BusinessMagazin

Tag: nuclear

  • Undă verde pentru repornirea a două reactoare nucleare japoneze

    Oficialul cu cel mai înalt rang în rândul autorităţilor locale, care are de spus ultimul cuvânt, a aprobat această relansare vineri după-amiaza, în baza garanţiilor oferite de către compania exploatantă Kyushu Electric Power şi de către Guvern, dispus să repornească toate instalaţiile considerate sigure.

    “Ţinând cont de diverşi factori, în ansamblul lor, am considerat că repornirea unităţilor 1 şi 2 de la Sendai era inevitabilă”, a declarat guvernatorul Yuichiro Ito într-o conferinţă de presă.

    Înainte ca acesta să ia decizia finală, Adunarea prefecturală reunită vineri dimineaţa a dat curs avizului favorabil, de joi seara, al unui comitet special.

    Municipalitatea Satsumasendai, în care se află centrala, şi-a dat acordul anterior, iar guvernatorul a decis să nu consulte localităţi vecine, deoarece nu este obligat de lege în acest sens.

    Pentru Sendai, următoarea etapă va fi aprobarea Guvernului de dreapta al lui Shinzo Abe, ca şi asigurată, care va fi urmată de câteva proceduri tehnice încă neîncheiate dar care vor fi finalizate la începutul lui 2015.

    Ecologiştii au denunţat în avans decizia din Kagoshima.

    Aproximativ 16.000 de persoane au manifestat în septembrie la Tokyo împotriva repornirii reactoarelor nucleare, iar sondajele arată că majoritatea populaţiei i se opune.

  • Rusia anunţă că nu va participa la summitul securităţii nucleare din SUA

    “Nu vedem nicio posibilitate de a participa la pregătirile celui de-al patrulea summit privind securitatea nucleară”, a anunţat miercuri seara într-un comunicat Ministerul rus de Externe.

    Moscova, care afirmă că informat partea americană la jumătatea lui octombrie în legătură cu această decizie, apreciază că precedentele trei summituri – la Washington (2010), Seul (2012) şi Haga (2014) – au condus la “progrese semnificative” în securitatea nucleară, dar că “participarea politică (la summit) nu mai este oprtună în prezent”.

    Moscova denunţă rolul predominant atribuit Satelor Unite, Coreei de Sud şi Olandei, organizatoarele summiturilor anterioare, în pregătirea documentelor oficiale, ceea ce Rusia consideră că este o “discriminare flagrantă a altor ţări”.

    De asemenea, ea-şi exprimă indignarea faţă de faptul că documentele finale ale summitului din 2016 vor servi ca bază în activitatea unor organizaţii ca ONU, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) sau Interpol.

    “Considerăm că este inacceptabil să se creeze un asemenea precedent de amestec extern în activitatea unor organizaţii internaţionale, care au o expertiză mai solidă şi care au la bază procese democratice”, se arată în comunicat.

    Astfel, ministerul anunţă că Rusia nu va mai depune eforturi să-şi extindă cooperarea cu AIEA, o agenţie ONU.

    Următoarea ediţie a summitului consacrat securităţii nucleare va avea loc la Chicago, în Statele Unite, în 2016.

  • Coreea de Nord exploatează o nouă unitate de îmbogăţire a uraniului

    “Camere de luat imagini în infraroşu utilizate de către serviciile de informaţii sud-coreene şi americane au detectat o emisie de căldură în momentul în care centrifugele cu gaz au început să funcţioneze în noua uzină”, scrie Joongang Ilbo citând o sursă din cadrul serviciilor de informaţii sud-coreene.

    Coreea de Nord a început construirea acestei uzine în incinta instalaţiei nucleare Yongbyon în 2012, potrivit acestei surse.

    “Este necesar să prelungim supravegherea, pentru a afla dacă noua uzină a început să producă la toată capacitatea, dar credem că aceasta funcţionează”, adaugă sursa citată.

    Contactat de AFP, Ministerul sud-coreean al Apărării a refuzat “orice comentariu despre probleme care ţin de informaţii” secrete.

    Institutul pentru Ştiinţă şi Securitate Internaţională (ISIS), cu sediul la Washington, afirma în august că Phenianul continuă, în instalaţia de la Yongbyon, să producă plutoniu şi uraniu care pot fi utilizate pentru o bombă atomică.

    Coreea de Nord susţine că uzina produce doar uraniu slab îmbogăţit, pentru alimentarea unui viitor reactor cu apă grea, dar unii experţi suspectează regimul că vrea să producă uraniu întrebuinţat în scopuri militare.

