BusinessMagazin

Tag: modele

  • Ascensiunea SUV

    Folosim termenul de SUV pentru a defini maşinile cu o caroserie înaltă, de tip hatchback, şi o gardă la sol mai ridicată decât în cazul altor modele. Veţi mai auzi, destul de des, şi termenul de crossover, dar acesta este mai degrabă un concept de marketing folosit pentru a descrie un vehicul utilitar construit pe o platformă de maşină şi nu pe una de camionetă. Prin urmare, în cele mai multe cazuri, termenele SUV şi crossover se referă la acelaşi lucru.

    SUV-urile construite pe platforme de maşini oferă o manevrabilitate superioară, un consum mai mic, un confort ridicat şi mai mult spaţiu interior. Cele construite pe platforme de camioane sau camionete sunt mai grele, dar pot oferi o experienţă mai bună pe traseele offroad.

    SUV-urile se împart în următoarele categorii, numite şi subsegmente: mici, compacte, medii şi mari; odată cu dimensiunea, cresc şi puterea motorului, capacitatea de tractare şi, mai ales, preţul. Modele de lux există, de asemenea, în cadrul fiecărei categorii. În general, preţurile pentru SUV-uri mici sau compacte se află în jurul a 15-20.000 de euro, iar cele medii şi mari pot ajunge până la 40.000 de euro (fără a lua în calcul modelele premium, ce pot trece şi de 100.000 de euro).

    Printre dotările standard oferite din ce în ce mai des se numără airbag‑urile laterale, sistemul de asistenţă video la parcare şi sistemele electronice de stabilizare în mers; cele mai multe SUV-uri sunt construite pentru a putea transporta cinci pasageri.

    O ISTORIE DE 80 DE ANI

    Primele SUV-uri erau de fapt maşini gândite pentru a fi folosite de armată, aşa cum a fost cazul Jeep sau al Land Rover, dezvoltate în timpul celui de-al doilea război mondial. Cele mai vechi exemple acceptate ca SUV sunt Chevrolet Carryall Suburban (1935), Willys Jeep Station Wagon (1948), Land Rover Series II (1958) şi International Harvester Scout (1961), un vehicul destinat mai ales uzului agricol. Acestea au fost urmate de modele modernizate precum Jeep Wagoneer (1963), Ford Bronco (1966) sau Toyota Land Cruiser (1968).

    Potrivit unor specialişti, Jeep Cherokee a fost primul SUV în sensul definiţiei folosite astăzi; dezvoltat de AMC şi marketat drept o alternativă la maşina clasică de familie, Cherokee a fost una din primele maşini care să combine tracţiunea integrală cu un interior specific sedanurilor.

    Standardul de economisire medie a combustibilului (CAFE) introdus în 1970 cu intenţia de a regulariza consumul maşinilor de familie a fost evitat de majoritatea producătorilor, care au început să comercializeze SUV-urile ca maşini de lucru. Acestea au devenit populare în Statele Unite, Canada, India şi Australia în anii ’90 şi la începutul anilor 2000. Producătorii americani s-au bucurat de marje uriaşe de profit, de până la 10.000 de dolari pe unitate, în vreme ce maşinile compacte aduceau pierderi de câteva sute de dolari. Spre exemplu, Ford Excursion aducea companiei un profit de 18.000 de dolari, în vreme ce un Ford Focus trebuia să se vândă la pachet cu mai multe extraopţiuni pentru a-şi acoperi costurile de producţie şi transport.

    Clienţii au fost atraşi, în mare măsură, de ideea de securitate oferită de SUV-uri, iar preţul scăzut al petrolului din anii ’90 a ajutat din plin industria maşinilor mari; în anul 1994, vânzările de SUV depăşiseră, în Statele Unite, vânzările de camionete.
    Acelaşi preţ al petrolului a determinat însă şi scăderea numărului de unităţi vândute la mijlocul anilor 2000. Mai multe companii, printre care şi General Motors, au închis mai multe fabrici şi au încercat să se focuseze pe maşinile mici, de tip hatchback; această mutare a fost însă dificilă, pentru că producătorii asiatici s-au adaptat mult mai repede la variaţia preţului pe baril, câştigând tot mai mult din cota de piaţă.

