Tag: medic

  • Sanador: „80% din decesele cauzate de bolile cardiovasculare ar putea fi prevenite”

    „În România, bolile cardiovasculare fac aproximativ 150.000 de victime anual, reprezentând 60% din totalul deceselor, în contextul în care mulţi români ajung la medic în stadii foarte avansate ale bolii şi foarte rar în stadii incipiente. Riscul dezvoltării unei astfel de afecţiuni ar scădea major dacă populaţia ar respecta principalele măsuri de prevenţie recomandate de medici, şi anume un stil de viaţă sănătos, fără excese alimentare şi fără fumat, activitatea fizică moderată şi un control cardiologic anual. Pentru a putea veni în sprijinul pacienţilor care suferă de afecţiuni cardiovasculare, am investit în dezvoltarea unei secţii complexe de cardio-chirurgie, unde putem prelua în regim de urgenţă cazuri de gravitate extremă”, au declarat reprezentanţii Sanador. 

    Sanador asigură servicii complete şi permanente (24/7) de chirurgie cardiovasculară în patologia adultului, de la linie de gardă în specialitatea cardiologie, ambulanţă CPU, chirurgie cardiacă, vasculară, cardiologie intervenţională, electrofiziologie, terapie intensivă cardiacă de top, până la recuperare, imagistică medicală de ultimă generaţie (CT, RMN) şi consultant dedicat pe tot parcursul spitalizării, având rolul de a oferi pacientului suport logistic şi emoţional.  Fiecare caz medical cardiac este tratat de către o echipa multidisciplinară alcătuită din supraspecialişti de top în fiecare domeniu al cardiologiei, alături de medici de urgenţă, ATI şi medic infecţionist, care colaborează îndeaproape. 

  • “Salariul” imens al unui parcagiu. Îl depăşeşte cu mult pe cel al unui medic

    Primăria Capitalei însă mizează pe şoferi pentru a pune capăt fenomenului. Deputatul liberal Ovidiu Raeţchi crede că tocmai frica de puşcărie i-ar putea lăsa fără loc de muncă pe parcagii. „Într-o primă etapă să vorbim de zile de lucru în folosul comunităţii; într-o a doua etapă să existe eventual o pedeapsă cu suspendare şi abia într-o a trei etapă să se pună problema de o pedeapsă de la 6 luni la un an.

    IATĂ AICI CÂT CÂŞTIGĂ UN PARCAGIU ÎN FIECARE LUNĂ

  • Ei bine, da, câteodată trebuie să aştepţi şi la privat

    Este doar un fragment din peroraţia unei doamne ajunse cu 10 minute mai devreme la clinică, să nu cumva să piardă programarea; nu a aşteptat nicio clipă în plus peste ora 7, dar pesemne că a considerat că acest lucru este o victorie, mulţumită felului „în care a pus problema”. E adevărat, am preferat să o las să intre înaintea mea, doar ca să nu o mai aud, deşi eram programată înainte.

    Nu numai că nu am cum să fiu de acord cu doamna respectivă, dar recunosc că m-am şi amuzat cumva. Este tipul acela de om cu care dacă te nimereşti vecin de scaun în tren te va asalta cu întrebări şi explicaţii, chiar dacă nu ai niciun fel de nevoie de conversaţie. De data aceasta a fost cu atât mai amuzant, după ce am respirat profund pentru a reface starea de zen (atât cât se poate când copilul face febră 40), pentru că doamna este o mamă tânără. Ca exerciţiu de imaginaţie, am încercat un joc. Corporatistă? Genul care spune tuturor ce e bine şi ce nu, unde şi de ce greşesc sau nu, pentru care e o tragedie dacă s-a ciobit o unghie, sau şerveţelele nu sunt perfect împăturite la restaurant. Avea o programare pentru un consult anual, iar cei care ieşiseră din cabinet, înaintea ei, aveau doi copii pe care îi purtau pe braţe, deşi nu erau bebeluşi. „Ha! Ei au intrat fără programare!” Da, aveau o urgenţă…

