BusinessMagazin

Tag: miliarde

  • BYD zguduie din temelii industria auto: Gigantul chinez strânge 5,6 miliarde de dolari pentru cucerirea pieţelor globale şi îşi uneşte forţele cu Tesla împotriva maşinilor pe benzină

    BYD, principalul producător de vehicule electrice din China, îşi consolidează prezenţa globală printr-o expansiune agresivă şi o serie de colaborări strategice. Compania, susţinută de investitori de renume precum Warren Buffett, şi-a intensificat competiţia cu Tesla, deşi afirmă că obiectivul său comun cu rivalul american este eliminarea maşinilor cu combustie internă, raportează Financial Times.

    „Inamicul nostru comun este motorul cu combustie internă. Trebuie să lucrăm împreună pentru a schimba industria”, a declarat Stella Li, vicepreşedinte executiv al BYD, într-un interviu pentru Financial Times. În pofida acestei declaraţii, cele două companii concurează acerb pentru supremaţia globală în domeniul vehiculelor electrice. BYD îşi extinde rapid oferta de produse în Europa, în timp ce Tesla se confruntă cu o scădere a vânzărilor în regiune, influenţată de activismul politic al lui Elon Musk.

    Într-un showroom BYD din Londra, Li a subliniat deschiderea Chinei către colaborările internaţionale în tehnologia vehiculelor electrice şi a condusului autonom, în pofida tensiunilor comerciale cu SUA şi UE. Li a încurajat companiile străine să intre pe piaţa chineză, asigurându-le că vor beneficia de sprijin guvernamental.

    Recent, BYD a anunţat că sistemul său de autoconducere „God’s Eye” va fi disponibil gratuit pe majoritatea modelelor sale, ceea ce ar putea forţa întreaga industrie să adopte funcţii avansate de conducere inteligentă ca standard. Această strategie ar putea reduce veniturile generate de astfel de tehnologii, punând presiune pe competitori.

    Pentru a-şi finanţa expansiunea internaţională, BYD a realizat cea mai mare vânzare de acţiuni din Hong Kong din ultimii patru ani, obţinând 5,6 miliarde de dolari. Aceasta a fost şi cea mai mare ofertă de acţiuni din sectorul auto global din ultimul deceniu. Compania a vândut 129,8 milioane de acţiuni la preţul unitar de 335,20 dolari HK, ceea ce reprezintă o reducere de 8% faţă de preţul anterior de închidere. În ciuda unei scăderi temporare de 7% a acţiunilor, valoarea acestora a crescut cu peste 30% de la începutul anului.

    Potrivit analiştilor Citi, BYD dispune de resurse financiare ample în China, dar întâmpină dificultăţi în transferul renminbi în monede internaţionale pentru cheltuielile externe de capital. Plasarea acţiunilor va sprijini dezvoltarea tehnologică şi extinderea internaţională a companiei, facilitând investiţiile în pieţele majore precum Ungaria, Turcia şi Brazilia. Goldman Sachs, UBS şi Citic au fost coordonatorii generali ai tranzacţiei, care a atras fonduri suverane şi investitori strategici, inclusiv biroul familiei Al-Futtaim din Emiratele Arabe Unite.

    Extinderea BYD pe pieţele occidentale se confruntă cu o serie de provocări generate de protecţionismul crescut al UE şi SUA. Bruxelles-ul solicită companiilor chineze să transfere proprietate intelectuală către firme europene în schimbul subvenţiilor, în timp ce Beijingul încearcă să limiteze activităţile de producţie avansată în străinătate. În plus, China a intensificat restricţiile la export pentru materiale esenţiale în fabricarea vehiculelor electrice.

    În faţa acestor presiuni, BYD îşi diversifică strategia pentru Europa, oferind modele hibride plug-in, precum Seal U, care nu sunt supuse tarifelor antisubvenţii impuse de UE. De asemenea, compania pregăteşte lansarea mărcii sale premium, Denza, în cursul acestui an.

    BYD continuă să îşi consolideze poziţia globală, având o cotă de 2% pe piaţa vehiculelor electrice din Europa de Vest, potrivit Schmidt Automotive Research. În China, compania reprezintă aproximativ o treime din totalul vânzărilor de vehicule electrice noi, inclusiv automobile cu baterii pure şi hibride plug-in. Anul trecut, BYD a vândut 433.000 de vehicule pe pieţele externe, depăşind 10% din volumul total al vânzărilor sale.