    Pe măsură ce criza petrolului se apropia de final, consumatorii au început din nou să caute SUV-uri, de data aceasta din subsegmentele mici sau medii.

    DIN CE IN CE MAI CAUTATE

    Vânzările de SUV şi alte maşini mari sunt astăzi în creştere, iar acest lucru este evident în timpul unei plimbări printr-o parcare publică. Sedanurile, în schimb, reprezintă un segment de piaţă în scădere şi îşi pierd, într-o tot mai mare măsură, statutul de maşină de familie.

    Există o explicaţie foarte bună pentru acest fenomen, şi aceasta nu mai are nicio legătură cu preţul în scădere al barilului de petrol. „Are de-a face cu un consum tot mai mic al maşinilor mari“, este de părere Alec Gutierrez, analist în cadrul Kelly Blue Book.

    Gutierrez remarcă faptul că o Mazda CX-5 consumă 8 litri la suta de kilometri, în vreme ce Mazda 3 consumă 7 litri la suta de kilometri; diferenţa a devenit, astfel, aproape lipsită de importanţă. Iar această apropiere în termeni de consum a determinat, alături de o scădere a preţurilor pentru maşinile mari, cererea tot mai mare pentru SUV-uri.

    O altă percepţie care nu mai este conformă cu realitatea se referă la faptul că SUV-urile sunt maşini care oferă o ţinută de drum potrivită mai curând pentru offroad; dar SUV-urile de azi nu mai au prea mare legătură cu modelele originale, dezvoltate pe platforme şi pe şasiuri de maşini militare, oferind condiţii la fel de bune ca în cazul unui sedan. Astfel, condiţiile din maşinile crossover de astăzi pot atrage un public extrem de numeros, interesat mai mult de spaţiu şi scaune de piele decât de viteza cu care poate pleca de la stop.

    Prin urmare, dacă nu vorbim de ecologişti convinşi sau de oameni care vor să câştige şi o fracţiune din preţul combustibilului, SUV-urile par a fi opţiunea ideală: o poziţie mai bună la volan, mai mult spaţiu, plus toate avantajele pe care le oferea anterior un sedan.

    „SUV-urile sunt modele practice pentru familie mulţumită spaţiului generos, atât pentru pasageri, cât şi pentru bagaje“, spune Dragoş Grapinoiu, Marketing & Product Manager, Mazda România. „Totodată, satisfac nevoia pentru şoferul obişnuit cu drumurile pe şosea, dar şi a celui care doreşte să iasă în offroad. Clienţii prefera SUV-urile şi datorită poziţiei mai înalte la volan, accesului facil, confortului oferit şi vizibilităţii superioară.“

    Un studiu extrem de interesant a fost realizat de AutoPacific, care a intervievat peste 40.000 de oameni pentru a determina profilul cumpărătorului de SUV. 

  • Secretul este în baterie

    Porsche România a deschis anul trecut primul Supercharger din România, adică prima prima staţie rapidă de încărcare, ce poate alimenta un automobil electric în 20 de minute, faţă de cel puţin opt ore cât ar dura la o priză normală. Tot anul trecut, Porsche România a demarat procesul de extindere a gamei de electrice şi hibride, pe măsură ce şi Volkswagen venea cu noile maşini pe piaţa europeană. Miza? Anul trecut s-au vândut aproape 500 de maşini hibride şi electrice, dublu faţă de anul anterior. Piaţa continuă să se dubleze, iar volumele aparent mici acum, vor creşte.

    „Porsche România îşi propune continuarea investiţiilor în infrastructura pentru maşini electrice, atât  la distribuitorii din Bucureşti, cât şi la cei din ţară, pentru a veni în întâmpinarea clienţilor. Având în vedere  creşterea interesului clienţilor pentru electromobilitate, ne aşteptăm că în cursul acestui an să vindem 200 de autovehicule electrice şi plug-in hybrid“, a spus Brent Valmar, directorul general al Porsche România şi vicepreşedinte al Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA). În prezent, Volkswagen are în ofertă două automobile electrice, e-up! şi e-Golf, şi două hibride ce pot fi alimentate de la priză – Golf GTE şi Passat GTE.