    Închis în 2007 în cadrul unui acord de “ajutorare în schimbul dezarmării”, reactorul de la Yongbyon poate, în principiu, să producă şase kilograme de plutoniu pe an, o cantitate suficientă pentru fabricarea unei bombe nucleare.

    Coreea de Nord a demarat repunerea în folosinţă a instalaţiei după ce a efectuat ultimul test nuclear, în 2013, iar aceasta ar fi devenit operaţională în octombrie acelaşi an.

    După ce a utilizat o parte a stocului pentru cel puţin două din cele trei teste nucleare pe care le-a efectuat, Phenianul ar deţine în continuare suficient plutoniu pentru a produce şase bombe, potrivit unor experţi străini.

    Potrivit ISIS, suprafaţa uzinei de centrifuge a fost dublată şi probabil că au fost instalate noi centrifuge. Ea ar putea produce până la 68 de kilograme de uraniu pe an, cu care se pot fabrica trei bombe.

  • Rusia şi-a “asumat responsabilitatea” pentru instalaţiile nucleare din Crimeea

    Diplomatul a comentat astfel acuzaţiile Kievului, care a afirmat că “ocupaţia rusă” în Crimeea şi Sevastopol “subminează regimul de neproliferare nucleară”.

    “Rusia şi-a asumat pe deplin responsabilitatea pentru instaliile din Republica Crimeea şi Sevastopol. De asemenea, Moscova este dispusă să ofere AIEA posibilitatea de a inspecta aceste locaţii, pentru a se convinge că materialul folosit la instaţiile nucleare nu a fost retras”, a spus Pankin.

    El a reamintit că Rusia a “introdus aceste instalaţii pe lista materialelor nucleare care pot fi utilizate doar în scopuri paşnice”.

    “Rusia respectă Memorandumul de la Budapesta din 1994 şi nu ameninţă alte state prin folosirea unor arme nucleare. Astfel, declaraţiile privind subminarea regimului de neproliferare nucleară sunt neîntemeiate şi nejustificate”, a adăugat diplomatul rus.

    Populată în majoritate de rusofoni, Crimeea şi-a proclamat în martie independenţa faţă de Ucraina şi reunificarea sa cu Rusia a avut loc după un referendum organizat ulterior. Autorităţile ucrainene şi ţările occidentale nu recunosc acest referendum şi consideră aderarea peninsulei la Rusia un “act de anexare”.

  • O spărtură s-a creat în acoperişul provizoriu al reactorului 1 al centralei nucleare de la Fukushima

    “Incidentul s-a produs în timp ce o macara era în mişcare: în acoperiş se crease o spărtură pătrată de aproximativ 30 de centimetri pentru lucrări, dar din cauza unei rafale care a provocat o mişcare bruscă a braţului macaralei, aceasta a fost lărgită la un metru pe doi“, a explicat pentru AFP un purtător de cuvânt al Tepco.

    “Măsurătorile la faţa locului nu au semnalat nicio schimbare le nivel de radioactivitate”, a precizat el.

    Vântul sufla marţi cu aproximativ doi metri pe secundă în jurul centralei Fukushima Daiichi şi nu împiedica lucrările, dar o rafală bruscă a surprins echipele, în jurul orei locale 08.30 (01.30 ora României).

    Reactorul numărul 1, unul dintre cele trei avariate şi a cărui clădire a fost distrusă de explozii de hidrogen, a fost reacoperit în octombrie 2011.

    Acest acoperiş provizoriu trebuie îndepărtat pentru a face loc echipamentelor destinate evacuării reziduurilor şi extragerii celor circa 500 de bare de combustibil uzat rămase în piscina de dezactivare.

    Demontarea acestui acoperiş este delicată, deoarece există riscul scurgerii unor importante cantităţi de substanţe radioactive dacă nu sunt luate măsuri speciale.

    Prima fază a demontării constă în limitarea unor astfel de scurgeri prin injectarea unei substanţe de fixare a pulberii radioactive. Această activitate era în desfăşurare marţi dimineaţa.

    La începutul lui noiembrie, trebuia să fie scoase două panouri, dar incidentul de marţi riscă să întârzie această etapă, în timp ce activitatea de demontare integrală nu ar trebui efectuată înainte de luna martie 2015.

  • Rusia va furniza până la opt reactoare nucleare Africii de Sud – Rosatom

    Livrarea acestor reactoare va permite punerea în funcţiune a primei centrale nucleare bazate pe tehnologie rusă în exploatarea pe continentul african şi ar urma să conducă la comenzi ce pot ajunge până la zece miliarde de dolari pentru întreprinderile locale, a anunţat Rosatom într-un comunicat.