    Pe la stat, pe la privat, am aşteptat să îmi vină rândul să intru în cabinet. Uneori motivele de aşteptare au fost aberante, alteori nu. S-a întâmplat să fiu scoasă pe uşă afară, de la privat, după cele 20 de minute ale consultaţiei, deşi medicul nu apucase să citească RMN-ul. Am mers la un alt medic, tot la privat; consultaţia a durat 1 oră şi 40 de minute; când am plecat de acolo ştia nu doar el, ci şi noi, care sunt recomandările, ce se poate face, riscuri, costuri estimative, plan de tratament etc. Nu l-am ales pe şeful de secţie care m-a scos pe uşă afară, ci pe celălalt (şef de secţie la stat). Chiar dacă a trebuit să aştept şi 2 ore, apoi, pentru consult de verificare. Deşi nu obişnuiesc să fac conversaţie nici în tren, nici la rând la clinică, ulterior le-am explicat unor pacienţi, mai agitaţi, că şi ei ar prefera ca doctorul să se gândească la cazul lor atunci când sunt în cabinet, nu la numărul celor care aşteaptă pe hol. Sunt convinsă că nu toţi medicii se distrează ţinând pacienţii pe hol. Aşa cum ştiu şi că nu sunt toţi competenţi, interesaţi, preocupaţi. Dar putem să facem diferenţa.

  • Locul de muncă unde salariul este de 240.000 de euro, cu trei luni de concediu, dar pe care nimeni nu îl vrea

     

    Postul despre care scrie publicaţia este de medic în Insula de Nord a Noii Zeelande. Medicul ce activează în prezent în zonă, Alan Kennym a declarat că serviciile sale au explodat în ultimul an, dar nu a găsit pe nimeni care să îl ajute.

    ”Pot să le ofer un salariu cu adevărat bun, este incredibil. Am din ce în ce mai mulţi pacienţi şi câştig din ce în ce mai mulţi bani. La sfârşitul zilei, ajung la concluzia că sunt totuşi prea mulţi pacienţi pentru mine”, a declarat publicaţiei New Zealand Herald Kennym. Medicul spune că pe listele sale are până acum 6.000 de pacienţi.

    ”Îmi iubesc munca şi aş vrea să mi-o desfăşor în continuare aici, dar nu fac faţă fără ajutorul unui alt medic; mă lovesc de un zid în încercarea de a atrage aici alţi doctori”, a spus el.

    În mod normal, un medic generalist din Noua Zeelandă câştigă între 60.000 şi 95.000 de lire sterline; totuşi, în pofida ofertei generoase pe care a făcut-o, dr. Kenny a declarat că nu a primit nicio aplicaţie în ultimele patru luni.

    Izolarea, lipsa şcolilor şi serviciile de Internet slab dezvoltate sunt câteva din motivele pentru care medicii evită zona rurală a Noii Zeelande, potrivit The Guardian.

     



    CELE MAI INTERESANTE GALERII FOTO



    Călătorie spectaculoasă pe cel mai mare râu subteran aflat într-o peşteră – GALERIE FOTO

    Fotografii incredibile ale şahului din Iran şi ale haremului său – GALERIE FOTO

    Titanicul se pregăteşte de un nou drum. Va pleca din Jiangsu, China, pâna la Dubai – GALERIE FOTO

    Cea mai izolată localitate din lume. Acolo trăiesc 800 de oameni – GALERIE FOTO

    Imagini din epoca de aur: cum se distrau oamenii din URSS în anii ’70 şi ’80 – GALERIE FOTO

    Cum arată yachtul secret al lui Steve Jobs – GALERIE FOTO

    Imagini incredibile cu tribul care nu a fost atins de lumea modernă – GALERIE FOTO

    Cum arată noul avion privat de 20 de milioane de dolari al lui Jackie Chan – GALERIE FOTO

    Viaţa în cel mai poluat oraş din lume unde temperatura medie anuală este -10 grade Celsius – GALERIE FOTO

     

     

     

     

  • Medic din România explică legea vaccinării. „Nu-mi place un stat leneş, care aruncă mâţa peste gard”

    Din păcate nu constituie infracţiune faptul că ministerul Sănătăţii nu cumpără la timp vaccinuri astfel că mulţi copii rămân nevaccinaţi din cauza funcţionarilor.