    Miza pentru Porsche România, în acest an, este aceea de a susţine investiţiile pentru a inaugura noi staţii pentru maşini electrice, fiind printre cei mai activi importatori pe acest segment, alături de BMW România şi Grupul Renault.
    Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) propune pentru 2016 şi un program Rabla Plus destinat achiziei de maşini electrice şi hibride, pentru care a alocat 75 de milioane de lei. Astfel, per total bugetul rămâne neschimbat faţă de anul trecut, doar că acum sunt susţinute direct maşinile cu emisii zero sau cu emisii reduse. Programul a fost anunţat încă de anul trecut, însă în 2015 nu a primit fonduri.

    Directorul Porsche România spune că „măsurile de stimulare a maşinilor hibride şi electrice ar trebui să fie dublate de o înăsprire a legislaţiei fiscale, astfel încât să fie descurajate importurile de maşini vechi din spaţiul UE. Din acest punct de vedere, în Europa viitorului se vor înregistra două viteze: una în vestul Europei, în ţările care vor implementa hotărât măsuri legislative în sensul încurajării înlocuirii autovehiculelor poluante, unde trecerea va fi foarte rapidă, de exemplu Norvegia, Germania, Austria, şi a doua în ţări precum România, în care, conform statisticilor din ultimii cinci ani, implementarea va fi mai ezitantă şi lungă, astfel existând riscul de a ne transforma într-o destinaţie pentru maşini vechi, cu tehnologii depăşite, ce vor fi fost înlocuite în vest şi trimise către estul Europei“..

    Una din cinci maşini livrate pe piaţa locală este vândută de Porsche România, reprezentantul mărcilor Volkswagen, Audi, Skoda şi Seat şi cel mai mare importator de pe piaţa locală. Compania controlată de grupul austriac Porsche Holding a fost primul şi singurul importator de pe piaţa locală care la nivelul anului 2007 a depăşit pragul de un miliard de euro în ceea ce priveşte cifra de afaceri. Porsche România, cel mai mare importator de pe piaţa locală, a rulat anul trecut afaceri de aproape 420 de milioane de euro, potrivit estimărilor ZF, depăşind pentru prima dată după criză pragul de 400 de milioane de euro. Creşterea vine în contextul în care şi vânzările au crescut cu 12% faţă de anul anterior pentru mărcile Audi, Seat, Skoda şi Volkswagen.

    „Pentru anul 2016 estimăm o dezvoltare a volumelor mărcilor din portofoliul nostru în acord cu evoluţia pieţei auto şi o uşoară creştere a cotelor de piaţă. Ne propunem să ne consolidăm poziţia în piaţă locală şi să atingem o cotă de peste 25% pentru autoturisme şi 10% pentru autovehicule comerciale“, a spus Brent Valmar.

    În prezent, mărcile VW, Audi, Seat şi Skoda sunt reprezentate la nivel naţional prin 101 locaţii de distribuitori. Pe fiecare marcă, brandul VW autoturisme are 22 de distribuitori, Audi are o reţea de 13 distribuitori, reţeaua de distribuitori Skoda cuprinde 32 de centre, cea de SEAT 12, iar Volkswagen Autovehicule Comerciale cumulează 22.

     

  • Cine sunt românii care cumpără cele mai multe produse tech. Care sunt produsele preferate

    Românii sunt mari amatori de tehnologie şi cumpără în special modele vârf de gamă, potrivit datelor QuickMobile. Apetitul pentru produsele high-tech este cel mai ridicat în rândul bucureştenilor, clujenilor şi băimărenilor.

    Locuitorii Capitalei sunt fruntaşi la nivel naţional în funcţie de numărul şi valoarea produselor tech cumpărate. De la începutul anului şi până în prezent, aceştia au generat peste 24% din totalul vânzărilor QuickMobile. Bonul mediu cheltuit de clientul bucureştean pe produse din oferta QuickMobile s-a ridicat, în perioada analizată, la circa 1.500 lei, majoritatea optând pentru smartphone-uri.