    Expansiunea rapidă a BYD, sprijinul guvernamental şi strategiile financiare inteligente o transformă într-un rival tot mai puternic pentru Tesla, având potenţialul de a remodela industria globală a vehiculelor electrice.

  • Operaţiune surpriză uriaşă: OMV fuzionează combinatul chimic Borealis cu capacităţile din chimie ale ADNOC, compania naţională petrolieră a Abu Dhabi, o operaţiune de 60 mld. dolari

    Compania energetică austriacă OMV şi Abu Dhabi National Oil vor fuziona operaţiunile lor din domeniul poliolefinelor pentru a crea o companie chimică mixtă în valoare de 60 de miliarde de dolari, punând capăt unor negocieri care au durat doi ani, au anunţat companiile. 

    Potrivit Reuters, noua joint venture va achiziţiona compania canadiană Nova Chemicals Corp de la fondul suveran de investiţii al Abu Dhabi, Mubadala, pentru 13,4 miliarde de dolari, inclusiv datorii, pentru a-şi extinde activitatea în America de Nord, au precizat companiile în declaraţii separate făcute luni şi marţi.

    Nova este un producător de polietilenă cu o capacitate de producţie de 2,6 milioane de tone metrice de polietilenă şi 4,2 milioane de tone metrice de etilenă.

    Noua companie mixtă va purta numele Borouge Group International şi va reuni două joint ventures existente: 

    ►Borealis, deţinută 75% de OMV şi 25% de ADNOC,
    ►Borouge  deţinută 54% de ADNOC şi 36% de Borealis.

    Ca parte a acordului, OMV va injecta 1,60 miliarde de euro (1,68 miliarde de dolari) în numerar în noua companie, care va fi listată pe Bursa de Valori din Abu Dhabi. De asemenea, se aşteaptă o a doua listare pe Bursa de Valori din Viena într-o etapă ulterioară.

    ADNOC şi OMV – dintre care OMV este parţial deţinută de guvernul austriac şi are Mubadala drept al doilea cel mai mare acţionar – vor deţine aproximativ 47% fiecare din noua companie mixtă, restul acţiunilor urmând să fie tranzacţionate liber. Acţionarii Borouge vor avea opţiunea de a primi acţiuni în noua companie mixtă.

    Borouge Group International intenţionează să atragă până la 4 miliarde de dolari capital primar în 2026, au declarat companiile.

    Se aşteaptă ca finalizarea fuziunii şi achiziţia Nova Chemicals să fie încheiate în primul trimestru al anului 2026, generând economii anuale de costuri de aproximativ 500 de milioane de dolari.

    Noua companie va avea sediul în Austria şi o structură de conducere pe două niveluri, cu drepturi de vot şi guvernanţă egale între OMV şi ADNOC.

     

  • Ţara care pariază tot pe opulenţă absurdă ca să atragă super-bogaţii şi miliardele lor. Au construit palate pentru vânătorii de lux şi acum aşteaptă să vadă cine muşcă momeala

    Autorităţile din Dubai au pus ochii pe banii miliardarilor şi acum fac eforturi pentru a îi aduce în ţară. Dezvoltatorii au început să ridice vile şi penthouseuri mega opulente, unele fiind dotate cu cinematografe, piscine interioare şi exterioare, spa, şi alte facilităţi cu care sper să curteze super-bogaţii, scrie Bloomberg.

    Aceste locuinţe ultra luxoase se vând deja la preţuri care pleacă de la 60 mil. dolari şi pot ajunge să depăşească 120 mil dolari, mai ales din cauza vânătorilor de lux care se îndreaptă rapid către Emiratele Arabe Unite abandonând Europa, Asia şi SUA pe măzură ce Emiratele mizează tot pe opulenţă.

    Un constructor a transportat un perete de sticlă gigantic mii de kilometri pentru a-i oferi proprietarului priveliştea dorită asupra mării. Un altul a lucrat la un un living şi la un lift pentru cumpărătorul unui penthouse atât de mare încât se întinde pe două turnuri. Alţii a creat o podea mobilă pentru piscina unui client, care se ridică pentru a se contopi cu gresia de grădină în timpul petrecerilor.

    Preţurile de pe piaţa imobiliară în plină expansiune din Dubai se temperează după explozia din 2021, dar acest lucru nu îi opreşte pe constructori să ridice case noi şi palatale de-a lungul celor mai scumpe zone de pe malul mării din oraş.