    Pe Facebook, medicul Gabriel Diaconu a scris: „Legea vaccinării are multe calităţi, dar şi câteva hibe greu de trecut cu vederea:

    – consimţământul părintelui nu ar trebui niciodată “prezumat”. Prezumţia de consimţământ se aplică doar în situaţii vitale, în UPU, când pacientul vine într-o situaţie în care nu îşi poate exprima opţiunea şi trebuie intervenit pentru salvarea vieţii, sau când pleacă din UPU spre sala de operaţii, în comă indusă.
    E ilogic să spui că ai prezumat consimţământ şi, dacă părintele refuză, poate fi acuzat de rele tratamente asupra minorului

    – relele tratamente asupra minorului sunt reglementate prin art. 197 NCP si se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 7 ani. Cuvântul folosit de legiuitor e “punerea în primejdie gravă” a victimei. Nevaccinarea nu aduce primejdii grave în mod echivoc. Expune, dar nu constituie o cauză directă. Agentul patogen e cauza primejdiei grave. Agentul patogen e ubicuu. Statul se poziţionează inegal faţă de cetăţean. Când nu am avut vaccinuri, când fostul ministru al Sănătăţii a refuzat să semneze contracte de achiziţii pe vaccinuri încât să fie pe stoc, putem spune că ar fi putut intra la Art 197.

    Că un părinte, fie prin voinţă fie neputiinţă, nu merge la doctor să vaccineze, nu devine infractor. Proiectul iniţial cuprindea sancţiuni administrative, forma agreată de ministrul Voiculescu avea şi ea un versant pozitiv, includea o formă de reabilitare a părintelui încât să ia decizia informat. Noul proiect formulează prolix, coercitiv, o strategie sortită din start eşecului. Statul nu va putea niciodată să demonstreze măcar un caz de rele tratamente prin nevaccinare. Deci legea nu are valoare.

    – medicii vor fi sancţionaţi dacă iau o poziţie anti-vaccinală. Să îmi fie cu osebire. Nu e treaba MS să se bage în dezbaterea ştiinţifică, medicală, fie ea bine argumentată ori ba. Avem o profesie liberală, avem studii care lasă dovezile empirice să vorbească, dar nu suntem stăpânii adevărului. Dacă un medic alege altă cale, dacă refuză să vaccineze pentru că preferă apa sfinţită, frunza de varză sau lăptişorul de matcă face malpraxis. Nu e nevoie de dublă reglementare. Una e dezbaterea medicală, alta e actul medical. Iar relaţia cu media e liberă, cel mult poate atrage atenţia colegiului medicilor, care poate merge până la ridicarea licenţei de practica. Ce face legea vaccinării e să repete un adevăr anterior valabil.

    – grupurile de experţi judeţene în vaccinologie sunt, pe hârtie, un adaos bun. Doar că se suprapun peste DSP-URI şi DGASPC-uri, includ un pomelnic de doctori şi nu e foarte clar ce ar căuta un psiholog acolo. Spun asta ca probabil singurul psihiatru din România care a făcut lobby pro-vaccinare în ultimii 3 ani, şi care a promis că va vedea ziua când vom avea o lege a vaccinării. O reţea de bune practici în vaccinare nu-i musai să fie un pahar berzelius pentru (şi) mai mulţi bugetari. M-aş fi aşteptat, dată fiind România cea care e, să avem un asistent social.

    – asigurarea stocurilor pe 4 ani reprezintă o întoarcere la cutume (mai) vechi. Numai bine resuscitasem institutul Cantacuzino că ne grăbim înapoi la cuie in sicriu. Bănicioiu amendase ordinul 75, şi scurtase perioada la 2 ani. La cum mătură bolile Europa odată cu valul de migraţie, e greu de crezut că Statul va avea un estimat corect de stoc încât să atingă plafoanele de atriţie la dozele cumpărate, şi rămase neutilizate. Ori banul dat aşa, cu gingăşie, să închidă gura presei că, uite băi, gata, am luat pe 4 ani, mulţumiţi? nu e nici măcar populism, e o golăneală ieftină.

    – toată responsabilitatea pică pe umerii medicului de familie, măgarul de povară al Sănătăţii, către care curg toate hârtiile vieţii introduse prin noua lege. Sunt sigur că abia aştepta. Nu e ca şi cum până acum nu ar fi avut vrafuri de maculatură de completat, adăugăm un dosar cu şină pentru toate pretenţiile cretine ale Casei Naţionale de Asigurări, posesoarea a DOUĂ sisteme informatice, din care nu merge nici unul, pentru centralizarea datelor pacientului, ambele fiind imposibil de racordat la restul/ vezi evidenţa populaţiei etc, pe motiv că au fost făcute pe genunchi, fără o lege a siguranţei cibernetice, într-o ţară unde legile se schimbă abia după ce apar noutăţile, încât să le acomodeze.

    – nu în ultimul rând, registrul naţional de vaccinare, unde ar trebui raportate efectele adverse vaccinale, e o glumă proastă. Cu bune, cu rele, VAERS a reuşit să surprindă, în ei 25 de ani de funcţionare în SUA, şi chestiuni indirecte, care ţin de manevra de vaccinare, reacţii neobişnuite, dar şi chestiuni care ţin de practică uzuală, de calitatea vaccinului etc. Noi, de frica presei şi a gloatei, am renunţat la un RENV autentic, şi propunem unul mai mititel, mai chiomb. Acolo unde presa ar trebui să fie aliat, să promoveze atitudinea cooperantă INCLUSIV in cazurile de accident de vaccinare sau eveniment advers, jucăm Hoţii şi vardiştii, pentru că datele RENV mai mult acoperă decât descoperă lucruri de îmbunătăţit. E un fel al statului de-a-şi fura căciula prin propriile politici de sănătate.

    Băbăeţ, era chiar atât de greu să faceţi o campanie coerentă în mass-media încât să priceapă tot omul ce e aia imunitate de grup (herd immunity), principalul responsabil pentru epidemia de rujeolă, prin absenţă? Nu-mi place un stat leneş, care aruncă mâţa peste gard. Au muncit doctorii ăia prin Timiş şi Arad de le-a ieşit pe nas din cauza unor vaideei de la Centru, fără plată ore suplimentare fără nimic, în timp ce Ministerul, ca Dumnezeu, stătea şi se uita. Aferim!”

  • Concluzii înfiorătoare ale medicului legist. Cum au murit cei doi mecanici de locomotivă

    Sâmbătă după-amiază, doi mecanici de locomotivă au murit, după ce mai multe vagoane ale unui tren de marfă au deraiat în zona Merişor, în apropiere de Valea Jiului, judeţul Hunedoara.

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICO LULUI PE MEDIAFAX

  • DECIZIE ŞOC luată de Liviu Dragnea. Salariile EXPLODEAZĂ. Se întâmplă pentru prima oară în România

    Salariul unui medic rezident va ajunge anul viitor la 5.700 lei (1.266 euro), mai mult de dublu faţă de nivelul de 2621 lei în acest an, cel al unui medic primar, grad V, la 12.375 lei (2.750 euro), de la 4413 lei în 2017, iar un medic primar grad V de pe secţia de terapie intensivă (ATI) va primi 16.672 lei (3.705 euro), faţă de 5987 lei în prezent, potrivit proiectului legii salarizării unitare a bugetarilor.
     
    Faţă de salariile în spitale clinice, în unităţile neclinice salariile vor fi cu 4% mai mici, în timp ce în secţiile ATI urgenţă cu 6,7% mai mari, şi cu 30% mai mari la morgă, potrivit unor date publicate de Liviu Dragnea.
     
    El a anunţat pe pagina de Facebook că proiectul de Lege a salarizării unitare este gata şi urmează să fie depus la Parlament. 
    ”Ierarhizarea funcţiilor s-a facut după modelele practicate în celelalte state membre ale Uniunii Europene, iar pentru alinierea funcţiilor pe această ierarhizare Guvernul va aloca 32 de miliarde de lei până în 2020”, a mai spus Dragnea. 
     
    Potrivit proiectului, în sectorul de sănătate, un asistent debutant cu studii superioare va avea anul viitor 3.950 lei, de la 1.704 lei în 2017, iar un asistent principal va primi 5.108 lei, faţă de 2.986 lei în anul curent.
     
    În zona de educaţie, legea propune majorarea salariilor profesorilor debutanţi care predau la liceu de la 1.962 lei în 2017 la 3.520 lei în 2020, în timp ce un profesor cu grad V va avea peste trei ani 6.075 lei, dfaţă de 3.500 lei în prezent.
     
  • DECIZIE ŞOC luată de Liviu Dragnea. Salariile EXPLODEAZĂ. Se întâmplă pentru prima oară în România

    Salariul unui medic rezident va ajunge anul viitor la 5.700 lei (1.266 euro), mai mult de dublu faţă de nivelul de 2621 lei în acest an, cel al unui medic primar, grad V, la 12.375 lei (2.750 euro), de la 4413 lei în 2017, iar un medic primar grad V de pe secţia de terapie intensivă (ATI) va primi 16.672 lei (3.705 euro), faţă de 5987 lei în prezent, potrivit proiectului legii salarizării unitare a bugetarilor.
     
    Faţă de salariile în spitale clinice, în unităţile neclinice salariile vor fi cu 4% mai mici, în timp ce în secţiile ATI urgenţă cu 6,7% mai mari, şi cu 30% mai mari la morgă, potrivit unor date publicate de Liviu Dragnea.
     
    El a anunţat pe pagina de Facebook că proiectul de Lege a salarizării unitare este gata şi urmează să fie depus la Parlament. 
    ”Ierarhizarea funcţiilor s-a facut după modelele practicate în celelalte state membre ale Uniunii Europene, iar pentru alinierea funcţiilor pe această ierarhizare Guvernul va aloca 32 de miliarde de lei până în 2020”, a mai spus Dragnea. 
     
    Potrivit proiectului, în sectorul de sănătate, un asistent debutant cu studii superioare va avea anul viitor 3.950 lei, de la 1.704 lei în 2017, iar un asistent principal va primi 5.108 lei, faţă de 2.986 lei în anul curent.
     
    În zona de educaţie, legea propune majorarea salariilor profesorilor debutanţi care predau la liceu de la 1.962 lei în 2017 la 3.520 lei în 2020, în timp ce un profesor cu grad V va avea peste trei ani 6.075 lei, dfaţă de 3.500 lei în prezent.
     
  • Anunţ şoc al preşedintelui PSD Liviu Dragnea: Salariile bugetarilor explodează

    Faţă de salariile în spitale clinice, în unităţile neclinice salariile vor fi cu 4% mai mici, în timp ce în secţiile ATI urgenţă cu 6,7% mai mari, şi cu 30% mai mari la morgă, potrivit unor date publicate de Liviu Dragnea.
     
    El a anunţat pe pagina de Facebook că proiectul de Lege a salarizării unitare este gata şi urmează să fie depus la Parlament. 
    ”Ierarhizarea funcţiilor s-a facut după modelele practicate în celelalte state membre ale Uniunii Europene, iar pentru alinierea funcţiilor pe această ierarhizare Guvernul va aloca 32 de miliarde de lei până în 2020”, a mai spus Dragnea. 
     
    Potrivit proiectului, în sectorul de sănătate, un asistent debutant cu studii superioare va avea anul viitor 3.950 lei, de la 1.704 lei în 2017, iar un asistent principal va primi 5.108 lei, faţă de 2.986 lei în anul curent.
     
    În zona de educaţie, legea propune majorarea salariilor profesorilor debutanţi care predau la liceu de la 1.962 lei în 2017 la 3.520 lei în 2020, în timp ce un profesor cu grad V va avea peste trei ani 6.075 lei, dfaţă de 3.500 lei în prezent.
     
