Tag: norvegia

  • Greşeala nepermisă de care este acuzată Banca Naţională a Canadei

    Banca Naţională a Canadei este ţinta unor critici după ce ar fi folosit pe noile bancnote de plastic o frunză de arţar greşită. Un specialist canadian în botanică susţine că frunza de pe noile bancnote nu este cea de pe steagul naţional al Canadei, ci una de arţar norvegian, potrivit Yahoo News.

    Detaliul poate scăpa unei persoane neavizate care poate să nu observe diferenţa dintre simbolul de pe noile bancnotele de 20, 50 şi 100 de dolari canadieni şi frunza de arţar nord-american. Însă Sean Blaney, un botanist care lucrează pentru Atlantic Canada Conservation Data Center din New Brunswick, a atras atenţia asupra acestei diferenţe.

    “Frunza de arţar (de pe bancnote) este din specia greşită”, a declarat el vineri pentru Reuters.

     

    Banca Centrală a declarat imaginea de pe noile bancnote a fost special concepută să nu reprezinte anumite specii, ci să fie o combinaţie între mai multe variante.

    “Aceasta nu este o frunză de arţar din Norvegia. Este o frunză stilizată de arţar, este ceea ce ar trebui să fie”, a declarat purtătorul de cuvânt al Bank of Canada, Julie Girard.

    Ea a spus designerii bancnotei au creat imaginea cu ajutorul unui dendrolog.

    În luna august a anului trecut, Banca Naţională a Canadei a fost nevoită să îşi ceară scuze după ce a înlocuit imaginea unui asistent asiatic de laborator pe noua bancnotă 100 de dolari canadieni cu cea a unei femei care părea caucaziană. Banca a fost acuzată la acea vreme de rasism.

    Alte stiri pe gandul.info

  • Norvegia a ridicat restricţiile pe piaţa muncii pentru români

    Decizia se aplică începând de vineri, 15 iunie, precizează un comunicat transmis agenţiei MEDIAFAX de MAE. “Liberalizarea totală a pieţei norvegiene a muncii pentru cetăţenii români reprezintă un factor favorizant în consolidarea relaţiilor economice româno-norvegiene şi un element de susţinere a comunităţii româneşti din Regatul Norvegiei”, afirmă MAE, care salută decizia adoptată de Guvernul de la Oslo. Membru al Spaţiului Economic European şi stat asociat la spaţiul Schengen, Norvegia a aplicat măsuri de drept intern vizând accesul cetăţenilor români pe piaţa locală a forţei de muncă, impunând o perioadă de tranziţie de şapte ani, urmare încheierii la 27 iulie 2007 a Acordului privind participarea României şi Bulgariei la Spaţiul Economic European.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Procesul criminalului din Oslo: Anders Behring Breivik compare în justiţie, acuzat de uciderea a 77 de persoane în iulie 2011

    Dacă vinovăţia sa nu lasă loc de îndoială – chiar dacă refuză să pledeze vinovat, extremistul de dreapta îşi recunoaşte faptele -, principala miză se învârte în jurul sănătăţii sale mentale şi, prin urmare a sorţii sale: azil sau închisoare? La 22 iulie 2011, Breivik a ucis opt persoane detonând o bombă la baza turnului care adăposteşte sediul premierului, absent din clădire la momentul respectiv. Apoi, deghizat în poliţist, el a împuşcat cu sânge rece, timp de peste o oră, tineri laburişti reuniţi în tabăra de vară de pe insula Utoeya, în apropiere de Oslo. Atacul s-a soldat cu 69 de victime, în principal adolescenţi prinşi în capcană lângă un lac cu ape îngheţate.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Liechtenstein oferă României finanţare nerambursabilă de 306 milioane de euro, alături de Norvegia şi Islanda

    Finanţarea va fi acordată în baza a două memorandumuri semnate, miercuri,, la sediul Guvernului, de ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, şi reprezentanţii celor trei state finanţatoare. România va beneficia astfel, în intervalul 2014-2020, de 190,75 milioane de euro prin Mecanismul Financiar SEE şi de 115,20 milioane de euro prin Mecanismul Financiar Norvegian. Sumele au fost stabilite printr-un acord semnat, în 28 iulie 2010, între Uniunea Europeană şi statele SEE din Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (AELS) – Norvegia, Islanda şi Liechtenstein.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Norvegia, Islanda şi Liechtenstein oferă României finanţare nerambursabilă de 306 milioane euro

    Finanţarea va fi acordată în baza a două memorandumuri semnate, miercuri,, la sediul Guvernului, de ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, şi reprezentanţii celor trei state finanţatoare.