    „Zona high-end a pieţei este cea mai profitabilă. Dacă lucrează cu cap, un dezvoltator poate vinde la preţuri uriaşe”a declarat Mark Phoenix, director executiv al Sankari Properties, a cărui companie construieşte un turn ultra-luxos de 1 miliard de dolari.

    Piaţa din Dubai prin dezvoltarea şi preţurile ei pare că nu se înscriu în trendul global unde preţul locuinţelor de lux încep să se tempereze sau chiar să scadă pe tot mai multe pieţe internaţionale.

    Anul trecut, peste 400 de locuinţe au fost evaluate la preţuri ce depăşesc 10 milioane de dolari şi toate s-au vândut doar în Dubai atingând un record şi depăşind New York şi Hong Kong, potrivit  companiei de consultanţă imobiliară Knight Frank. Consultantul imobiliar estimează că preţurile vor creşte cu cel puţin încă 5% în acest an în Dubai, după ce au crescut cu aproximativ 67% din 2021.

    Insulele artificiale ale Dubaiului sunt locaţiile preferate ale miliardarilor. Conacele de pe insula în formă de cal de mare din Dubai, cunoscută sub numele de Insula Miliardarilor, sunt dotate de obicei cu plaje private şi platforme rotative pentru parcare, care întorc automat maşinile în direcţia corectă.

    Firma de consultanţă pe wealth management Henley & Partners a estimat că aproximativ 600-700 de bogaţi au mers în Emiratele Arabe Unite în 2024, depăşind toate celelalte ţări.

    În ciuda apetitului pentru noi proiecte, brokerii şi dezvoltatorii spun că o parte din exuberanţa din ultimii ani se temperează. Creşterile de preţuri încetinesc, iar unii constructori au dificultăţi în a cumpăra locaţii de top pentru noi proiecte imobiliare.

  • Gestul făcut de Bill Gates la doar 13 ani care a pus bazele Microsoft. Când alţii plecau la joacă el dezlega secretele tehnologiei care aveau să îi ridice imperiul de miliarde

    Bill Gates, părintele Microsoft, şi totodată cel mai bogat om din lume până în 2017, a avut o copilărie puţin mai diferită de ceilalţi copii. El a dezvăluit că de multe ori se furişa din casă pentru a scrie linii de cod până la miezul nopţii. Această pasiune timpurie şi setea de cunoaştere a tehnologiei au fost cruciale în ridicarea imperiului Microsoft, scrie CNCB.

    Motivaţia tânărului Gates pentru ieşirile sale era simplă: la acea vreme nimeni nu deţinea computere performante, iar el căuta să dezlege secretele tehnologiei şi să înţeleagă cum funcţionează.

    În lipsa unui computer performant pe care să îşi exerseze abilităţile, Gates a găsit o altă alternativă. În loc să meargă la somn, el prefera să ia primul autobuz către centrul oraşului şi să se oprească la o sală de calculatoare, unde rămânea până noaptea târziu.

    „Eram copii… niciunul dintre noi nu avea experienţă reală în domeniul calculatoarelor”, scrie Gates în Source Code, noua sa carte.

    Părinţii săi erau prea ocupaţi cu propriile cariere – tatăl său era avocat, iar mama sa era activistă civică – pentru a observa că fiul lor adolescent se furişa afară din casă, spune el.

    Pe măsură ce Gates a devenit mai priceput la programare, a început să se gândească la posibilele aplicaţii în lumea reală ale noilor sale abilităţi – cum ar fi scrierea de software pentru computerele personale, ideea care a stat la baza Microsoft – o idee pe care ar fi putut să nu o aibă niciodată, dacă ar fi rămas în dormitorul său.

    Mai târziu, o companie locală, Computer Center Corp. îi încredinţase lui Gates şi prietenilor săi din clubul de informatică de la şcoala Lakeside din Seattle, printre care şi viitorul cofondator Microsoft, Paul Allen, sarcina de a identifica erori în programele software folosite de aceasta. Compania le-a oferit în schimb timp nelimitat pentru scrierea şi testarea propriului cod – inclusiv acces în afara orelor de program.

    În ceea ce îi priveşte pe cei trei copii ai săi, care sunt acum adulţi, Gates spune că îi place să creadă că ar fi ştiut dacă aceştia s-ar fi furişat afară în toiul nopţii – un lucru pe care nu l-ar fi aprobat niciodată, ca tată.

