BusinessMagazin

Tag: Oradea

  • De ce angajează firme din Oradea şomeri din Ungaria

    Firmele din Oradea caută angajaţi în Ungaria. 200 de locuri de muncă au fost puse la dispoziţia maghiarilor, la un târg organizat la doar câţiva kilometri de graniţă. Estul Ungariei este afectat de o cotă ridicată a şomajului: sunt localităţi în care mai bine de un sfert din populaţia aptă de muncă nu are o slujbă, potrivit Digi24.

    La bursa locurilor de muncă organizată în localitatea maghiară Biharkeresztes (Bihorcheresteş), aflată la opt kilometri de graniţă, au venit 10 firme: cinci din Parcul Industrial din Oradea şi restul din Ungaria. Câteva sute de oameni din localităţi aflate în apropierea graniţei cu România au venit să se intereseze de locurile de muncă oferite.

    “(Căutam) electricienii, sculeri matriţeri, frezori, operatori CNC, oameni specializaţi pe o meserie. Nu este o condiţie să ştie limba română sau limba engleză.  Ce le oferim e un pachet de beneficii, un salariu potrivit cu piaţa, atractiv, beneficii precum bonusuri, sporuri, pregătire.”, a declarat Alexandra Galea,reprezentanta unei firme din Parcul Industrial Oradea.

    Explicaţia ar fi că numărul celor specializaţi din Ungaria este mult mai mic decât al celor din România.

  • Andrei Benghea Mălăieş, director executiv, asistenţa în afaceri EY România

    Andrei Benghea Mălăieş conduce departamentul de performance improvement, una dintre cele trei arii principale de servicii de consultanţă. Este responsabil de activitatea a 30 de angajaţi, iar anul trecut departamentul pe care îl coordonează a înregistrat o creştere de peste 25%, ţintă menţinută şi pentru anul în curs.

    Povesteşte că a avut un parcurs profesional mai degrabă atipic, „însă cred eu foarte bine corelat la oportunităţile pe care le oferea România“. A terminat liceul în Oradea, într-o clasă cu 15 olimpici naţionali – „eu probabil cel mai neaşteptat, la economie, într-o clasă cu profil mate-info“.

    A decis să vină în Bucureşti pentru a studia în engleză la Facultatea de Studii Economice în Limbi Străine (ASE). „A fost o decizie foarte bună, care mi-a deschis orizonturile şi m-a pus destul de repede pe radarul marilor corporaţii. În anul II am trecut prin cursuri de formare ale Orange şi P&G.“ A ales Orange, ca trainee în departamentul de vânzări corporate. A încercat şi marketingul, în cadrul companiei 3M, „însă după doi ani s-a ivit oportunitatea să încerc şi partea de sector public“.

    A acceptat să se alăture echipei de la Ministerul de Finanţe, unde a coordonat la nivelul cabinetului ministrului relaţia cu mediul de afaceri şi primele programe europene. „Am avut şansa să fiu şi în conducerea neexecutivă a câtorva companii de stat, atât foarte profitabile, ca Loteria Naţională, Imprimeria Naţională, cât şi cu nevoie de restructurare, ca CFR Călători, RADEF.“ După doi ani, s-a întors în mediul privat, la McKinsey România. După absolvirea MBA-ului la INSEAD, în Franţa şi Singapore, a continuat activitatea de consultanţă printr-un boutique local înfiinţat împreună cu doi foşti colegi, dar şi în zona de executiv, cu un mandat scurt la conducerea Operatorului de Transport al Energiei Electrice. „Probabil că cel mai dificil moment a fost decizia de a mă întoarce în România după MBA, în loc să aleg o ofertă de la angajatorii prezenţi în campus la INSEAD.“

    În 2013 s-a alăturat echipei EY România şi speră ca pe termen lung să fie „unul dintre primii români cu un rol regional într-o firmă de consultanţă şi cred că EY este locul potrivit“.

  • Cel mai mare retailer online din România a înregistrat anul trecut pierderi record de 13 milioane de euro

    Retailerul online eMAG a raportat un rezultat financiar negativ în 2014, ajungând la pierderi de aproximativ 58 de milioane de lei (cca.13, 1 milioane de euro), potrivit celor mai recente informaţii publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    Magazinul online eMAG, operat de compania Dante International SA a înregistrat în 2014 o cifră de afaceri de circa 1,2 miliarde de lei, în creştere cu aproape 50% faţă de veniturile înregistrate anul anterior, când valoarea acestora era de aproximativ 831 de milioane de lei. Totodată, compania şi-a dublat anul trecut numărul de angajaţi, ajungând la un număr de 1015 în 2014, faţă de 576, numărul mediu de angajaţi înregistrat în 2013.