  • Noul proiect al lui Wargha Enayati: un centru „cum nu mai există în România”

    În timp ce povesteşte, Wargha Enayati trasează metodic pe hârtie câte un chenar pentru fiecare dintre proiectele în care este implicat în prezent: compania de media MedicHub, Fundaţia Policlinici Sociale Regina Maria şi, de puţin timp, compania de servicii medicale de second opinion Intermedicas.

    Doreşte să sublinieze astfel că fiecare dintre acestea sunt verigi din lanţul principalului proiect pe care îl va construi: un centru dedicat vârstnicilor „cum nu mai există în România”. Centrul se va întinde pe o suprafaţă de 30.000 de metri pătraţi şi va fi obiectul unei investiţii de 40 de milioane de euro relizată în următorii doi ani. „Prin acesta vreau să pun iarăşi o amprentă în societate şi să lucrez la demnitatea vârstnicului”, spune Enayati, care completează că acesta a fost scopul său încă din 1995, când a pus bazele primei clinici private din România.

    Uitându-se în urmă, mărturiseşte că nu ar schimba nimic: „Eu sunt născut şi crescut în Germania, mi-am început şi studiile acolo; dacă mă uit la colegii mei de acolo şi la evoluţia lor ulterioară, realizez că n-aş fi schimbat nimic. Tot acelaşi lucru aş alege să fac, şi tot aici, în România; pur şi simplu pe seama impactului social pe care l-am avut aici. În Germania probabil că aş fi lucrat într-un spital, aş fi devenit conferenţiar şi gata. Aici, toată piaţa s-a schimbat, nu doar Regina Maria; au venit şi concurenţii care au adăugat valoare în toată această poveste”.

    Regina Maria a evoluat de la un cabinet de cardiologie şi interne în Piaţa Unirii, pe care îl descrie „deja un lucru sofisticat pentru vremea aceea, medicii nu veneau să dea consultaţii la privat. Ca să schimb această mentalitate a fost nevoie de trei-patru ani şi după ce a început să crească numărul medicilor care veneau pentru consultaţii la privat, şi alte clinici au început să facă acelaşi lucru”; afacerea a ajuns la afaceri de circa 100 de milioane de euro în prezent. „Ideea în acest proiect a fost că am vrut să pun o amprentă nouă în domeniul medical, să dau avânt serviciilor medicale private, un lucru care a fost încet şi foarte dureros”.

    Medicul a dezvoltat segmentele imagistică, chirurgie – toate noi pentru domeniul privat la momentele respective; spune că „mi-au trebuit câţiva ani până când medicii au prins gustul să opereze în privat. Am fost primul care am adus un network de clinici în ţară pentru abonaţii noştri. Toate acestea au dus şi la creşterea încrederii populaţiei faţă de servicii medicale, piaţă care a crescut an de an şi anul acesta sigur s-a ajuns la cel mai mare ridicat nivel de încredere în servicii medicale”.
    Enayati îşi asumă rolul de pionierat avut într-o piaţă ajunsă la circa 1,5 miliarde de euro în două decenii: „inventarea” abonamentului medical, lansarea lanţului de clinici private care nu mai existau la momentul respectiv, prima bancă de celule stem din România, dar şi realizarea primelor tranzacţii a reţelei de clinici cu implicarea de fonduri private de investiţii. „Se fac anul acesta 10 ani de la prima tranzacţie în domeniul privat medical de vânzare la un fond de investiţii din străinătate”, descrie Enayati unul dintre punctele cheie din traseul său şi al companiei Regina Maria; a vândut 49% din ceea ce se numea atunci Centrul Medical Unirea către fondul de investiţii 3i. Regrete? „Atunci acesta a fost deja semnalul drumului ce urma, în momentul în care am intrat în această horă, am luat şi avantajele şi dezavantajele în calcul”, rememorează Enayati.