    Pe locul doi în clasament se află clujenii, care au făcut achiziţii cu o valoare medie de 1.400 lei. Ponderea produselor cumpărate de aceştia reprezintă 16% din totalul înregistrat până acum de companie.

    Podiumul este completat de băimăreni, care au cheltuit, de la începutul anului până în prezent, în medie, 1.300 lei pe produse tech. Vânzările generate de aceştia reprezintă 9% din totalul înregistrat de retailer în perioada analizată.
    Cea mai mare comandă făcută în Capitală, de la începutul anului şi până în prezent, a fost în valoare de peste 25.000 lei, şi a fost plasată pentru o dronă marca DJI Innovations, cel mai mare producător de drone civile de mici dimensiuni din lume.
    ”Smartphone-urile conduc detaşat topul vânzărilor de produse tech din oferta noastră, având în vedere faptul că rata de schimbare a dispozitivelor premium este de şase luni. Din totalul celor interesaţi de telefoane mobile, aceste device-uri sunt căutate de peste 95% dintre clienţi. În materie de telefoane, vedetele din prima parte a anului au fost Samsung Galaxy S7 şi Samsung Galaxy S7 Edge, LG G5, Xiaomi Mi5 şi iPhone SE”, a explicat Tudor Ţiboc.

    Potrivit acestuia, dispozitivele dual-SIM sunt şi ele preferate de români, în contextul în care circa 30% dintre telefoanele vândute au o asemenea funcţie.

    Din totalul celor care cumpără telefoane mobile, aproximativ 60% dintre clienţii QuickMobile sunt bărbaţi. Aceştia preferă în special dispozitivele cu ecran mare, în timp ce femeile pun accent pe design şi caută smartphone-uri cu carcase colorate, care pot fi accesorizate uşor

    Cu peste 10% din vânzările companiei din primele patru luni ale anului, smartwatch-urile se numără printre produsele care au un succes tot mai mare în România. Preţurile acestor dispozitive se situează între 100 şi 5.000 lei, iar bonul mediu plătit de clienţii QuickMobile pentru smartwatch-uri a fost de circa 1.290 de lei, cele mai populare modele fiind Apple Watch 42 mm, Samsung Gear S2 şi Pebble.
    Românii care au achiziţionat anul acesta tablete au preferat extremele: Samsung Galaxy View, primul produs cu ecran de peste 18 inch de la Samsung, şi noua tabletă iPad Pro, cu ecran de 9,7 inch, realizat în tandem cu tendinţa utilizatorilor de a folosi dispozitive cât mai compacte şi mai portabile. Însă, pe segmentul tabletelor, se evidenţiază şi în România tendinţa de scădere a vânzărilor, resimţită la nivel european. Acest trend apare din cauza faptului că tot mai mulţi clienţi optează pentru telefoane smart, cu ecrane ce ating până la 6 inch, care reuşesc astfel să înlocuiască funcţionalităţile tabletei.

  • Elon Musk, învins de o molie. Cum a “picat” autopilotul de pe un Tesla S

    Un proprietar de Tesla Model S a scris pe Reddit că sistemul autopilot s-a oprit la impactul cu o molie de mari dimensiuni, insecta lovindu-se de locul în care este poziţionat senzorul radar frontal, scrie Go4it.

    Sistemul autopilot de pe maşinile Tesla salvează vieţi, dar se pare că nu este chiar atât de fiabil pe cât ar trebui să fie, mai ales pe modelele mai vechi de maşini ale companiei.

    Insecta a lovit locul în care este poziţionat senzorul radar frontal, în partea de jos a grilei din faţă, iar impactul a oprit Autopilot-ul. Maşina dispune de 12 senzori, dar cel afectat este singurul din partea frontală.

    Tesla susţine că acesta este un caz ieşit din comun şi că senzorul nu mai poate fi afectat la modelele mai noi ale automobilului. Compania spune că sistemul nu a fost dat peste cap de impact, ci de faptul că mare parte din suprafaţa senzorului a fost acoperită de insecta moartă, potrivit Go4it.

  • O decizie luată pentru noi de AccuWeather, aplicaţia meteo pe care o folosim foarte mulţi, a indignat meteorologii – FOTO+VIDEO

    Acum este mai uşor decât oricând să afli ce se întâmplă cu vremea în următoarea oră sau zi. Dar cât de departe în viitor poate fi prezisă o prognoză meteo?