    „Cu siguranţă, am fost un părinte mai atent, cu mare ajutor din partea Melindei”, mai scrie el în Source Code.

     

  • Impact devastator al crizelor guvernamentale din Europa: Franţa îşi „ucide” industria cu taxele uriaşe pe care le impune, avertizează directorul general al Michelin

    Bugetul Franţei pentru acest an prevede venituri suplimentare de peste 8 miliarde de euro (aproximativ 8,3 miliarde de dolari), generate printr-o creştere temporară a impozitului pe profit şi printr-o taxă mai mare aplicată răscumpărărilor de acţiuni. Aceste măsuri fac parte dintr-un pachet mai amplu de reduceri de cheltuieli şi majorări fiscale, relatează Bloomberg.

    Florent Menegaux, unul dintre liderii corporaţiilor franceze, avertizează că actuala criză guvernamentală, dacă se prelungeşte, va avea un impact negativ asupra angajărilor şi investiţiilor. Taxele ridicate, alături de scăderea cererii în industria auto europeană, au determinat Michelin să închidă mai multe fabrici: trei în Germania, două în Franţa şi una în Polonia. Potrivit directorului companiei, costurile de producţie în Europa sunt de două ori mai mari decât în Asia, iar acest decalaj s-a accentuat considerabil din 2019.

    „Trebuie să ne adaptăm din nou strategia industrială în Europa şi să reducem exporturile, deoarece, din punct de vedere economic, nu mai este viabil”, a explicat Menegaux. Michelin are în prezent 50.000 de angajaţi în Europa, dintre care aproape 18.000 în Franţa.

    La fel ca şi alte mari grupuri industriale europene, Michelin se confruntă cu multiple provocări în regiune, inclusiv costuri ridicate pentru energie şi forţă de muncă, dar şi cu o birocraţie excesivă. Aceste probleme sunt agravate de riscul tot mai mare al unui război comercial, în contextul în care preşedintele american Donald Trump îşi înmulţeşte ameninţările privind impunerea unor noi tarife.

  • Cel mai bogat om din lume „sărăceşte” din nou. Elon Musk s-a trezit cu zeci de miliarde pe minus în conturi din cauza DOGE. Ce s-a întâmplat?

    Elon Musk, şeful Tesla şi cel mai bogat om de pe planetă, s-a trezit cu 22 de mld. dolari mai „sărac” după ce bursele nu s-au lăsat impresionate de eforturile DOGE – department condus de Musk – pentru reducerea cheltuielilor federale ale SUA, scrie Bloomberg.

    În acest context, acţiunile Tesla s-au depreciat cu 8% pe bursa de la New York, ceea lovit direct în averea miliardarului american, care este acum estimată la 358 mld. dolari, o scădere semnificativă de la vârful de 440 mld. atins în decembrie 2024.

    Politicile cele mai proeminente ale administraţiei Trump – inclusiv reducerile bugetului federal şi tarifele vamale – nu au generat încă boom-ul pieţei bursiere promis de preşedinte în campania electorală. Indicele S&P 500 a scăzut cu 3,1% în ultimele patru zile, iar indicele Magnificent 7, care urmăreşte şapte dintre cele mai puternice companii de tehnologie, a scăzut de asemenea.

    Musk a fost vârful de lance al eforturilor de reducere a cheltuielilor guvernamentale prin intermediul Departamentului pentru Eficienţă Guvernamentală (DOGE). Site-ul său web arată că departamentul a economisit aproximativ 1% din bugetul federal pentru 2024, însă datele oficiale indică de fapt că economiile făcute sunt şi mai mici.

    Aceste eforturi au zguduit Washingtonul, declanşând peste o duzină de procese şi lăsând angajaţii federali în incertitudine cu privire la siguranţa locului lor de muncă. Mai devreme marţi, 21 de angajaţi ai DOGE au demisionat, afirmând într-o scrisoare comună că nu vor mai „desfiinţa servicii publice esenţiale”.

    Noua iniţiativă al lui Trump de a promulga tarife pentru Canada şi Mexic şi tarife reciproce pentru alţi parteneri comerciali a contribuit, de asemenea, la probleme pe burse. Aşteptările privind inflaţia pentru anul următor au crescut la cel mai ridicat nivel din ultimii aproape doi ani, în timp ce încrederea consumatorilor americani a scăzut luna aceasta cu cel mai mult din august 2021.

    Chiar şi cu scăderea de marţi, Elon Musk rămâne în continuare unul din cei mai bogaţi oameni din lume.

  • Veniturile Nvidia au crescut cu aproape 80% în ultimu trimestru, pe fondul exploziei vânzărilor de cipuri AI. Şeful gigantului, Jensen Huang, spune că cererea a rămas puternică în ciuda îngrijorărilor că DeepSeek din China ar putea bloca creşterea

    Profiturile şi veniturile Nvidia au crescut vertiginos în ultimul trimestru, pe măsură ce companiile de tehnologie s-au grăbit să dezvolte infrastructura necesară inteligenţei artificiale, alimentând cererea explozivă pentru cipurile sale avansat, scrie FT. 

    Vânzările au crescut cu 78% faţă de anul trecut, ajungând la 39,3 miliarde de dolari, depăşind estimările sondajului Bloomberg, care indicau 38,3 miliarde de dolari. Grupul estimează că va înregistra venituri de 43 de miliarde de dolari în acest trimestru.

    Nvidia a fost una dintre cele mai performante acţiuni de pe Wall Street în ultimii doi ani, contribuind la creşterea pieţei în general, deoarece investitorii au pariat că va fi unul dintre principalii beneficiari ai expansiunii rapide a inteligenţei artificiale.

    Însă acţiunile companiei au scăzut în acest an după ce startup-ul chinezesc de inteligenţă artificială DeepSeek a susţinut că poate antrena modele folosind cipuri mai puţin avansate decât cele ale unor rivali precum OpenAI din SUA.

    Directorul executiv Jensen Huang a respins aceste îngrijorări într-o declaraţie de miercuri, spunând că există o cerere „incredibilă” pentru noile cipuri Blackwell de ultimă generaţie ale Nvidia. Veniturile din centrele de date aproape s-au dublat în trimestrul încheiat pe 26 ianuarie, pe măsură ce marile companii din domeniul tehnologiei şi-au extins rapid ofertele de AI. Blackwell a generat venituri de 11 miliarde de dolari în acest trimestru.

    Huang a vorbit în mod specific despre DeepSeek într-o discuţie cu analiştii, afirmând că noile modele de „raţionament”, precum modelul R1 al DeepSeek, consumă cantităţi mult mai mari de putere de calcul AI decât predecesorii lor, iar apariţia sa bruscă pe piaţă a „aprins entuziasmul global” pentru această tehnologie.

     

     

  • Mircea Fechet, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor: România este obligată să finalizeze toate proiectele energetice unde a investit deja miliarde de dolari, dar trebuie să facă acest lucru cu respectarea tuturor exigenţelor de mediu

    România trebuie să se concentreze pe finalizarea proiectelor energetice esenţiale, în care a investit miliarde de dolari, dar care au fost abandonate în diverse stadii de execuţie -unele chiar şi peste 90%, dar trebuie să găsească un echilibru între eficienţa energetică şi sustenabilitate, astfel încât aceste proiecte să devină un atu, nu o povară, consideră Mircea Fechet, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

    “România este obligată să finalizeze toate proiectele energetice unde a investit deja miliarde de dolari, pe care le-a abandonat la un grad de execuţie care depăşeşte în anumite situaţii 90%, dar trebuie să facă acest lucru cu respectarea tuturor exigenţelor de mediu. Tot ce stricăm, trebuie să compensăm”, a spus Mircea Fechet la ZF Power Summit 2025

    Alte declaraţii:

    ♦ Ceea ce se întâmplă la Neptun Deep nu reprezintă o noutate din punct de vedere tehnologic, nu este prima data când se exploatează un astfel de zăcământ, ci s-ar putea să fie printre ultimele trenuri pe care România le-a prins. În timpul derulării exploatării zăcământului există o serie de condiţionalităţi de mediu care trebuie îndeplinite. Toate documentele sunt publice, au fost dezbateri publice.

    ♦ România trebuie să îşi exploateze resursele, zăcămintele, cu respectarea tuturor exigenţelor de mediu. Sunt convins că exploatarea aferentă proiectului Neptun Deep va fi una sigură pentru mediul marin, pentru Marea Neagră. Nu vom afecta biodiversitatea. Sunt făcute teste.

    ♦ Tot ce se întâmplă în România are un impact asupra mediului, dar trebuie cuantificat mereu dacă beneficiul economic, social, e justificat de impactul asupra mediului.

    ♦ Securitatea energetică a României este prioritate zero şi toată lumea trebuie să pună umărul şi să prioritizăm toate aceste investiţii pentru a nu rata finanţări sau a descuraja potenţiali investitori. România are un potenţial fantastic pe zona energiei regenerabile.

    ♦ Ministerul Mediului nu tratează diferit materiile critice de alte materii ce pot fi exploatate. În 2024 s-a modificat legea minelor, în sensul în care să putem exploata iazuri de decantare, halde moştenite din industria comunistă. Toate acele depozite de deşeuri industriale au în compoziţie multe elemente foarte bune. Există cadrul legal, dar mai avem nevoie de investitor şi de decizia de a le exploata. Momentan totul se rezumă la nivel de idei.  Pentru noi închiderea unui depozit prin exploatarea acestuia nu poate fi decât o veste foarte bună.

    ♦ Panourile fotovoltaice sunt ca o sabie cu două tăişuri. Pe de o parte reduc facturile românilor la energie, dar dezechilibrează balanţa comercială a României, pentru că banii se duc direct în China, unde se produce majoritatea panourilor.

    ♦ Anul acesta vrem să deschidem un apel din AFM pentru a finanţa acumulatori pentru acei prosumatori care nu au avut posibilitatea să fie şi mai eficienţi folosidu-se de stocarea de energie, cu speranţa ca beneficiarii direcţi vor fi producătorii români.

    ♦ Din păcate, în prezent, unii prosumatori sunt captivi de o anumită tehnologie de un anumit brand şi sunt obligaţi să cumpere un anumit brand care este compatibil cu tenologia respectiveă. Ne gândim să finanţăm inclusiv achiziţia unui invertor care să permită ulterior orice model de acumulator, nu neapărat un singur brand.

    ♦ 40% din energia pentru locuinţe se pierde prin spaţiile vitrate şi un program Rabla pentru termopane ar fi binevenit dacă ne dorim să eficientizăm tot acest proces, ţinând cont şi de faptul că mulţi producători de termopane sunt companii locale. Mereu mă uit unde ducem bani.

    ♦ Parcul auto este unul mult învechit faţă de media UE şi tocmai din acest motiv vrem să păstrăm şi în 2025 bugetele aferente programelor Rabla şi Rabla Plus prin care finanţăm autoturisme electrice sau cu combustie internă.

    ♦ Nu trebuie să ne opunem niciunei tehnologii şi să ne antepronunţăm în legătură cu exploatarea vreunui zăcământ. Fie că este vorba despre exploatarea gazelor de şist sau a zăcămintelor de materii prime critice, trebuie să evaluăm impactul asupra mediului. Dacă acest impact este unul acceptabil în raport cu beneficiile economice pe care exploatarea le poate aduce, atunci proiectul poate fi admis.


     

     

  • Germania se pregăteşte pentru o investiţie uriaşă în apărare: 200 de miliarde de euro pentru a confrunta ameninţarea rusă. Partidele negociază intens pentru a evita barierele legale şi a asigura aprobarea rapidă a bugetului special

    Cancelarul interimar al Germaniei, Friedrich Merz, a iniţiat discuţii cu Partidul Social-Democrat (SPD) pentru a accelera aprobarea unui pachet special de cheltuieli pentru apărare, în valoare de 200 de miliarde de euro (aproximativ 210 miliarde de dolari), potrivit unei surse citate de Bloomberg.

    Oficiali ai Uniunii Creştin-Democrate (CDU), condusă de Merz, şi ai SPD analizează soluţii pentru a depăşi restricţiile stricte privind împrumuturile guvernamentale, în vederea suplimentării fondurilor destinate armatei germane. Surse apropiate discuţiilor, care au solicitat anonimatul, susţin că liderii politici iau în calcul posibilitatea de a supune pachetul unui vot parlamentar înainte ca noua legislatură să fie convocată pe 24 martie.

    Planurile lui Merz de a creşte investiţiile în apărare pentru a contracara agresiunea rusă se confruntă cu obstacole, după ce partidele mai mici au obţinut o minoritate de blocare în viitorul parlament. În lipsa unei majorităţi de două treimi, partidele principale nu pot modifica limitele constituţionale impuse împrumuturilor guvernamentale.

    Presiunea pentru adoptarea rapidă a acestui pachet creşte, în contextul în care Uniunea Europeană caută soluţii pentru a răspunde iniţiativelor fostului preşedinte american Donald Trump, care intenţionează să accelereze încheierea războiului din Ucraina.

