BusinessMagazin

Tag: masuri

  • Cum vor evolua preţurile în turism ca urmare a măsurilor luate de hotelieri împotriva răspândirii coronavirusului. Ce spune Dragoş Anastasiu, CEO-ul Eurolines

    „Va fi turism, va fi în special turism în România, în special turism în zone mai puţin aglomerate, în hoteluri mai mici, mai răsfirate.
    Treptat, lumea se va reobişnui cu mobilitatea şi se va duce şi la mare, şi la munte, cu mai multă grijă” anticipa Dragoş Anastasiu, CEO-ul Eurolines într-o ediţie a emisiunii Viaţă de corporatist (izolat la domiciliu), din urmă cu aproximativ o lună.

    O întrebare importantă pe care şi-o pun turiştii români este dacă investiţiile în măsurile luate împotriva răspândirii coronavirusului se vor reflecta în preţuri: „Teoretic da, practic nu. Aşa ar fi normal, daca cresc costurile, vor creşte şi preţurile. Dar preţurile sunt influenţate şi de cerere – degeaba am preţuri mari, dacă nimeni nu plăteşte. Nu cred că lumea va da năvală fiindca dacă vor da năvală, vor creşte preţurile. Va fi un an destul de greu, vom renunţa la orice fel de marjă de profit teoretică, vom intra şi în pierdere în ideea de a ajuta clienţii, de a da de muncă oamenilor şi nu mă aştept să crească preţurile. În perspectivă, orice creştere de standarde, care aduce cu sine o creştere a costurilor, va duce automat la creşterea preţurilor, dar asta presupune şi cerere de piaţă.”

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

     

  • Care este marele regret al miliardarului Bill Gates după ce mai bine de 6 ani a propovăduit despre pericolele unei pandemii şi a avertizat guvernele lumii în legătură cu aceste pericole

    Miliardarul Bill Gates le atrage atenţia guvernelor lumii de ani de zile în legătură cu pericolele unei pandemii globale, însă eforturile sale nu au fost suficiente, întrucât pandemia de Covid-19 a prins toate ţările lumii nepregătite.

    „Îmi doresc să fi făcut mai multe pentru a sublinia pericolul. Mă simt teribil. Singurul motiv pentru care am vorbit despre asta a fost acela de a-i îndemna să luăm măsuri pentru a minimiza impactul”, a spus miliardarul Bill Gates pentru Wall Street Journal.

    Mai mult de 6 ani

    Co-fondatorul gigantului Microsoft a început să avertizeze lumea în legătură cu pericolele unei potenţiale pandemii încă din 2014 – când pericolul principal pe acest front era Ebola.

    În anul următor, Gates a ţinut un discurs TED în care a catalogat pericolul unei boli infecţioase ca fiind mai mare decât cel al unui război nuclear. El a scris în New England Journal of Medicine că „epidemia este una dintre puţinele catastrofe care ar putea afecta omenirea la scară largă în următoarele decenii”.

    El a încercat să ducă această discuţie în toate cercurile de putere în care a ajuns, la fiecare întâlnire cu un lider global, inclusiv când l-a întâlnit pe Donald Trump în 2016, atunci proaspăt ales preşedinte.

    Însă Gates spune că s-a dovedit dificil să încerce să îi convingă pe politicieni să cheltuie sume importante de bani pentru ceva ce nu reprezintă o ameninţare imediată.

    Totuşi, el a spus pentru WSJ că îi pare rău că nu a făcut mai multă presiune.

    „Mi-aş fi dorit ca avertismentele mele şi ale altora să ducă la un răspuns coordonat global mai bine pregătit. Speranţa mea acum este că liderii din toată lumea, responsabili pentru protecţia cetăţenilor, vor extrage învăţături din acestă tragedie şi vor investi în sisteme care să prevină viitoarele epidemii”, a spus Bill Gates.

    Fundaţia Gates a donat 305 milioane dolari în lupta cu Covid-19 până acum – iar Gates spune că va investi mult mai mult până la finalul pandmeiei.

    Poziţia fermă a lui Gates pe acest subiect l-a transformat într-o ţintă a teroriilor conspiraţioniste.

    Gates a fost unul dintre cei care a susţinut măsuri de carantină totală pentru a opri răspândirea virusului şi a estimat în luna aprilie că lumea se va întoarce în iunie la ceea ce se va contura drept o variantă asemănătoare normalităţii.

    Două săptămâni mai târziu, optimismul lui Bill Gates a pălit, el fiind „foarte îngrijorat” în legătură cu un al doilea val al pandemiei care va lovi SUA pe măsură ce statele încep să relaxeze regulile de distanţar esocială şi să redeschidă magazinele.

  • Ce măsuri a luat Asociaţia Investitorilor în Real Estate pentru reîntoarcerea angajaţilor la birou în siguranţă, pe fondul pandemiei

    Potrivit unui comunicat al Asociaţiei Investitorilor în Real Estate din România (AREI – Association of Real Estate Investors), clădirile acesteia de birouri au fost pregătite pentru reîntoarcerea angajaţilor la locul de muncă, în urma eforturilor de a implementa măsurile obligatorii în vigoare, de prevenţie în sănătatea publică.

     

    AREI aduce laolaltă investitori semnificativi, activi atât pe segmentul de birouri, cât şi pe cele de clădiri rezidenţiale, spaţii comerciale şi logistice. „Încă de la începutul lunii aprilie, revenirea în siguranţă la birou a fost preocuparea principală a asociaţiei şi fiecare membru în parte a lucrat la câte un plan de măsuri specifice. În acest context, am avut un dialog constructiv cu autorităţile competente, care ne-au acordat tot suportul lor pentru a contura un demers de pregătire în vederea reîntoarcerii la locul de muncă. Siguranţa şi sănătatea publică este şi va rămâne prioritatea zero pentru noi,” spune Antoanela Comşa, preşedintele Asociaţiei Investitorilor în Real Estate.

    Printre măsurile luate în clădirile de birouri ale asociaţiei se numără: instalarea de panouri separatoare la recepţia clădirilor, igienizarea şi curăţarea conform protocoalelor impuse de autorităţile publice, utilizarea de stickere pe culoare, scări şi la intrări, marcarea orientativă în lifturi şi zonele de aşteptare, instalarea de dispensere cu substanţe de dezinfectare a mâinilor în toate zonele de acces în clădiri, în spaţiile comune, lângă uşile cu deschidere manuală şi în apropierea lifturilor, crearea de culoare şi zone speciale dedicate furnizorilor şi curierilor.

    „Totodată, în contextul în care, după data de 15 mai, angajaţii s-au întors, treptat – treptat la birou, înţelegem că unele preocupări ale celor care doresc să revină la locul de muncă sunt legate de transportul în comun. În acest sens, am pus la dispoziţia chiriaşilor noştri multiple opţiuni de parcare pentru mijloace alternative de transport, precum biciclete şi trotinete”, mai spun reprezentanţii asociaţiei.

  • Şeful direcţiei de stabilitate financiară la BNR, apel către politicieni: Nu vă jucaţi cu focul! Nu aruncaţi în haos economia naţională cu măsuri fantasmagorice!

    În situaţia de acum, de altfel, nu există soluţii magice prin care băncile centrale să poată rezolva problemele, atât de complexe, cu care se confruntă economia mondială, iar deciziile sunt cu atât mai dificile într-o ţară în care s-au acumulat dezechilibre macroeconomice de-a lungul anilor şi a căror rezolvare nu poate în niciun caz să se realizeze doar prin pârghii monetare.

    Săptămâna trecută, Banca Naţională a decis reducerea dobânzii de referinţă cu 25 de puncte de bază (adică 0,25 la sută). A fost o decizie dificilă, într-un context macroeconomic şi internaţional dintre cele mai complicate. În situaţia de acum, de altfel, nu există soluţii magice prin care băncile centrale să poată rezolva problemele, atât de complexe, cu care se confruntă economia mondială, iar deciziile sunt cu atât mai dificile într-o ţară în care s-au acumulat dezechilibre macroeconomice de-a lungul anilor şi a căror rezolvare nu poate în niciun caz să se realizeze doar prin pârghii monetare.

    Marea, imensa problemă a României este dezechilibrul bugetar. Nu s-a ajuns aici peste noapte. În întreaga perioadă de la prăbuşirea comunismului ne-am confruntat cu o capacitate scăzută de a colecta impozitele şi taxele şi cu nevoi de cheltuieli mari şi în continuă creştere. După eforturi persistente şi adoptarea unor decizii deosebit de dificile, reuşiserăm, în urmă cu vreo 5-6 ani, să ne apropiem de faimosul MTO (medium term objective â obiectiv pe termen mediu, adică un deficit mai mic de 1 la sută din PIB, in conditii de creştere economică). Dar minunea nu a durat prea mult: începând din 2017, guvernele care s-au succedat la palatul Victoria au adoptat o conduită pe care păsăreasca macroeconomiştilor o denumeşte “nesustenabilă”, dar într-un limbaj de zi cu zi poate fi catalogată drept aberantă şi distrugătoare. Dacă în anii 2017 şi 2018 au mai putut fi găsite expediente pentru a menţine iluzia unui deficit mai mic de 3 la sută din PIB (oricum, departe de MTO !), rezervele de machiaj s-au epuizat, iar finalul anului 2019 ne-a găsit la un nivel al deficitului bugetar de 4,3 la sută – de departe cel mai ridicat din Uniune Europeană. Să consemnăm că nivelul mediu al deficitului bugetar a fost anul trecut de 0,8 la sută pe ansamblul Uniunii. Cel mai mare deficit, după România, a fost cel al Franţei, de 3 la sută din PIB, în condiţiile în care această ţară îşi acoperă deficitul la rate ale dobânzilor apropiate de 0. De consemnat, de asemenea, că ţările fost comuniste au, toate, o situaţie bugetară cu mult mai bună. Ungaria a avut un deficit de 2 la sută, Polonia de 0,7 la sută, în timp ce Cehia şi Bulgaria au avut excedente bugetare (0,3, respectiv 2,1 la sută din PIB).

    Am insistat atât de mult asupra acestor cifre, aride, fără îndoială, pentru că orice construcţie macroeconomică începe cu o situaţie de fapt, iar deciziile nu se adoptă din burtă sau plecând de la iluzii, deşi unii politicieni nu se sfiesc să le întreţină, într-un dispreţ total al realităţii şi al consecinţelor acestora.

    Declanşarea crizei Covid ne-a prins din nou fără niciun fel de rezerve. Nici în privinţa unei minime echipări a sistemului sanitar pentru a putea face faţă situaţiei de urgenţă, nici a fondului de rezervă bugetar, care fusese tocat fără remuşcări. Nu putem pierde din vedere nici faptul că România a reuşit “performanţa” de a fi singura ţară a Uniunii Europene care se află într-o procedură de infringement pentru depăşirea deficitului bugetar, ceea ce obligă la adoptarea promptă a unor măsuri semnificative de corecţie a acestui deficit – şi nicidecum a toca iresponsabil banii publici pentru a respecta promisiuni fantasmagorice.

    Deficitul bugetar merge, de cele mai multe ori, mână în mână cu deficitul extern. România a consemnat anul trecut un deficit al contului curent de 4,6 la sută din PIB. Nu a fost chiar cel mai ridicat din Uniunea Europeană (ne-au depăşit la acest indicator Irlanda şi Cipru) dar şi aici stăm cu mult mai rău decât ţările vecine: Bulgaria, Croaţia şi Polonia înregistrează excedente de cont curent, în timp ce Ungaria, Cehia şi Slovacia au deficite semnificativ mai mici.

    Deficitele gemene, bugetar şi de cont curent, precum şi perspectiva ca acestea să se adâncească în continuare, au determinat cele mai importante agenţii de rating să coboare nivelul evaluării de ţară al României la BBB- cu perspectivă negativă, adică la o jumătate de pas de ieşirea din rândul ţărilor recomandate investiţiilor şi intrarea în categoria pentru care termenul folosit este “junk”(gunoi). Impactul pe care această eventualitate l-ar avea asupra economiei naţionale, în general, şi a situaţiei financiare, în special, ar fi teribil. Capacitatea de a finanţa deficitul pe piaţa externă s-ar deteriora grav, iar costul împrumuturilor ar exploda. Este o perspectivă pe care autorităţile române trebuie să o evite.

    În această situaţie tensionată a apărut criza mondială a Coronavirusului, ceea ce a complicat foarte mult lucrurile, inclusiv pentru ţările cu o situaţie de pornire favorabilă, dar cu atât mai mult pentru una prinsă din nou pe picior greşit. Deja scăderea producţiei şi a veniturilor bugetare, concomitent cu cheltuielile de urgenţă pentru limitarea efectelor crizei Coronavirusului, pun o presiune formidabilă asupra bugetului.

    Aceasta este imaginea de ansamblu în care Banca Naţională trebuie să acţioneze astfel încât să fie depăşită criza, să poată fi reluată în condiţii de siguranţă activitatea economică, fără a pierde, în acelaşi timp, din vedere riscurile pe care situaţia macroeconomică le atrage.