    România va beneficia astfel, în intervalul 2014-2020, de 190,75 milioane de euro prin Mecanismul Financiar SEE şi de 115,20 milioane de euro prin Mecanismul Financiar Norvegian.

    Sumele au fost stabilite printr-un acord semnat, în 28 iulie 2010, între Uniunea Europeană şi statele SEE din Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (AELS) – Norvegia, Islanda şi Liechtenstein.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce a ajuns să coste pachetul de unt 350 de euro

    Deficitul, aşteptat să continue până în luna ianuarie, se ridică la 500-1.000 de tone, potrivit companiei Tine, unul dintre cei mai importanţi jucători din piaţă, în timp ce vânzătorii online au ajuns să comercializeze pachetul de 500 de grame cu până la 350 de euro. Criza untului le pune serioase probleme norvegienilor, care în preajma Crăciunului obişnuiesc să pregătească potrivit tradiţiei şapte tipuri de biscuiţi.

    Cauza principală o reprezintă vara ploioasă care a dat peste cap rezervele de hrană ale animalelor, dar şi creşterea în popularitate a unei diete eco, săracă în carbohidraţi dar bogată în grăsimi, menită să crească deci cererea de unt. Oficialii citaţi de AFP vorbesc de o cerere mai mare cu 30% faţă de perioada similară a anului trecut. Vinerea trecută, vameşii de la granitţă norvegiano-suedeză au confiscat din maşina unui rus 90 de kilograme de unt pe care intenţiona ulterior să le vândă.

  • Criminalul din Norvegia contestă raportul psihiatrilor. Nu se consideră bolnav mintal

    “Am examinat o bună parte a raportului care detaliază conversaţiile pe care acesta le-a avut cu psihiatrii. El a reacţionat afirmând că acesta conţine erori fatale, minciuni şi că declaraţiile sale au fost scoase din context”, a declarat unul dintre avocaţii lui Breivik, Odd Ivar Groen, pentru cotidianul Verdens Gang.

    Parchetul norvegian a declarat, pe baza concluziilor unui raport al experţilor psihiatri, că extremistul de dreapta care a ucis 77 de persoane în urmă cu patru luni, suferă de “schizofrenie paranoidă”.

    Cititi mai multe pe www.mediafx.ro

  • Criminalul din Norvegia scapă de închisoare

    Potrivit psihiatrilor, Anders Behring Breivik suferea de “schizofrenie paranoică” şi, în acest context, nu poate fi judecat, urmând să fie internat într-o clinică pentru persoane cu probleme psihice.

    Psihiatrii însărcinaţi să se pronunţe cu privire la responsabilitatea penală a lui Anders Behring Breivik au apreciat că autorul atacurilor de la 22 iulie din Norvegia nu era în deplinătatea facultăţilor mintale când a comis faptele, scrie marţi publicaţia Verdens Gang pe site-ul său.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Zece state UE, Norvegia şi Elveţia restricţionează încă accesul muncitorilor români

    Libera circulaţie pe piaţa muncii este un drept fundamental care permite cetăţenilor unui stat membru al UE să muncească într-un alt stat membru al UE în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii statului membru gazdă. Potrivit legislaţiei comunitare, este posibilă restricţionarea liberei circulaţii pe piaţa muncii pentru cetăţenii din statele nou-intrate în UE. Restricţiile pot fi aplicate pentru o perioadă de maximum 7 ani, astfel că, în cazul României şi Bulgariei, limitările impuse pe piaţa muncii mai pot fi menţinute până cel mai târziu la 1 ianuarie 2014.

    Tratatul de aderare la UE prevede o revizuire a restricţiilor impuse pe piaţa muncii pînă la 31 decembrie 2011, când ţările care încă menţin limitările trebuie să notifice Comisia Europeană în privinţa unei decizii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro