Tag: Moldova

  • Alexandra Munteanu lucrează pentru General Electric din 2006, iar de anul trecut ocupă funcţia de country manager România & Republica Moldova în cadrul diviziei GE Healthcare

    Alexandra Munteanu lucrează pentru General Electric din 2006, iar de anul trecut ocupă funcţia de country manager România & Republica Moldova în cadrul diviziei GE Healthcare.

    Alexandra Munteanu este la bază finanţist: a absolvit în 2003 Academia de Studii Economice din Bucureşti, Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori, în 2007 a obţinut certificarea ACCA (Association of Chartered Certified Accountants), în perioada 2003–2005 a lucrat în cadrul Ernst & Young România, în calitate de auditor, iar în 2005-2006 a ocupat funcţia de analist financiar în cadrul BRD – Groupe Société Générale.

    În cadrul GE a fost mai întâi Finance Manager, fiind responsabilă pentru toate activităţile financiare şi de contabilitate ale GE Healthcare în România şi Republica Moldova. Ulterior a devenit vicepreşedinte pentru sud–estul Europei al diviziei Customer Financing din cadrul GE Global Growth & Operations, printre responsabilităţile sale numărându-se structurarea finanţării pentru clienţii tuturor diviziilor GE, printre care GE Energy, GE Lighting, GE Water, GE Oil & Gas, GE Healthcare

    . În 2014 a fost numită Country Manager al GE Healthcare pentru România & Republica Moldova, poziţie din care este responsabilă pentru toate operaţiunile diviziei în cele două ţări şi din care conduce o echipă formată din 30 de angajaţi. Crede că au ajutat-o mult de-a lungul carierei calităţi personale precum curiozitatea, responsabilitatea sau concentrarea absolută pe ceea ce şi-a propus. Este pasionată de înot, iar cea mai mare parte a timpului liber o petrece alături de fiul său, în vârstă de 5 ani. „Succesul este de fapt format din tenacitate, un lung şir de eforturi susţinute şi reuşite mai mici care ne responsabilizează, ne obligă să ne dorim să depăşim etapa în care suntem la momentul respectiv.”

  • De ce Moldova ar putea fi cea mai înspăimântătoare ţară din lume

    Associated Press a publicat un raport potrivit căruia o reţea criminală din fosta Uniune Sovietică încearcă să vândă materiale radioactive extremiştilor din Orientul Mijlociu. AP a dezvăluit, în urma unei investigaţii, o piaţă neagră pentru materiale nucleară în Moldova, informează The Atlatic.

    Autorităţile locale împreună cu FBI-ul au oprit patru încercări, în ultimii cinci ani, ale unei grupări cu legături ruseşti să vândă materiale radioactive extremiştilor islamici. Ultima acţiune de acest fel a avut loc în februarie 2015 când un contrabandist s-a oferit să vândă cesiu (element chimic), îndeajuns pentru a contamina câteva străzi dintr-un oraş, unui membru al Statului Islamic, conform Associated Press.

    Cei de la Atlatic punctează faptul că cesiu nu este un element cheie în creearea unei arme nucleare şi că are şi utilizări medicale şi industriale. În plus, autorităţile au spus că fiola de cesiu recuperată nu avea proprietăţile radioactive cu care se lăuda traficantul şi că nu este potrivită pentru a face o “bombă murdară”.

    Pe de altă parte, în 2011, un om aflat sub acoperire a reuşit să cumpere uraniu îmbogăţit de la cineva dintr-un automobil Lexus parcat în apropierea circului din Chişinău. Atunci s-a dovedit că materialul avea proprietăţi radioactive şi putea fi utilizat pentru creearea unei bombe nucleare.

    Însă în cele mai multe operaţiuni de arestări au fost efectuate după ce au fost obţinute doar mostre de material nuclear, nu cantităţi mari. Iar asta înseamnă că, dacă traficanţii au avut acces la cantităţi mai mari, acele materiale radioactive rămân în mâinile criminalilor

    “Atata timp cât contrabandişti cred că pot face foarte mulţi bani fără să fie prinşi, ei vor continua să facă asta”, a spus Constantin Malic, ofiţer de poliţie care a făcut parte din investigaţii.

    Citiţi aici ce este şi ce vrea Statul Islamic

  • Vreau să fiu Stewardesă se extinde la Chişinău

    Vreau să fiu Stewardesă  se extinde în Republica Moldova, unde va organiza periodic cursuri de pregătire pentru viitoare stewardese.

    Primul curs va avea loc în perioada 14-15 noiembrie. Cursurile de pregătire se desfăşoară în limba englezăşi vor fi susţinute de către un trainer cu o experienţă de peste 12 ani în aviaţie, din care 10 ani şi jumătate ca însoţitor de bord Qatar Airways.

    ”După 2 ani în care am organizat peste 40 de cursuri de pregătire în România şi am avut peste 850 de cursanţi, am decis să extindem proiectul Vreau să fiu Stewradesă şi în Republica Moldova. Astfel, începând cu luna noiembrie a acestui an, echipa Vreau să fiu Stewardesă va organiza periodic cursuri pentru viitoare stewardese la Chişinău”, a declarat Georgiana Ene, co-fondator Vreau să fiu Stewardesă.

    “ Este primul pas pe care îl facem înspre lansarea peste graniţe a cursurilor noastre de pregătire pentru viitori însoţitori de bord. Având în vedere ca deja am avut o serie de cursanţi din ţările vecine(Ungaria, Moldova, Ucraina) la Bucureşti, consider că extinderea noastră va fi extrem de utilă pentru persoanele din Republica Moldova cei care îşi doresc o carieră în aviaţie şi au nevoie de îndrumare în carieră.”, a adăugat Anca Dumitrescu, co-fondator Vreau să fiu Stewardesă.

    Potrivit comunicatului, din 2013 şi până în prezent Vreau să fiu Stewardesă  a organizat 42 de cursuri în cadrul cărora au participat 880 de cursanţi. 80% dintre ei sunt astăzi însoţitori de bord la companii aeriene.
     

  • Această tânără a vrut să fie seducătoare, dar un mic detaliu i-a stricat poza. Acum a devenit celebră

    O tânără din Republica Moldova a vrut să îşi facă o poză sexy, cel mai probabil pentru a-i impresiona pe admiratorii de pe pagina sa de Facebook.

    Această tânără a vrut să fie seducătoare, dar un mic detaliu i-a stricat poza. Acum a devenit celebră

  • Premierul Republicii Moldova, Valeriu Streleţ: România este un susţinător consecvent şi dezinteresat al Chişinăului

    Premierul Republicii Moldova, Valeriu Streleţ, a invocat partenariatul strategic între România şi Republica Moldova, precizând că principalul obiectiv este integrarea europeană, iar “o apropiere de România este o apropiere de Europa”.

    Premierul moldovean a mai spus că “România este un susţinător consecvent şi dezinteresat” al parcursului european al Republicii Moldova, iar Chişinăul este “profund recunoscător” pentru toate proiectele susţinute de partea română.

    Guvernele României şi Republicii Moldova s-au reunit marţi în şedinţă comună, în staţiunea Neptun, şedinţa fiind condusă de prim-ministrul Victor Ponta şi prim-ministrul moldovean Valeriu Streleţ.

    Reuniunea celor două guverne a fost decisă cu prilejul vizitei premierului Victor Ponta la Chişinău, în 27 august, când au fost stabilite priorităţile pentru agenda bilaterală în următoarele luni şi a fost semnat cel de-al 4-lea Protocol Adiţional la Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane euro.

  • Băsescu, despre unirea cu Republica Moldova: Mi-aş dori să se întâmple în mandatul domnului Iohannis

    Fostul preşedinte al României a reiterat, sâmbătă, la Şcoala de Vară a PMP de la Mamaia, că următorul proiect de ţară ar trebui să fie unirea României cu Republica Moldova, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Şi când vorbesc de proiect de ţară pentru următorii ani nu mă refer la termen lung, la termen mediu, este un proiect de patru-cinci ani care trebuie bine susţinut, bine argumentat şi, mai ales, bine finanţat de Guvern pentru a se realiza interconectările, pentru că la astfel de proiecte, având în vedere că Republica Moldova este asociat la Uniunea Europeană, finanţările de la Uniunea Europeană sunt deschise, deci România ar avea de contribuit cu cofinanţări, nu este vorba de o înglodare a României în cheltuieli, ci de o coparticipare a României cu sume mult mai mici decât valoarea proiectelor. Dar important este să existe proiectele, să existe voinţa politică pe ambele maluri ale Prutului ca astfel de proiecte să se realizeze”, a declarat Băsescu.

    El a susţinut că în cadrul acestui proiect nu poate intra şi Transnistria, care nici nu este pământ românesc.

    “Nu vreau să credeţi că ezit să pronunţ cuvântul Transnistria. Nouă, celor care vrem unirea României cu Republica Moldova, este clar că nu este posibil ca acest lucru să se facă cu Transnistria înglobată. Istoric, nu a fost teritoriu românesc, a fost o mişcare administrativă în timpul lui Hruşciov, dacă nu mă înşel, când Transnistria în interiorul fostei Uniuni Sovietice a fost integrată Republicii Sovietice Socialiste Moldova, cum era atunci, şi s-au cedat teritorii din sudul Republicii Moldova către Ucraina”, a explicat Traian Băsescu.

    El şi-ar dori ca unirea României cu Republica Moldova să fie realizată în timpul mandatului lui Klaus Iohannis.

    “Este un interes naţional care nu are culoare politică şi, după cum bine ştiţi, orice sondaj din România arată că 70-80 la sută din populaţie este suporter al reîntregirii ţării. Mi-aş dori să se întâmple în mandatul domnului Iohannis, de ce nu, dar să se întâmple şi pentru asta trebuie deschise discuţii cu Chişinăul la nivel oficial şi fără ocolişuri”, a afirmat Băsescu.

    Fostul preşedinte Traian Băsescu declara, în 16 august, la Alba Iulia, că obiectivul de ţară al PMP trebuie să fie unirea României cu Republica Moldova şi că a sosit momentul să se discute deschis “despre refacerea integrităţii teritoriale a României”, acuzând lipsa de curaj a politicienilor români.

  • Avertisment de ultimă oră: “Moldova ar putea fi preluată de Rusia, aşa cum s-a întâmplat cu Crimeea”

    Republica Moldova ar putea fi preluată de către Moscova, aşa cum s-a întâmplat în cazul Crimeei şi, recent, în regiunile Doneţk şi Lugansk, în momentul în care vor fi comise greşeli, a declarat primarul Chişinăului, prim-vicepreşedintele Partidului Liberal, Dorin Chirtoacă.

    “Moscova evident stă la pândă şi în momentul în care vor fi comise greşeli, Moldova ar putea fi preluată exact cum a fost preluată Crimeea sau acum regiunile Doneţk şi Lugansk”, a declarat primarul Chişinăului, prim-vicepreşedintele Partidului Liberal, Dorin Chirtoacă, pentru RFI.

    VEZI AICI CUM AR PUTEA FI PRELUATĂ MOLDOVA DE RUSIA

  • Dorin Chirtoacă: Moldova ar putea fi preluată, dacă vor fi comise greşeli. Moscova stă la pândă

    “Moscova evident stă la pândă şi în momentul în care vor fi comise greşeli, Moldova ar putea fi preluată exact cum a fost preluată Crimeea sau acum regiunile Doneţk şi Lugansk”, a declarat primarul Chişinăului, prim-vicepreşedintele Partidului Liberal, Dorin Chirtoacă, pentru RFI.

    Dorin Chirtoacă a mai atras atenţia că menţinerea instabilităţii în Republica Moldova “nu doar ar da satisfacţie Rusiei, dar ar fi preluată destul de rapid şi fără mari dificultăţi de către Federaţia Rusă”.

    Primarul Chişinăului a declarat că nu are emoţii cu privire la votul de joi, afirmând că este de părre că “lumea conştientizează că o asemenea situaţie nu poate trena la nesfârşit pentru Republica Moldova, întrucât este chiar periculos”.

    “Guvernul care se formează astăzi, în cazul în care vom da dovadă de coerenţă, de corectitudine, de consecvenţă, în cazul în care va fi respectat acordul coaliţiei, care este unul corect, echilibrat (…), deci toate astea împreună sper să dea şansa ca timp de trei ani şi jumătate până la alegerile parlamentare oamenii să recapete încrederea în integrarea europeană (…)”, a mai spus Dorin Chirtoacă.

    Foto: Liviu Chirica / Mediafax Foto

    Cât priveşte provocările Guvernului condus de candidatul la funcţia de premier, liberal-democratul Valeriu Streleţ, Chirtoacă a afirmat că, pentru Republica Moldova, este o oportunitate şi o provocare să încheie o perioada similară celei de care România a avut parte între anii 2000-2004 şi să înceapă un parcurs asemănător cu cel al anilor 2004-2014.

    “Adică să ne despărţim de perioada când totul era la cheremul politicienilor, când prin ordine şi telefoane date prin firul roşu, cum se mai spunea pe atunci sau inclusiv indicaţii de la Moscova venite, se hotărau multe lucruri la nivel de ţară, respectiv trecerea spre o altă formă de guvernare, unde totuşi, puterile devin separate în stat şi justiţia devine independentă”, a conchis Dorin Chirtoacă.

  • Avertisment de ultimă oră: “Moldova ar putea fi preluată de Rusia, aşa cum s-a întâmplat cu Crimeea”

    Republica Moldova ar putea fi preluată de către Moscova, aşa cum s-a întâmplat în cazul Crimeei şi, recent, în regiunile Doneţk şi Lugansk, în momentul în care vor fi comise greşeli, a declarat primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă.

    “Moscova evident stă la pândă şi în momentul în care vor fi comise greşeli, Moldova ar putea fi preluată exact cum a fost preluată Crimeea sau acum regiunile Doneţk şi Lugansk”, a declarat primarul Chişinăului, prim-vicepreşedintele Partidului Liberal, Dorin Chirtoacă, pentru RFI.

    VEZI AICI CUM CREDE PRIMARUL CHIŞINĂULUI CĂ VA FI PRELUATĂ MOLDOVA DE RUSIA

  • Coordonează activităţile de supply chain din România şi alte şapte state

    Claudiu Conţanu are o experienţă de 10 ani în industria de petrol şi gaze, din care peste 2 ani în Elveţia, şi acum coordonează activităţile de supply chain din România, Bulgaria, Georgia, Ucraina, Moldova, Franţa, Spania şi Elveţia.

    Poziţia ocupată de Conţanu a fost creată în 2011 pentru optimizarea întregului value chain al KMG International – din momentul încărcării materiilor prime, transferul acestora către cele 3 unităţi de producţie (rafinăria Petromidia Năvodari, rafinăria Vega Ploieşti şi divizia de petrochimie) şi până la livrarea şi vânzarea produselor finite în 15 ţări – subsidiarele grupului din România, Moldova, Georgia, Bulgaria, Ucraina, Turcia şi parteneri din regiunea Mării Negre şi a Mării Mediterane.

    Principalele sale responsabilităţi vizează planificarea şi achiziţia necesarului de materii prime (ţiţei, componente bio sau alte materii prime secundare), alinierea şi îmbunătăţirea procesului de producţie pentru obţinerea de produse petroliere cu valoare adăugată mare, eficientizarea canalelor logistice (naval, rutier, feroviar) şi a capacităţilor de depozitare/transfer carburanţi şi produse secundare.

    Performanţele atinse de divizia condusă de Conţanu în 2014 sunt strâns legate de recordurile istorice obţinute de rafinăria Petromidia – procesarea a peste 5 milioane de tone de materii prime, creşterea producţiei de motorină la 2,43 milioane tone, îmbunătăţirea randamentelor pentru motorină – 48,8% –  şi a celor pentru produse albe – 85,7%, dar şi scăderea costului de procesare până la 21,2 USD/tonă.

    De asemenea, în acord cu programul lansat de grup în 2013 pentru eficientizarea şi îmbunătăţirea întregului flux de operaţiuni – „Change for good“ -, divizia de Supply Chain a reuşit anul trecut o reducere cu 5% a costurilor de logistica şi cu 10% a pierderilor de produse petroliere.

    La nivelul KMG International, peste 620 de angajaţi sunt implicaţi zilnic în activităţi de supply chain. Aceştia au gestionat în 2014 circa 550 de nave ce au tranzitat porturile Midia şi Constanţa (descărcare materii prime/încărcare produse petroliere finite), 670 de trenuri ce au plecat din rafinărie către cele 7 depozite ale companiei din România, volumul de produse petroliere şi materii prime ridicându-se la peste 8,5 milioane tone. 