    Ce ar putea să facă în aceste condiţii banca centrală? Primul pas, care a şi fost făcut de altminteri, a fost acela de a mări lichiditatea în sistemul bancar, atât prin clasicele operaţiuni reversibile (“repo”), cât şi prin mai puţin uzitatele până în prezent achiziţii de titluri de stat de pe piaţa secundară. Aceste din urmă operaţiuni semnalizează orientarea politicii monetare înspre satisfacerea nevoilor pieţei, fără însă a o inunda cu lei.

    Cea de-a doua măsură a fost aceea de a reduce rata de referinţă, cu un total de 0,75 la sută, şi de îngustare a coridorului de dobânzi ale Băncii Naţionale, cu un total de un punct procentual. Aceste decizii de politică monetară au fost favorizate de o scădere a ratei inflaţiei întrucâtva mai rapidă decât se anticipase. Trebuie spus că această tendinţă a inflaţiei nu reflectă neapărat evoluţii favorabile, întrucât, pe de-o parte, ea se datoreşte scăderii abrupte a preţului petrolului pe piaţa internaţională, iar pe de altă parte, este semnul scăderii cererii de bunuri şi servicii, în condiţiile stării de urgenţă. Totuşi, scăderea ratei inflaţiei oferă băncii centrale oarece spaţiu de manevră, care a atras, de altfel, cea mai recentă reducere a ratei de referinţă.

    Ar exista alternative la această politică a băncii centrale, considerată de unii prea prudentă? Păi, să vedem! Teoretic, Banca Naţională ar putea reduce dobânda sa de referinţă mai mult şi mai repede, apropiindu-ne de nivelurile practicate de alte bănci centrale europene. Doar că, aşa cum am arătat mai sus, toate celelalte ţări care au redus ratele dobânzilor au o situaţie a bugetului şi a contului curent incomparabil mai bună decât cea pe care o înregistrează ţara noastră. Dacă e să ne aflăm în treabă, putem să ne mirăm că, de exemplu, Bulgaria are rata de referinţă la nivelul zero. (Există un cetăţean, care se crede analist, care afirmă că dobânda BNR este de 17,5 ori mai ridicată decât cea a Băncii Poloniei. L-aş sfătui, colegial, ca să zic aşa, să ne compare cu Banca Bulgariei : dobânda noastră este de un infinit de ori mai mare. Ce impact mediatic ar avea !) Doar că Bulgaria are atât excedent bugetar, de 2,1 la sută din PIB, cât şi de cont curent, de 4 la sută din PIB. Dacă avem cunoştinţe de economie măcar la nivel de anul I de facultate, înţelegem de ce nu se pot compara situaţiile. Dacă nu, facem împărţiri la 0 şi ne scărpinăm în cap.

    Există două argumente puternice pentru care prudenţa trebuie să caracterizeze politica de dobânzi a Băncii Naţionale. Primul este legat de impactul pe care scăderea abruptă a dobânzilor l-ar avea asupra cursului valutar al leului. Reducerea mai agresivă a ratelor de dobândă ar antrena aproape imediat un atac asupra cursului valutar, ce nu ar mai putea fi stăvilit. Iar aceasta, cu atât mai mult cu cât deficitul extern generează, prin el însuşi, o nevoie de valută care presează oricum asupra cursului valutar. Mai mult decât atât, experienţa funcţionării pieţelor valutare arată că, aproape întotdeauna, declanşarea unui proces de depreciere a unei monede are tendinţa de a se opri doar după ce a fost depăşit nivelul de echilibru, ajungându-se la ceea ce în piaţă este caracterizat cu termenul “overshooting”. O depreciere a leului cu 10-15 la sută, deloc imposibilă dacă dobânzile interne ar fi semnificativ mai scăzute decât în prezent, ar duce cursul valutar pe la 5,5-5,6 lei/euro, ceea ce ar arunca în aer o stabilitate dobândită cu greu şi cu eforturi importante. Chiar asta ne dorim? Cine ar avea de câştigat dintr-o asemenea nebunie?