    Potrivit reprezentanţilor eMAG, pierderile înregistrate se justifică prin investiţiile realizate de companie în 2014. ”Pentru eMAG, anul 2014 a fost marcat de o crestere accelerata a companiei, iar pentru acest lucru au fost facute investitii de peste 20 de milioane de euro. A fost o decizie asumata si a avut drept scop dezvoltarea companiei pe termen lung, conform cu modelul nostru de business. Ne-am concentrat pe consolidarea pozitiilor din Bulgaria, unde eMAG este lider de piata, si Ungaria, in dezvoltarea şi implementarea de tehnologii noi, in dezvoltarea Market Place, in lansarea de noi categorii de produse, dar si in cresterea echipei (in 2014 numarul angajatilor a crescut cu 439), care sa sustina toata aceasta strategie de dezvoltare. ”, a declarat Tudor Manea, directorul general al eMAG România, referitor la pierderile înregistrate de companie anul trecut.

    Potrivit datelor raportate la Ministerul de Finanţe, compania a înregistrat constant profit pe timp de criză, primul an de pierderi fiind 2013, când pierderea raportată a fost de 696.880 lei, acesta fiind şi anul în care compania a început să comunice informaţii referitoare la investiţiile realizate. În acelaşi interval de timp, compania a înregistrat creşteri ale cifrei de afaceri: 2009 – cca. 218 mil. lei, 2010 – cca. 401 mil. lei, 2011 – cca. 621 mil. lei, 2012 – cca. 685. lei, 2013 – 831 mil. lei.


    eMAG se numară printre creatorii pieţei de comerţ online din România. În portofoliul eMAG se regăsesc de la produse IT&C, electronice şi electrocasnice, până la cărţi, jucării, pachete turistice şi cosmetice profesionale, oferta eMAG extinzându-se permanent cu noi categorii de produse prin eMAG Marketplace, prima platforma online din România care grupează mai mulţi retaileri. Compania operează magazinul www.emag.ro precum şi  showroom-uri în Bucureşti, Iaşi, Braşov, Ploieşti, Cluj, Timişoara, Constanţa, Craiova, Galaţi şi Oradea. Societatea Dante International SA a fost înfiinţată în anul 2002.

     

  • Destinaţii de weekend: care sunt cele mai ciudate obiective turistice din Ardeal

    Două locuri spectaculoase din Ardeal pot fi incluse cu uşurină pe lista celor mai ciudate obiective turistice din România. Este vorba despre destinaţii care ies din tiparele unui peisaj obişnuit şi despre care puţini au auzit, scrie Vocea Transilvaniei.

    Lacul Vida

    Turiştii care au ajuns să se bucure de priveliştea lacului Vida au rămas impresionaţi.Culoarea deosebită, dar şi vârtejul din mijlocul fac din acest lac un loc de poveste. În comuna bihoreană Dobreşti se află un lac special, în mijlocul acestuia se găseşte un vârtej.

    Groapa ruginoasă

    Una dintre cele mai inedite arii naturale protejate de lege din întreaga regiune a Transilvaniei este Groapa Ruginoasa. Aspectul său fantastic care sugerează un colţ din Canionul Colorado este astăzi un adevărat laborator morfologic, scrie sursa citată.

    Rana Munţilor

    Întreaga suprafaţă de aproximativ 20 hectare a acestei rezervaţii înglobează peisaje demne de toata admiraţia, de un pitoresc inedit. Întreaga vale, cunoscută şi sub numele de Valea Seacă, prezintă o serie de versanţi abrupţi, fiind considerată o ciudăţenie a naturii, în special datorită contrastului neobişnuit dintre rocile roşiatice şi vegetaţia verde şi bogata ce acopera restul versanţilor din această zonă a Apusenilor.

  • Pizza Hut se extinde într-un nou oraş printr-o investiţie de peste 400.000 de euro

     
    Lanţul de restaurante Pizza Hut se extinde în Oradea, inaugurând astăzi un nou restaurant, situat în cadrul centrului comercial Lotus Center.  
     