    Trump a avut deja discuţii cu preşedintele rus Vladimir Putin şi este aproape de a încheia un acord cu Kievul privind resursele naturale. Oficialii din echipa sa au declarat că Europa trebuie să-şi asume o mai mare responsabilitate pentru securitatea Ucrainei.

    În Germania, una dintre variantele analizate este crearea unui fond special pentru cheltuielile militare şi sprijinul acordat Ucrainei. Alte opţiuni includ extinderea fondului actual de 100 de miliarde de euro sau modificarea regulilor fiscale pentru a permite cheltuieli suplimentare în domeniul apărării. Oricare dintre aceste soluţii ar necesita o majoritate de două treimi în parlament, ceea ce ar putea deveni mult mai dificil de obţinut după constituirea noii legislaturi.

    Piaţa financiară a reacţionat la posibilitatea unei emisiuni mai mari de obligaţiuni guvernamentale pentru finanţarea acestor cheltuieli. Randamentele obligaţiunilor germane pe 10 ani au scăzut, atingând marţi cel mai scăzut nivel din 2007, potrivit datelor Bloomberg.

    În acelaşi timp, acţiunile companiilor europene din industria apărării au înregistrat creşteri semnificative. Rheinmetall AG din Germania, BAE Systems Plc din Marea Britanie şi Leonardo SpA din Italia au avansat cu aproximativ 2% în primele ore de tranzacţionare. De asemenea, un indice Goldman Sachs dedicat sectorului apărării din Europa a crescut cu aproape 40% de la victoria lui Trump în alegerile prezidenţiale din SUA, în noiembrie.

  • Gestul făcut de Bill Gates la doar 13 ani care a pus bazele Microsoft. Când alţii plecau la joacă el dezlega secretele tehnologiei care aveau să îi ridice imperiul de miliarde

    Bill Gates, părintele Microsoft, şi totodată cel mai bogat om din lume până în 2017, a avut o copilărie puţin mai diferită de ceilalţi copii. El a dezvăluit că de multe ori se furişa din casă pentru a scrie linii de cod până la miezul nopţii. Această pasiune timpurie şi setea de cunoaştere a tehnologiei au fost cruciale în ridicarea imperiului Microsoft, scrie CNCB.

    Motivaţia tânărului Gates pentru ieşirile sale era simplă: la acea vreme nimeni nu deţinea computere performante, iar el căuta să dezlege secretele tehnologiei şi să înţeleagă cum funcţionează.

    În lipsa unui computer performant pe care să îşi exerseze abilităţile, Gates a găsit o altă alternativă. În loc să meargă la somn, el prefera să ia primul autobuz către centrul oraşului şi să se oprească la o sală de calculatoare, unde rămânea până noaptea târziu.

    „Eram copii… niciunul dintre noi nu avea experienţă reală în domeniul calculatoarelor”, scrie Gates în Source Code, noua sa carte.

    Părinţii săi erau prea ocupaţi cu propriile cariere – tatăl său era avocat, iar mama sa era activistă civică – pentru a observa că fiul lor adolescent se furişa afară din casă, spune el.

    Pe măsură ce Gates a devenit mai priceput la programare, a început să se gândească la posibilele aplicaţii în lumea reală ale noilor sale abilităţi – cum ar fi scrierea de software pentru computerele personale, ideea care a stat la baza Microsoft – o idee pe care ar fi putut să nu o aibă niciodată, dacă ar fi rămas în dormitorul său.

    Mai târziu, o companie locală, Computer Center Corp. îi încredinţase lui Gates şi prietenilor săi din clubul de informatică de la şcoala Lakeside din Seattle, printre care şi viitorul cofondator Microsoft, Paul Allen, sarcina de a identifica erori în programele software folosite de aceasta. Compania le-a oferit în schimb timp nelimitat pentru scrierea şi testarea propriului cod – inclusiv acces în afara orelor de program.

    În ceea ce îi priveşte pe cei trei copii ai săi, care sunt acum adulţi, Gates spune că îi place să creadă că ar fi ştiut dacă aceştia s-ar fi furişat afară în toiul nopţii – un lucru pe care nu l-ar fi aprobat niciodată, ca tată.

    „Cu siguranţă, am fost un părinte mai atent, cu mare ajutor din partea Melindei”, mai scrie el în Source Code.