    Directorul Rosatom, Serghei Kirienko, a apreciat valoarea totală a contractului între 40 şi 50 de miliarde de dolari.

    “Un reactor costă aproximativ cinci miliarde de dolari. Ţinând cont de diferite condiţii, costul a opt unităţi poate fi evaluat între 40 şi 50 de miliarde de dolari”, a declarat el pentru agenţia de presă rusă Itar-Tass.

    Acordul, care a fost semnat în cursul unei conferinţe a AIEA la Viena, prevede de asemenea parteneriate între cele două părţi în domeniul energiei nucleare, din care un ajutor pentru construirea de infrastructuri în Africa de Sud şi formarea de specialişti africani în universităţile din Rusia.

    “Sunt convinsă că parteneriatul cu Rusia va permite Africii de Sud să-şi realizeze programul ambiţios de creare până la orizontul lui 2030 de noi centrale nucleare pe baza unei tehnologii moderne şi fiabile”, a declarat ministrul sud-african al Energiei, Tina Joemat-Pettersson, citată în comunicat.

    Africa de Sud dispune în prezent doar de o singură centrală nucleară. Punerea în funcţiune a unor noi reactoare ruseşti este prevăzută pentru 2023.

  • Patru reactoare nucleare din Marea Britanie, oprite în urma unei defecţiuni

    Inspecţia reactorului 1 de la centrala Heysham 1 a arătat o defecţiune la un cazan, în timpul operaţiunilor de mentenanţă demarate la începutul lui iunie, a explicat compania într-un comunicat.

    Acest reactor este oprit de atunci, “în timp ce verificările continuă pentru a determina natura defecţiunii”.

    Ca măsură de precauţie, compania a decis să suspende pentru cel puţin opt săptămâni alte trei reactoare de acelaşi tip: unul la aceeaşi centrală din apropiere de Lancaster, pe coasta de vest, şi două la Hartlepool, pe coasta de nord-est a Angliei.

    Suspendarea acestor reactoare, vechi de peste 30 de ani, intervine în momentul în care Marea Britanie vrea să-şi reînnoiască parcul nuclear, spre deosebire de alte ţări, ca Germania, care au decis să renunţe la acest tip de energie, după catastrofa de la Fukushima, Japonia, din martie 2011.

    Guvernul britanic a anunţat în octombrie un acord cu EDF pentru construcţia a două reactoare EPR la Hinkley (sud-vest), un proiect de 16 miliarde de lire sterline (20 de miliarde de euro), care ar permite să furnizeze reţelei de electricitate 3,2 gigawaţi.

    Constructorul francez de reactoare Areva şi grupurile chineze CGN şi CNNC sunt asociate la acest proiect, prevăzut să intre în funcţiune în 2023.

    Cele patru reactoare pe care filiala EDF în Marea Britanie, EDF Energy, le-a întrerupt au intrat în funcţiune în 1983 şi urmează să fie oprite definitiv în 2019.

    Cele două centrale Heysham 1 şi Hartlepool furnizează în mod normal o putere cumulată de aproape 1,2 gigawaţi.

    EDF Energy a subliniat că operaţiunile de la celelalte şase centrale nucleare ale sale nu sunt afectate, deoarece unităţile acestora sunt de concepţie diferită.

  • Coreea de Nord continuă producţia de plutoniu şi uraniu – FOTO

    Imaginile, care datează din 30 iunie, surprind retragerea apei de răcire a reactorului de la complexul Yongbyon, potrivit ISIS.

    “Cu toate acestea, fără mai multe date, cum ar fi producţia de vapori, este greu de stabilit starea operaţională a reactorului şi, prin urmare, o estimare a cantităţii de plutoniu produsă”, subliniază un raport al centrului american.

    Închis în 2007 în cadrul acordului “ajutor contra dezarmare”, reactorul poate produce, în principiu, şase kilograme de plutoniu anual, o cantitate suficientă pentru a fabrica o bombă nucleară.

    Coreea de Nord a repus în funcţiune complexul de Yongbyon după ultimul test nuclear din 2013, iar acesta ar fi redevenit operaţional în luna octombrie a anului trecut.

    Cele mai recente date înregistrate de satelit arată, de asemenea, continuarea lucrărilor de construcţie în uzina de centrifuge a complexului.

    Coreea de Nord susţine că uzina produce doar uraniu slab îmbogăţit pentru a alimenta un viitor reactor cu apă uşoară, însă experţii suspectează regimul de la Phenian că vrea să producă uraniu în scopuri militare.