    Restaurantul reprezintă o investiţie de 420.000 euro şi are o suprafaţă de 300 mp. Acesta are o capacitate de 96 de locuri, iar în cadrul acestuia vor lucra 30 de angajaţi. 
     
    “Urmărim continuu posibilităţile de a ne extinde reţeaua de restaurante, atât în Bucureşti, cât şi la nivelul ţării. (…)”, a declarat Monica Eftimie, Chief Marketing Officer Pizza Hut.
     
    Odată cu inaugurarea noului restaurant, reţeaua Pizza Hut ajunge la 17 restaurante, situate în Bucureşti, Cluj, Iaşi, Constanţa, Ploieşti, Timişoara, Oradea şi Braşov.
     
    Lanţul de restaurante Pizza Hut operează pe piaţa românească din 1994 sub contract de masterfranciză acordat companiei American Restaurant System. Pizza Hut a venit în România în 1994, odată cu deschiderea primei locaţii din Calea Dorobanţilor, iar în prezent deţine nouă restaurante în Bucureşti, două în Cluj şi câte unul în Iaşi, Constanţa, Ploieşti, Timişoara, Oradea şi Braşov. 
     
     
     
     

  • Orădenii care, prin invenţia lor, vor să ajute toţi oamenii cu dizabilităţi

    Dezvoltarea proiectului Axosuits a început în 2013, când doi tineri ingineri, absolvenţi ai Universităţii din Oradea, s-au gândit să conceapă un exoschelet pentru paraplegici, cei doi cunoscând personal un astfel de caz. La început, cei doi ingineri şi-au investit propriile resurse materiale în proiect.

    În prezent ideea este pusă în practică, Axosuits având proiectat şi produs prototipul exoscheletului.  Robotul le permite persoanelor cu deficienţe locomotorii să se deplaseze pe propriile picioare, fiind potrivit atât în programele de recuperare medicală, cât şi pentru creşterea calităţii vieţii în cazul pacienţilor irecuperabili. Robotul este destinat şi persoanelor în vârstă care au probleme. În prezent autonomia „robotului“ este de aproximativ 1 – 1,5 ore, însă odată cu utilizarea unor baterii mai performante timpul de utilizare va creşte, a declarat în cadrul conferinţei How to Web Andras Kapy, fondator şi director general al Axosuits.

    Axosuits a obţinut un premiu de 10.000 de dolari după ce a câştigat marele premiu în cadrul conferinţei How to Web, secţiunea dedicată start-up-urilor, în noiembrie 2014.

  • Distribuitorul de carburanţi Oscar Downstream construieşte depozite care să acopere toată ţara

    Minimum 10%. Este cifra la care se raportează oficialii de la Oscar Downstream când vine vorba despre creşterea businessului în 2015. Creşterea va veni din două sensuri: o dată din investiţiile în logistică, în infrastructură şi în creşterea prezenţei companiei la nivel naţional, pe care compania a început-o din 2013 odată cu demararea unui program de investiţii, dar şi din potenţiala creştere a pieţei, după o scădere destul de mare anul trecut: „Pentru 2014 s-a observat o scădere cu 17% a vânzărilor la nivel naţional, iar scăderea din zona retail B2B a fost între 17 şi 21%. Deşi vânzările au scăzut, piaţa carburanţilor are loc de creştere până la 20-25% în condiţiile unei reduceri a TVA-ului la 20% şi ale renunţării la creşterea de 0,7 eurocenţi/litru pentru acciză, creştere ce a condus la migrarea multor beneficiari către statele vecine“.

    Pentru anul acesta, Oscar Downstream are în plan să investească 10 milioane de euro, care se vor împărţi între construcţia de depozite, creşterea flotei şi deschiderea a noi puncte de vânzare: „Pentru 2015 este planificată deschiderea a trei noi depozite la Arad, zona Clujului şi unul în jumătatea de nord a Moldovei, la Roman, dar şi creşterea capacităţii depozitului de la Fundulea, urmărind ca în 2016 să avem la dispoziţie o capacitate totală proprie de depozi-tare de aproximativ 50.000 mc“, arată reprezentanţii companiei.