    Datorita tehnologiei moderne prin satelit avem supercalculatoare care prezic vremea, iar smartphonele sunt astăzi omniprezente. 

    Este adevărat că îmbunătăţirile tehnologice au făcut prognoza meteo mai precisă.

    De săptămâna trecută, AccuWeather a introdus o opţiune la care avem cu toţii accesul , spre disperarea meteorologilor care afirmă că aceste modele de prezicere a vremii sunt inutile.

    Vezi aici ce a început să ne ofere AccuWeather şi îi scandalizează pe meteorologi. FOTO+VIDEO
     

  • Viaţa într-un cabrio

    Noul S-Class Cabriolet vine atât în varianta clasică, S 500, cât şi în variantele modificate de AMG: S 63 4MATIC şi S 65. Din punctul de vedere al dotărilor, S 500 arată ca o limuzină de lux; este şi normal, fiind vârful de lance al celor de la Daimler. Fiind vorba de un S-Class, toate detaliile sunt fine dar bine definite; elementul de noutate este dat de faptul că vorbim de un cabriolet, prima maşină de lux cu 4 locuri cu acoperiş retractabil lansată de Mercedes în ultimii 45 de ani.

    Din punct de vedere al designului, dau dreptate companiei: este, într adevăr, „comeback of a dreamcar“. Senzaţia pe care o ai conducând un S-Class Cabriolet pe străzile din Cannes este unică; sigur, puterea maşinii devine evidentă atunci când ieşi de pe drumurile aglomerate şi intri pe cele mai puţin umblate, acolo unde motorul de 450 de cai-putere de pe S 500 poate fi cu adevărat testat. Chiar dacă maşina este destul de grea (aproximativ două tone), forţa cutiei automate 9G-tronic face tranziţia între viteze destul de simplă, aproape pe nesimţite – şi ne putem mândri cu faptul că aceasta este produsă la Sebeş.

    Grupul german a fost anul trecut al zecelea cel mai mare exportator din economia românească, după ce a urcat de pe poziţia 85 în urmă cu un an, însă poate urca pe podium în condiţiile în care a început producţia unei noi cutii de viteze la fabrica din Sebeş, iar până la finalul anului producţia se va tripla, cel puţin.

    „La cifra de afaceri, am putea trece de un miliard de euro cu noua cutie de viteze. Acest lucru depinde de producţieşi mai ales de cererea din piaţă. Vom continua să urcăm şi în topul exportatorilor“, a spus Falk Pruscha, director general al Star Transmissionşi Star Assembly, cele două divizii locale ale Daimler AG. Noua cutie cu nouă trepte, produsă la Sebeş de luna aceasta, se regăseşte pe 20 de modele Mercedes-Benz, iar potenţialul său este de a ajunge la peste 800.000 de unităţi anual, produse la Stuttgart şi Sebeş. Cu un preţ mediu de 3.000 de euro, dacă jumătate din producţie ar fi la Sebeş, numai transmisia cu 9 trepte ar aduce exporturi de 1,2 miliarde de euro, suficient pentru ca grupul german să intre în topul primilor trei exportatori.

    Revenind la S-Class, dimensiunea maşinii este în anumite situaţii problematică – dar acest lucru este de aşteptat la o limuzină. Virajele strânse nu pot fi luate foarte din scurt, cel puţin în cazul S 500; dacă vorbim de varianta dezvoltată împreună cu AMG – S 43 – setările sport îşi fac destul de mult simţităprezenţa.

    Una dintre cele mai folositoare funcţii mi s-a părut heads-up display ul (HUD), care elimină practic nevoia de a te uita ba la drum, ba la dashboard; informaţiileesenţiale precum viteza, rotaţiile sau direcţia de urmate (preluată de la GPS)  sunt redate pe parbriz, dar fără să deranjeze câtuşi de puţin.