    Al doilea argument este puţin mai nuanţat, iar el se referă la credibilitatea politicilor urmate de autorităţile române. Mai mult decât oricând, avem nevoie ca partenerii externi să aibă încredere în conduita politicilor României. Da, vom avea un deficit bugetar mult mai mare decât cel avut în vedere în ianuarie ; dar acest deficit trebuie să fie strict corelat cu efectele crizei Coronavirusului şi cu măsurile adoptate pentru depăşirea ei. Da, Banca Naţională poate reduce ratele dobânzilor şi poate mări lichiditatea din sistem – tot ca urmare a crizei Coronavirusului, nu oricât şi oricum. Dacă însă deficitul bugetar o ia pe coclauri pentru cauze fără legătură cu Coronavirusul şi dacă Banca Naţională capotează de la îndeplinirea rolului ei de apărător al monedei naţionale, atunci credibilitatea autorităţilor române se năruie, iar ţara se auto-izolează, cu efecte inimaginabile asupra nivelului de trai şi al viitorului economiei naţionale.

    Situaţia este, fără îndoială, deosebit de complexă. Riscurile pe care le avem sunt colosale. Doar politici responsabile ne pot scoate la lumină. Şi închei cu un apel pentru politicieni: nu vă jucaţi cu focul! Nu aruncaţi în haos economia naţională cu măsuri fantasmagorice!

    Eugen Rădulescu este Directorul Direcţiei stabilitate financiară în cadrul BNR

  • Măsurile luate de BNR pentru limitarea impactului pandemiei COVID19 asupra sistemului bancar şi economiei. Mugur Isărescu: Singura opţiune viabilă pe termen lung o reprezintă revenirea la o conduită „normală” de politică monetară; noua normalitate va fi oarecum diferită de cea din trecut

    Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a prezentat, în cadrul celei de 43-a Reuniuni a Clubului Guvernatorilor din Zona Mării Negre, Balcani şi Asia Centrală, măsurile luate de BNR în ultimele trei luni, în contextul crizei provocate de pandemia COVID19, oficialul român subliniind că obiectivul imediat al băncii a fost să păstreze stabilitatea şi lichiditatea sistemului bancar, pentru buna funcţionare a finanţelor publice şi a economiei reale.

    În acelaşi timp, dat fiind caracterul excepţional al stării pandemice şi declararea stării de urgenţă, BNR a colaborat cu Guvernul pentru a evita un eventual conflict între măsurile întreprinse de banca centrală şi cele fiscale.

    Mugur Isărescu a explicat că, în mod special în cazul României, cursul de schimb joacă rol important de indicator public al stabilităţii şi situaţiei economice generale, iar scopul BNR a fost să prevină o depreciere majoră ne-necesară a monedei naţionale.

    De asemenea, spre deosebire de evoluţiile altor ţări din regiune, BNR nu a operat reduceri drastice ale ratei dobânzii de politică monetară, aceasta fiind diminuată în prima fază de la 2,5% la 2%, în martie, şi apoi la 1,75% în şedinţa de săptămâna trecută.

    ”Aceste măsuri par să-şi fi atins scopul, rezultatele fiind rapide: începând cu prima parte a lunii aprilie, necesarul de finanţare bugetară a fost asigurat în mod corespunzător, consemnându-se totodată o reducere a ratei dobânzii interbancare la 3 luni, precum şi a costului finanţării cheltuielilor bugetare. Pe parcursul ultimelor două luni, cursul de schimb s-a menţinut relativ stabil, în timp ce inflaţia anuală IPC se află în jurul valorii de 2,5”, a declarat guvernatorul BNR.

    Referitor la cumpărarea de titluri de stat în monedă naţională de pe piaţa secundară, măsură larg adoptată de către băncile centrale în actualul context, BNR a hotărât să demareze achiziţiile de pe piaţa secundară numai după ce a avut loc o modificare a poziţiei acesteia pe piaţă, mai precis după ce din poziţia de debitor net BNR a devenit creditor net în relaţia cu băncile comerciale. ”Măsura a fost întreprinsă în scopul asigurării lichidităţii sistemului financiar la nivelul adecvat şi nu reprezintă o măsură de relaxare cantitativă„.

    În paralel, BNR a adoptat şi o serie de măsuri pentru sprijnul debitorilor, persoane fizice şi juridice, prin flexibilizarea cadrului de reglementare cu privire la anumite cerinţe ale instituţiilor de credit.

    De asemenea, au fost adoptate măsuri privind rezoluţia bancară ce prevăd amânarea termenelor de raportare a unor informaţii sau a termenului de colectare a contribuţiilor anuale la fondul de rezoluţie bancară pentru anul 2020.

    ”Nu în ultimul rând, BNR a adoptat măsuri la nivel operaţional pentru asigurarea continuităţii şi a unei bune funcţionări a sistemelor de plăţi şi de decontare în monedă naţională, precum şi asigurarea fluxurilor de numerar necesare băncilor pentru derularea tuturor operaţiunilor”, a mai spus ISărescu.