    Pe de o parte, spune că a avut avantajul unor parteneri competenţi, care să-l ajute să dezvolte afacerea; dezavantajul asumat de la început a fost că „la un moment dat mă voi despărţi de această afacere şi trebuia să crească astfel încât să devină independentă”, descrie el modul în care priveşte tranzacţiile ce au urmat. Cea mai recentă, din 2015, către fondul de investiţii Mid Europa Partners, a fost şi cea mai răsunătoare: medicul şi-a vândut participaţia de 20% pe care o mai avea în companie, iar valoarea estimată a tranzacţiei totale a fost de peste 100 de milioane de euro (potrivit surselor din piaţă).

    În prezent, medicul antreprenor se concentrează pe dezvoltarea unui nou concept. „Ideea de bază este aceeaşi, vreau să mişc ceva în mentalitatea medicilor şi a pacientului.” În ceea ce priveşte mentalitatea medicilor, a început acest demers prin achiziţia din 2016 a companiei de media Medic Hub (anterior Versa Media). Aceasta se concentrează pe organizarea de evenimente şi conferinţe medicale; produce totodată 10 reviste medicale de specialitate. Anul trecut, afacerile acesteia au ajuns la 1,5 milioane de euro, iar pentru anul în curs, medicul previzionează venituri de 2 milioane de euro. „Aceasta creşte foarte frumos şi reprezintă o resursă de medici care pot folosi pentru alte proiecte ale mele.”

    Se ocupă în continuare şi de Fundaţia Policlinici Sociale Regina Maria, înfiinţată în 2011; în prezent aceasta este formată din două policlinici în Bucureşti destinate persoanelor cu venituri mici, una dintre acestea are servicii gratuite, alta cu preţuri mici, potrivit medicului.

    Cel mai recent proiect în care Enayati şi-a anunţat implicarea este însă clinica de servicii de second opinion Intermedicas, în care spune că şi-a regăsit spiritul de la început. „Echipa pe care am găsit-o acolo este orientată spre valorile pe care le-am avut şi pe a aduce concepte noi, de servicii medicale de nişă, legate de ce mă pricep cel mai bine: servicii şi abonamente medicale.” De altfel, trei dintre iniţiatorii proiectului au făcut parte din echipa de început a Regina Maria.  Intermedicas a fost înfiinţată în urmă cu cinci ani de medicul neurolog Dan Mitrea, care este în continuare unul dintre acţionarii companiei. El şi-a propus atunci să concentreze activitatea firmei pe nişa serviciilor medicale în străinătate, pentru pacienţii care nu găseau rezolvări pentru problemele lor în România. Ana-Maria Marian s-a alăturat firmei în toamna anului 2013, după ce anterior lucrase mai bine de un deceniu la Regina Maria, cea mai recentă funcţie deţinută fiind de corporate business director al companiei.

    În acelaşi timp, în acţionariatul Intermedicas au intrat şi Sergiu Neguţ, fost deputy CEO la Regina Maria, şi Ioana Ilisei, fost director financiar în cadrul operatorului privat”. În februarie, şi Enayati şi-a anunţat intrarea în acţionariatul Intermedicas prin  achiziţionarea pachetului majoritar de 51%. Valoarea întregului pachet, care are la bază infuzia de capital, tranzacţia în sine şi o sumă prevăzută pentru dezvoltarea companiei, se ridică la valoarea de 400.000 euro. Acţiunile Intermedicas se împart acum între Wargha Enayati, Ana-Maria Marian (21%), Sergiu Neguţ (15%) şi Dan Mitrea (13%). „Diferenţierea pentru abonamentele medicale a devenit din ce în ce mai dificilă, nevoile pacienţilor sunt altele acum. Dacă acum 10-20 de ani erai fericit că medicul are timp să stea de vorbă cu tine, te consultă şi îţi mai şi zâmbeşte, astăzi nevoile au devenit altele. De exemplu, pacientul are nevoie de un sistem integrat de servicii medicale, unde medicul nu iese cu ochelari de cal şi ştie să integreze informaţii diferite, mai ales în cazuri mai complexe, unde atât medicul, cât şi pacientul, agreează consultarea cu alţi medici”, descrie Enyati modul în care Intermedicas deserveşte nevoile pacienţilor.