    Strategia de extindere a capacităţii de stocare a Oscar Downstream (care deţinea la momentul respectiv un depozit la Craiova) a început în 2013, când a fost achiziţionat depozitul de la Fundulea, cu o capacitate de 5.800 metri cubi. Fundulea a fost primul pas mare din planul de investiţii care îi va asigura distribuitorului de carburanţi o capacitate de depozitare care să acopere toată ţara şi care să poată deservi atât clienţii, cât şi staţiile proprii. În 2014, compania a continuat planul de dezvoltare cu depozitul de la Şercaia, Braşov, cu capacitate de 7.000 mc. Acum, compania deţine şase depozite, la Bucureşti, Oradea, Craiova, Constanţa, Oneşti şi Braşov. 

    Planul de dezvoltare a capacităţii de depozitare a Oscar este singular pe piaţa locală, deşi investiţii au mai fost. Cele mai multe companii din domeniu au cumpărat spaţiile de depozitare prin procesul de privatizare, acestea fiind legate fie de rafi-nării – cea mai importantă capacitate de depozitare a Lukoil este în rafinăria Petrotel (80.000 mc) – , fie de puncte strategice precum apropierea de Bucureşti (depozitul de la Jilava al Petrom are 30.000 mc), fie de centrul ţării (toate companiile din domeniu sunt prezente la Braşov sau în împrejurimi), fie de zonele maritimo-fluviale (Lukoil are capacitate de depozitare la Oil Terminal, Rompetrol depozitează la Petromidia, Petrom are depozit la Constanţa şi tot acolo plănuieşte o deschidere şi Oscar Downstream). Mol şi-a asigurat anul trecut prezenţa la Giurgiu, prin deschiderea unui depozit cu capacitate de 7.000 mc, aceasta fiind una dintre foarte puţinele investiţii noi în domeniu ale companiilor de pe piaţa locală controlate de jucători regionali.

  • Pieţele externe au devenit ultima speranţă pentru businessurile locale

    După ce sectorul românesc de materiale de construcţii a ajuns de la o valoare de 5 miliarde de euro în anii de boom la doar 3 miliarde de euro anul acesta, a devenit din ce în ce mai clar pentru firmele româneşti că piaţa de desfacere nu se mai poate rezuma doar la România. ”Este periculos să depinzi doar de piaţa locală. Construcţiile sunt în scădere, iar cine depinde doar de piaţa românească are o mare problemă„, afirmă Marius Pantiş, directorul general şi unul dintre acţionarii producătorului de ferestre şi uşi din PVC şi aluminiu Optimedia din Oradea. Compania a fost cu un pas înaintea crizei şi a demarat exporturile în 2007, când primele valuri ale turbulenţelor economice abia se făceau simţite în Statele Unite. Acum se aşteaptă ca 60% din vânzările de 11,5-12 milioane de euro de anul acesta să ajungă în ţări vest-europene, dar şi în Statele Unite sau chiar şi în  Japonia, unde compania a avut anul acesta prima livrare.

    Pentru a-şi face intrarea pe aceste pieţe, compania ia pulsul prin participarea la târguri şi expoziţii. Numai anul acesta a fost la mai multe târguri, în Paris, Bruxelles, Tokio şi Singapore. Cel mai recent la care a participat a fost Equip Baie din Paris, care a avut loc în noiembrie. Investiţiile în târguri sunt pe măsură: standul şi întreaga participare la Equip Baie a costat Optimedia 52.000 de euro. ”Investim în speranţa că vom creşte numărul de clienţi, e o investiţie care are rezultate„, afirmă Pantiş. Chiar dacă a ajuns la 220 de parteneri prin care îşi comercializează produsele pe plan extern şi mult mai puţini, 45, în România, antreprenorul român spune că nu va renunţa la livrările pentru piaţa locală, mai ales că nu plănuieşte să mute producţia de la Oradea în alte ţări. ”E mai multă stabilitate în vest, dar producţia acolo e o provocare foarte mare. Ai nevoie de spaţiu, stocuri, utilaje, oameni şi control. Costurile de transport sunt din ce în ce mai mici, de ce să nu produci în România?„, arată Pantiş.

    Dacă acum câţiva ani târgurile şi expoziţiile de specialitate din străinătate nu prea aveau şi participanţi români, acum firmele locale îşi fac din ce în ce mai des apariţia la astfel de evenimente. Tot la Equip Baie a venit anul acesta şi grupul MCA, specializat în producţia de uşi de garaj şi rulouri pentru ferestre, după ce a mai participat la acest târg şi la precedenta ediţie, din 2012. ”Când piaţa locală nu e suficientă, exportul capătă o miză din ce în ce mai mare„, afirmă Ciprian Oprea, directorul general şi unul dintre acţionarii grupului. El îşi doreşte o prezenţă cât mai activă pe piaţa franceză, deşi aceasta este una dificilă, în care accesul este destul de ”greoi„, fiind un sector destul de concentrat, cu puţini jucători. Chiar şi aşa, potenţialul şi oportunităţile sunt evident mai mari decât în România.

    ”Piaţa de uşi de garaj din Franţa este de 20 de ori mai mare decât în România şi se ridică la 240.000 de unităţi anual„, explică Oprea motivul pentru care Hexagonul reprezintă una dintre principalele ţinte ale MCA. Compania, care are o fabrică în Jilava, judeţul Ilfov, a demarat primele exporturi în 2010, iar anul acesta se aşteaptă ca 28% din cifra de afaceri estimată la 8 milioane de euro să fie generată de livrările la extern. Oprea mai apreciază piaţa franceză şi din alt punct de vedere, dincolo de gusturile diferite la nivel de modele: termenul de livrare. Românii sunt mult mai nerăbdători, vor să primească produsele cât mai repede, în timp ce francezii înţeleg că o comandă de calitate nu se face bătând din palme. ”E vorba de maturitatea pieţei. La un moment dat, se va înţelege şi în România că a livra în 3 zile înseamnă costuri mai mari„, spune Oprea.

    Un alt producător român de materiale de construcţii care a participat anul acesta la târgul parizian Equip Baie este Aplast, cu activităţi în zona de uşi şi ferestre din PVC, aluminiu şi lemn. ”Am început să mergem la târguri începând de anul acesta. Sunt scumpe, dar demonstrează pieţei că existăm. Dezvoltăm direcţia exporturilor, e singura opţiune fezabilă„, spune Cătălin Nicolaescu, directorul general şi unul dintre acţionarii Aplast. Compania, care deţine două fabrici, una în localitatea 1 Decembrie din judeţul Ilfov şi una în Ceptura, judeţul Prahova, a prins gustul exporturilor în plină criză, în 2011, iar anul acesta se aşteaptă ca livrările în străinătate, în ţări precum Franţa, Italia, Belgia sau chiar SUA, să genereze 70% din producţie.

    Grupul Aplast are trei companii, Aplast, Aplast Wood Industry şi Aplast Trading, cu afaceri cumulate de 37 milioane de euro în 2013. Pentru anul 2014, directorul com-paniei estimează că cifra de afaceri a grupului va scădea cu circa 20% din cauza declinului pieţei româneşti. Pe de altă parte, livrările în străinătate ale grupului s-au dublat anul acesta faţă de 2013, urmând să înregistreze un plus şi în perioada următoare; în consecinţă, Aplast are în plan să mai angajeze 150 de persoane pentru fa-brica din 1 Decembrie, pe lângă cei 350 de salariaţi pe care îi are în prezent grupul.

    Timpul va spune dacă livrările în străinătate vor ajunge să salveze piaţa locală a materialelor de construcţii, pusă la pământ de criză. Pe de altă parte, nici în vest situaţia economică nu este roz, dar faptul că brandurile şi produsele româneşti ajung în casele vest-europenilor, ale americanilor sau chiar ale asiaticilor nu este doar un motiv de mândrie, ci şi o necesitate. Exporturile nu mai sunt o opţiune pentru producătorii români, ci devin obligatorii pentru supravieţuire.

  • Cele mai inovatoare companii din România: AdePlast, gama de produse Aeria cu PorusX

    Elementul de noutate:

    Vopseaua permite vaporilor de apă din pereţi să iasă, însă nu permite apei să intre. Astfel este mult diminuat riscul apariţiei igrasiei sau cel al degradării pereţilor.

    Efectele inovaţiei:

    Primul produs cu PorusX a fost lansat în aprilie 2013, iar gama a fost completată progresiv, până în martie 2014. Compania vizează vânzări de 3 – 3,5 milioane de euro pe acest segment în următorii ani, în acest moment valoarea vânzărilor de vopsele PorusX ajungând la circa 1,5 milioane de euro.