    Cele mai multe îmbunătăţiri aduse noului S-Class nu sunt însă la vedere. Spre exemplu, noua funcţie Thermotronic, destinată modelelor cabriolet, reprezintă o automatizare completă a sistemului de climă: şoferul nu trebuie să aleagă setarea pentru modul decapotate, computerul de bord ajustând temperatura în funcţie de cea exterioară şi de alţi factori.
    E păcat să mergi cu acoperişul tras, aşa că am vrut să văd cât de eficient este sistemul hidraulic şi dacă funcţionează, aşa cum spun cei de la Mercedes, şi în timpul mersului. La 50 de kilometri pe oră, acoperişul se retrage în 20 de secunde, iar un spoiler subţire instalat pe parbriz atenuează destul de mult forţa vântului resimţită în interior.

    S 500 Cabriolet nu e deloc zgomotoasă, poate chiar prea liniştită pentru gustul meu. Lucrurile se schimbă atunci când turezi motorul S 63: un sunet care te anunţă că urmează să simţi puterea celor 577 de cai-putere. Şi chiar îi simţi: cu pedala lipită de podea, viteza te împinge în scaun. Nu am putut să ating viteze prea mari, fiind pe un segment de drum limitat ca viteză, dar îmi închipui că un drive test pe Autobahn e chiar mai violent – din nou, în sensul bun al cuvântului.

    E important de menţionat însă că S-Class nu a fost şi nu va fi niciodată o maşină de circuit – este o limuzină, iar asta face cu atât mai spectaculoasă munca AMG. Sistemele de asistenţă rutieră, de care S-Class beneficiază, sunt extrem de utile din punct de vedere al siguranţei, dar pot aduce şi o oarecare doză de banalitate experienţei de la volan. E suficient să spun că maşina se poate conduce aproape singură, în măsura în care îţidoreşti acest lucru.

    Preţul de pornire pentru S 500 este de 139.000 de euro, iar pentru S 63 de 187.000 de euro.

    Potrivit Bloomberg, Mercedes-Benz şi-a crescut vânzările de două ori mai rapid decât BMW în primul trimestru al acestui an, ajungând aproape de prima poziţie în piaţa de lux pentru prima oară într-un deceniu. Livrările diviziei de lux de la Daimler au crescut cu 13%, la 483.487 vehicule până în martie, comparativ cu 6% creştere pentru BMW, care a vândut 478.743 de maşini. Audi, cel de-al treilea producător de maşini de lux la nivel global, va raporta în cursul zilei de marţi vânzările.

    Mercedes a declarat că vrea să întreacă BMW până în 2020, o ţintă pe o pot îndeplini odată cu popularitatea noilor modele. BMW are o serie mai veche de modele, fără să aibă anula cesta un echivalent pentru E-Class, Seria 5 sedan urmând să apară din nou abia anul viitor.
     

  • Cum poţi să faci mii de euro din vânzarea de creioane: o antreprenoare de 25 de ani a construit un business cu produse vintage

    Aşa-numita mişcare a hipsterilor a readus în atenţia publicului un număr de produse, precum creioanele sau vinilurile; o tânără antreprenoare a profitat de asta şi a dezvoltat un business care produce mii de euro pe lună.

    Caroline Weaver, de 25 de ani, este proprietara magazinului CW Pencil Enterprise; ea comercializează creioane inspirate de modele ale unor scriitori celebri, precum John Steinbeck.

    “Este probabil cel mai cunoscut creion din America”, spune Weaver. “Chiar dacă trebuie să depui puţin efort ca să foloseşti un creion, mulţi oameni apreciază asta. Este acea conexiune între cât de des trebuie să ascuţi creionul şi volumul de muncă depus.”

    Chiar dacă cei mai mulţi clienţi ai ei sunt mileniali, aceştia nu sunt şi cei care aduc profitul. Comanda medie este de 50 de dolari online şi de 25 de dolari în magazin, iar cei care cheltuie sume mari au peste 50 de ani. Produsele sunt vândute la un preţ dublu faţă de cel de producţie.

    Weaver a investit 80.000 de dolari în afacere şi spune că aceasta îi aduce profit, fără a specifica exact marja.

  • După 13 ani în corporaţie a renunţat la job şi a început o afacere cu 250 de euro, iar acum are vânzări de 200.000 de euro

    Brandul de îmbrăcăminte Girls Fashion Boutique  – by Luiza Willems estimează  vânzări de 200.000 de euro în 2016, acesta fiind al doilea  an de activitate al companiei pe piaţa din România, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. Afacerea Girls Fashion Boutique a fost lansată în 2014, cu o investiţie  iniţială de numai 250 de euro şi produce seturi de îmbrăcăminte pentru mame şi fiicele lor.

    Afacerea s-a dezvoltat pe Facebook, ca principal canal de promovare şi vânzare.  Anul acesta, compania  a semnat un protocol de colaborare cu Hypermarketurile Cora, introducând o parte dintre modelele Girls Fashion Boutique în nouă din cele 10 magazine ale  reţelei. 

    Strategia de dezvoltare a companiei include atât exploatarea unor noi canale de vânzare, precum şi crearea unor noi colecţii mamă-fiu, tată-fiu, femei însărcinate. “Am lucrat 13 ani în corporate, în agenţii de publicitate şi în corporaţii de top, dar în 2014 a venit timpul să încep altceva. Experienţa în publicitate şi în trade marketing m-a ajutat să concep brandul, strategia de vânzări, promovarea şi dezvoltarea. Am absolvit, de asemenea, o şcoală de design. Eu nu sunt numai antreprenorul din spatele Girls Fashion Boutique, ci şi designerul tuturor modelelor. Cele care mă inspiră în fiecare zi sunt fetiţele mele, Anna Sophie şi Eva Nicole, care apar mereu în fotografii alături de mine,“ spune Luiza Willems, creatoarea brandului Girls Fashion Boutique.

    Compania produce exclusiv în România, având mai multe colaborări cu fabrici şi ateliere de croitorie din ţară. Produsele Girls Fashion Boutique acoperă toate anotipurile, pe segmentele casual şi îmbrăcăminte pentru ocazii speciale. La finalul anului 2015, Girls Fashion Boutique şi-a deschis propriul atelier de croitorie unde produce haine pe comandă.

    “Consumatorul român caută din ce în ce mai mult produse fabricate în România şi este dispus să plătească mai mult pentru  haine diferite, chiar unice. Cred cu tărie ca pe piaţă este loc pentru mai mulţi producători locali,“ adaugă Luiza Willems.

    În atelierul Girls Fashion Boutique lucrează în prezent 3 persoane, însă Luiza Willems spune că personalul se va dubla până la sfârşitul anului. Compania plănuieşte să-şi deschidă propria fabrică în maximum doi ani. Mai devreme însă, Girls Fashion Boutique va începe să exporte, fondatoarea brandului fiind deja în discuţii avansate cu români din dispora care doresc să-şi deschidă propriile magazine cu hainele Girls Fashion Boutique.

  • Dacia poate deveni un brand global

    Gama entry, modelele ce au la bază platforma Logan, au ajuns la o treime din vânzările totale ale grupului Renault. Mai mult, Duster este produs acum inclusiv de Nissan, dar sub numele de Terrano, în Rusia, fiind singurul model produs sub toate cele trei mărci.

    Dacia este acum, pentru Renault, un brand regional, care se rezumă la pieţele europene, unele din Africa de Nord şi din Orientul Mijlociu, dar nu este exclus să vedem brandul românesc în America de Sud sau pe alte pieţe. Pe măsură ce Renault creşte, poate face loc mărcii româneşti şi, implicit, creşte producţia de componente pentru Dacia. „Dacia poate deveni un brand global, este loc pentru această marcă în lume. Am introdus Dacia ca o completare a Renault, este o strategie dual brand. Avem Renault cu maşini mai scumpe, modele de nişă şi componente hi-tech şi Dacia care vine cu spaţiu, încăpătoare, de încredere şi cu un cost mic“, spune Arnaud Deboeuf.

    El adaugă că alegerea între a avea două mărci sau doar una într-o anumită zonă a lumii, cum este cazul în America de Sud, unde sunt vândute inclusiv modele Dacia sub emblema franceză, ţine de cota de piaţă. „Cota de piaţă a Renault în Brazilia nu este suficient de mare pentru a duce Dacia acolo. Când introduci un nou brand ai nevoie de strategie şi bani pentru marketing şi scazi în vizibilitate. Atunci când mergi pe o piaţă nouă trebuie să delimitezi exact cele două branduri, Dacia şi Renault. Cel puţin una trebuie să fie matură şi să aibă cel puţin 10% cotă de piaţă. Apoi, după ce am atins acest nivel putem introduce un al doilea brand. Dacă Renault este la 3-4%, vii cu un al doilea brand şi confuzezi. În următorii ani este un instrument bun de a adăuga noi pieţe şi noi competiţii“, a subliniat vicepreşedintele Alianţei.

    Pentru ca o marcă să aibă vizibilitate pe o piaţă, el spune că aceasta trebuie să aibă o cotă de cel puţin cinci procente, astfel încât maşinile sale să fie văzute pe stradă. Spre exemplu în Europa Dacia are acum la 2,9%, în creştere faţă de anul trecut. În Franţa cota este peste 5%, în contextul în care piaţa din Hexagon este şi cea mai mare pentru brandul românesc.

    Dacă în trecut Dacia era comparată cu Skoda ca volume, brandul ceh profită de gama de modele mult mai largă şi de cele care pot concura inclusiv cu Volkswagen, pe când segmentul în care marca românească se intersectează cu Renault este unul redus. „Skoda beneficiază de piaţa auto din China şi India pentru a atinge volumele pe care le are acum. Astăzi nu avem Dacia pe aceste două pieţe. Trebuie să le comparăm pe aceleaşi pieţe“, a subliniat Arnaud Deboeuf.

    Pe de altă parte, în primele două luni ale anului Skoda deja se apropie în Europa de 100.000 de maşini livrate, în timp ce Dacia abia a trecut de 60.000. Pe de altă parte, dacă la nivel mondial Skoda trece de un milion de unităţi, şi Dacia se poate apropia de pragul cu şase zerouri, în contextul în care cele trei uzine lucrează la capacitate maximă. „Mioveni este la capacitate maximă, Tanger se apropie de capacitate maximă, Casablanca la fel. Când există o cerere, vom creşte şi putem duce marca Dacia la vânzări de 600.000 de unităţi în lume uşor“, a spus vicepreşedintele Alianţei.

    Anul trecut vânzările Dacia la nivel mondial au crescut cu 7,7%, la un nivel record de 550.920 de autoturisme şi vehicule comerciale uşoare, de la 511.379 în urmă cu un an, potrivit datelor grupului francez. Dacia a înregistrat o creştere de 7,8% a vânzărilor de autoturisme, de la 474.623 de unităţi în 2014 la 511.510 unităţi. Vânzările de vehicule ale grupului Renault au crescut cu 3,3% în 2015, la un nivel record de 2.800.242 de autoturisme şi vehicule comerciale uşoare, pe o piaţă care a avansat cu 1,6%.

     

  • Cele mai frumoase ceasuri prezentate la Baselworld 2016

    Branduri precum Rolex, Tag Heuer, Patek Philippe sau Casio şi alte companii şi-au prezentat sutele de modele de ceasuri la târgul Baselworld, scrie Bloomberg.

    Ulysse Nardin Grand Deck Marine Tourbillon este unul dintre cele mai interesante ceasuri prezentate la Baselworld. E tipul de ceas pe care prietenii tăi îl vor observa imediat, scrie Bloomberg. Carcasa este suflată cu aur alb de 18 karate şi doar 18 ceasuri vor fi produse. Preţul? 280.000 de dolari

    Bulgari Octo Finnissimo Minute Repeater este mai subţire decât un iPhone 6, este fabricat din titan, cântăreşte 43 de grame. Doar 50 vor fi făcute. Preţul este de 155.000 dolari

    Jacob & Co a creat un ceas foarte arătos care iese în evidenţă cu uşurinţă. În centrul ceasului se află un glob a cărei îţi spune dacă este zi sau noapte. Are 47 mm lăţime şi este destul de înalt. 25 de astfel de exemplare vor fi produse în fiecare an, iar preţul variază, în funcţie de materiale, între 540.000 şi 800.000 de dolari.