cu 2015 să depăşească valoarea impozitului pe profit. 
     
    „Această dublă impunere fiscală, care a trecut în anumite trimestre de 40%, este discriminatoare şi împovărătoare pentru agenţii industriali din acest sector economic şi reprezintă motivul pentru care membrii PRIMER au ajuns să fabrice medicamente care nu au rentabilitate economică, existând pierderi care trec de 10%” a  declarat Dragoş Damian, Director Executiv PRIMER.
     
    „Astfel, din cele peste 1000 de medicamente care fac obiectul dublei impuneri fiscale şi care costă în marea lor majoritate mai puţin de 25 Ron în farmacie sau în spital, cel puţin 200 sunt nerentabile, din cauza suprataxării aplicate în contextul celui mai mic preţ din UE. Continuăm să fabricăm aceste medicamente din respect pentru pacienţi din  România şi cu speranţa că ele vor fi scutite în cel mai scurt timp de obligaţia de plata de tip “clawback. În ciuda repetatelor semnale de alarmă pe care PRIMER le-a tras la numeroase nivele, autorităţile de resort par să nu înţeleagă rolul strategic pentru sistemul sanitar şi economie al fabricilor de medicamente din ţară, obligându-le pe acestea la plata simultană de impozit pe cifra de afaceri şi pe profit. În lipsa unui cadru fiscal corect şi predictibil, vom putea asista pe lângă problemele pe care le au pacienţii în a-şi procura medicamentele esenţiale şi la închiderea sau relocarea din ţară a unor secţii de manufacturiere sau a unor fabrici întregi”, spune acesta.  
     
    Unităţile de manufacturiere de medicamente din ţară, membre ale PRIMER, au pentru următorii 5 ani planuri ambiţioase de extindere şi tehnologizare în valoare de peste 100 milioane Euro care vor crea peste 500 de noi locuri de muncă; toate aceste investiţii pot face din România în hub industrial cu deschidere pentru exporturi către toate ţările din regiune. „Aceste planuri rămân însă pe hârtie, pentru că în loc să investească în unităţi de manufacturiere, laboratoare de calitate, centre de cercetare-dezvoltare şi de studii clinice, membrii PRIMER sunt împovăraţi cu un impozit dublu nedrept şi impredictibil, de 40%”, mai spune Damian. 
     
    “Suntem încurajaţi de determinarea Primului Ministru Mihai Tudose de a rezolva probleme ale sistemul sanitar care trenează de ani buni. O astfel de abordare trebuie utilizată şi pentru a iniţia consultări cu producătorii industriali de medicamente din România pentru identificarea de urgenţă a măsurilor care să stopeze imediat aplicarea discriminatorie a unei duble impozitări asupra unei ramuri industriale. De altfel, un dialog deschis cu fabricile de medicamente din ţară poate rezolva multe din probleme aprovizionării cu medicamente a pacienţilor români, pentru că site-urile de manufacturiere pot introduce rapid în fabricaţie aproape orice produs deficitar”, a conchis reprezentantul PRIMER.
     
    Din PRIMER fac parte cele mai importante 16 fabrici de medicamente din ţară: AC HELCOR, ANTIBIOTICE, B.BRAUN, BIO-EEL SRL, BIOFARM, GEDEON-RICHTER, LABORMED-ALVOGEN, LAROPHARM, MAGISTRA CC, POLISANO PHARMACEUTICALS, ROPHARMA, SANTA SĂ, SLAVIA PHARM, ZENTIVA, TERAPIA-SUN PHARMA, VIM SPECTRUM.

    În ciuda repetatelor semnale de alarmă pe care PRIMER le-a tras la numeroase nivele, autorităţile de resort par să nu înţeleagă rolul strategic pentru sistemul sanitar şi economie al fabricilor de medicamente din ţară, obligându-le pe acestea la plata simultană de impozit pe cifra de afaceri şi pe profit. În lipsa unui cadru fiscal corect şi predictibil, vom putea asista pe lângă problemele pe care le au pacienţii în a-şi procura medicamentele esenţiale şi la închiderea sau relocarea din ţară a unor secţii de manufacturiere sau a unor fabrici întregi.