    Potrivit ISIS, uzina de centrifuge şi-a dublat suprafaţa şi este posibil ca acolo să fie instalate cascade de centrifuge.

    După ce a folosit o parte a stocului pentru cel puţin două dintre cele trei teste nucleare, Coreea de Nord ar dispune de suficient plutoniu pentru a produce şase bombe, potrivit experţilor internaţionali.

     

  • SUA promit să supravegheze îndeaproape Iranul în cazul unui acord în dosarul nuclear

    “Transparenţa şi supravegherea sunt absolut cruciale şi se afă în centrul oricărui acord (…). Ceea ce este cel mai îngrijorător, desigur, sunt acţiuni îndeplinite în secret”, a declarat directoarea politică a Departamentului de Stat Wendy Sherman, care a fost audiată timp de mai multe ore în comisiile pentru Afaceri Externe din cadrul Senatului şi Camerei Reprezentanţilor.

    În cazul în care Iranul şi marile puteri ajung să încheie, în lunile următoare, un acord asupra programului nuclear al Teheranului, “vom decide dacă elemente de transparenţă şi supraveghere vor fi necesare pe toată durata acordului”, a promis diplomata americană.

    Iranul şi statele membre ale Grupului 5+1 (China, Franţa, Germania, Marea Britanie, Rusia, Statele Unite şi Germania) s-au despărţit pe 19 iulie, la Viena, după ce şi-au oferit încă patru luni, până la 24 noiembrie, în vederrea ajungerii la un acord definitiv în dosarul nuclear iranian.

    Marile puteri vor garanţii ferme cu privire la scopul civil al programului nuclear iranian, în schimbul unei anulări a sancţiunilor. Republica islamică a negat întotdeauna că ar vrea să se doteze cu arma atomică.

    Sherman, care coordonează negocierile de partea americană, împreună cu numărul doi din ierarhia Departamentului de Stat William Burns, a dat un răspuns neaşteptat congresmenilor care au întrebat-o despre o eventuală nouă prelungire a negocierilor, la sfârşitul lui noiembrie.

    “Am învăţat din negocieri că este foarte dificil să stabileşti ce se va întâmpla la sfârşitul unei perioade date”, a răspuns oficialul american de rang înalt, oferind totodată asigurări asupra “intenţiilor” Washingtonului “de a pune capăt, în mod absolut, (negocierilor) pe 24 noiembrie, într-un sens sau celălalt”.

  • Ungaria plănuieşte să aducă din Rusia combustibil nuclear cu avionul

    Obiectivul este asigurarea “continuităţii aprovizionării” cu combustibil a singurei centrale nucleare din Ungaria pe cale aeriană, în locul transportului cu trenul, prin Ucraina, potrivit ziarului, care citează surse pe care nu le numeşte.

    Adjunctul directorului general al Autorităţii ungare pentru Energie Atomică şi Siguranţă Nucleară Szabolcs Hullan a confirmat informaţia pentru Nepszabadsag.

    Autoritatea nu a primit încă o cerere în vederea obţinerii unei licenţe în acest sens, a declarat Hullan.

    Însă au loc pregătiri în vederea emiterii unei asemenea licenţe, a declarat oficialul ungur.

    Transportul aerian de combustibil nuclear este “fezabil” din punct de vedere tehnic, a mai declarat Hullan, care a citat cazuri anterioare în Slovacia şi România.

    Parlamentul de la Budapesta a aprobat la sfârşitul lui iunie un împrumut rusesc în valoare de zece miliarde de euro vizând finanţarea modernizării sectorului nuclear ungar, opoziţia denunţând creşterea dependenţei faţă de Rusia. Rusia acordă Ungariei împrumutul pentru a construi două reactoare noi la centrala Paks. Suma va acoperi 80% din costuri. Ungaria poate să tragă din împrumut începând din 2014 şi până în 2025.

    Împrumutul a fost anunţat la mijlocul lunii ianuarie, într-o întâlnire la Moscova a premierului ungar Viktor Orban cu preşedintele rus Vladimir Putin.

    Centrala nucleară de la Paks este singura de acest fel din Ungaria şi este situată la aproximativ 100 de kilometri la sud de Budapesta. Centrala are în prezent în funcţiune patru reactoare ruseşti cu o capacitate totală de 2.000 de MW şi produce circa 40% din energia electrică a ţării.

    Cele două reactoare ar urma să fie construite de compania Rosatom, controlată de statul rus. Noile reactoare ar urma să aibă o capacitate de câte 1.200 de MW.