    Descriere:

    Gama de produse PorusX a fost dezvoltată în colaborare cu specialişti germani de la Wacker, în urma unei investiţii de 250.000 de euro, sumă care nu vizează şi investiţiile în laboratoarele companiei. Dincolo de investiţiile în echipamentele de producţie, pentru a putea dezvolta această gamă de produse, compania a deschis un al doilea laborator de cercetare-dezvoltare.

    Primul laborator a fost pus în funcţiune pe platforma de la Oradea, iar pe parcursul anului trecut şi în prima parte din 2014 AdePlast a investit peste jumătate de milion de euro pentru utilarea unui laborator de ultimă generaţie la Ploieşti. „Aici se afla deja în dezvoltare noi serii de produse care urmează să fie testate şi lansate pe piaţă”, afirmă Marcel Bărbuţ, proprietarul AdePlast.

    Pentru crearea produsului a fost urmărit aspectul estetic, dar şi uşurinţa cu care se curăţă orice perete după ce este acoperit cu Aeria. Pentru vopselele cu PorusX nu există un patent, dar reţetele de fabricaţie sunt proprietatea AdePlast şi nu pot fi copiate sau reproduse, conform reprezentanţilor companiei.

    „Nu ne considerăm neapărat inovatori, dar am fost puşi încă de la început în situaţia de a inova. Chiar primul sac ieşit din atelierul AdePlast, în 1996, AF – adeziv de faianţă şi gresie, a fost o inovaţie a inginerului chimist, pe atunci partener în companie, Daniel Stefani. Am combinat practic mai multe materii prime şi am creat un produs care se foloseşte şi astăzi la scară mare, apoi am mers pe şantiere să-l promovăm pentru că în acei ani românii foloseau produse cu totul neadecvate”, declară Marcel Bărbuţ.

    Compania a încheiat 2013 cu o cifră de afaceri de 253 milioane de lei, în creştere cu 37,36 % faţă de 2012. Anul trecut a avut loc cea mai mare dezvoltare industrială din istoria companiei, pe baza unui program investiţional de peste 22 de milioane de euro, în urma căruia a adăugat în portofoliul său industrial patru noi fabrici pe cele trei platforme pe care AdePlast le are la Roman (Neamţ), Ploieşti şi Oradea.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

    Citeşte în premieră despre alte 49 de proiecte inovatoare, concepute sau aplicate în România, în zona tehnică, de business sau socială, în prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul poate fi achiziţionat mai jos la preţul de 20 de lei.

    Cantitate: buc.
     

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • La Oradea, Ponta a câştigat în doar două secţii de votare, unde au votat şi deţinuţi din penitenciar

    Potrivit datelor centralizate, luni, de Biroul Electoral Judeţean Bihor şi prezentate de conducerea ACL Oradea într-o conferinţă de presă, Victor Ponta a câştigat mai multe voturi decât Klaus Iohannis în numai două din cele 143 secţii de votare care au funcţionat în municipiu, respectiv la cele două secţii în care au fost înregistrate inclusiv voturile persoanelor private de libertate din Penitenciarul Oradea.

    La secţia de votare nr. 122, Victor Ponta a fost votat de 248 persoane, iar Iohannis de 122 persoane, în timp ce la secţia de votare 123, candidatul PSD-UNPR-PC a câştigat cu 262 voturi în faţa lui Iohannis, votat de 123 de persoane.

    La cele două secţii de vot şi-au exprimat opţiunile electorale locuitorii zonei numite “Parcul Traian”, situată în centrul oraşului, şi deţinuţii din penitenciar.

    În toate celelalte 141 secţii de votare din municipiul Oradea, pe primul loc s-au clasat fie candidatul ACL, Klaus Iohannis, fie cel al UDMR, Kelemen Hunor.

    Contactaţi de corespondentul MEDIAFAX, reprezentanţii Biroului Electoral Judeţean Bihor au declarat că vor putea oferi rezultate ale alegerilor pe secţii doar după validarea rezultatelor.

    În judeţul Bihor, Klaus Iohannis s-a clasat pe primul loc la primul tur al alegerilor prezidenţiale, cu 37,31 % din voturi, el fiind urmat de Victor Ponta, cu 32,24 %, şi de Kelemen Hunor, cu 11,8 %, potrivit rezultatelor finale oferite de BEJ Bihor.