    În cadrul discursului, guvernatorul BNR a amintit că România a avut în ultimii patru ani o creştere economică important, cu un avans de 4,1% în 2019, dar evoluţia a fost susţinută în special prin creşteri salariale şi majorarea puternică a consumului, în timp ce dezechilibrele fiscale şi externe s-au accentuat, iar rata anuală a inflaţiei s-a situat în jurul valorii de 4%, cel mai ridicat nivel comparativ cu ţările din UE.

    În acest context marcat de politici fiscale semnificativ prociclice, BNR a menţinut o politică monetară mai restrictivă, prin păstrarea la un nivel relativ ridicat atât al ratei dobânzii de politică monetară anterior pandemiei, respectiv la 2,5%, cât şi al ratelor rezervelor minime obligatorii ale instituţiilor de credit pentru pasivele în lei şi cele în valută (respectiv la 8%).

    ”Având în vedere contextul menţionat, impactul economic iniţial al pandemiei a fost unul puternic, accentuând şi mai mult dezechilibrele existente, pe fondul presiunilor în creştere asociate aprovizionării cu alimente, deprecierii monedei naţionale şi creşterii necesarului de lichiditate”.

    Cele mai recente estimări oficiale privind evoluţia PIB pentru trimestrul II indică o contracţie de 14% a activităţii economice faţă de trimestrul anterior.

    De asemenea, Isărescu spune că şomajul în creştere şi măsurile adoptate de autorităţi cu scopul limitării extinderii pandemiei (precum şomajul tehnic, repatrierea cetăţenilor români din străinătate şi asigurarea condiţiilor de izolare sau carantină) au contribuit la creşterea presiunilor asupra cheltuielilor bugetare.

    În ceea ce priveşte priorităţile în perioada următoare, guvernatorul BNR spune că măsurile luate se vor canaliza în direcţia furnizării lichidităţii necesare şi menţinerii stabilităţii financiare, precum şi asigurării unei tendinţe sustenabile de scădere a ratelor de dobândă.

    În acelaşi timp, Banca Centrală va continua colaborarea cu Guvernul, pentru a asigura o revenire rapidă a economiei faţă de situaţia curentă. De asemenea, Pachetul UE de redresare din criza COVID-19 va avea cu siguranţă o contribuţie importantă în susţinerea eforturilor dde relansare.

    ”Reiterând recunoştinţa pentru cei care se află în prima linie a luptei împotriva pandemiei, BNR este pregătită să-şi îndeplinească rolul care îi revine. Cu toate acestea, pe termen lung, singura opţiune viabilă o reprezintă revenirea la o conduită „normală” de politică monetară, conştienţi fiind însă cu toţii că noua normalitate va fi oarecum diferită de cea din trecut. Pentru aceasta, intenţionăm să intervenim gradual, adaptându-ne în permanenţă la mediul aflat în continuă schimbare, dar cu respectarea cadrului legal”, a precizat Mugur Isărescu.

     

  • Marcel Vela anunţă noi posibile măsuri de la 15 iunie: prevederile luate în calcul pentru noul val de relaxare

    Cum datele venite de la Grupul de Comunicare Strategică relevă şi certifică faptul că România este pe o continuă pantă descendentă în ceea ce priveşte numărul de noi cazuri de îmbolnăvire, autorităţile se gândesc la un nou val de relaxare.

    Marcel Vela, ministrul de Interne, a făcut publice câteva dintre măsurile care ar putea intra în vigoare de la 15 iunie. Într-o discuţie cu cetăţenii pe contul său de Facebook, ministrul Vela a precizat că de la 15 iunie s-ar putea relua zborurile către şi dinspre Marea Britanie.

    De asemenea, tot din 15 iunie ar putea fi modificată şi prevederea conform căreia persoanele care se întorc din străinătate să fie izolate la domiciliu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vine al doilea val peste una dintre cele mai mari economii din lume? Numărul de cazuri în creştere din Tokyo îi sperie pe japonezi

    Numărul de îmbolnăviri cu Covid-19 a crescut cu 34 de pacienţi, la doar o săptămână după ce starea de urgenţă a fost îndepărtată, ceea ce naşte temeri în rândul autorităţilor cu privire la o nouă serie de măsuri de carantină – care ar putea afecta masiv businessurile ce abia au apucat să îşi deschidă uşile, potrivit FT.

    „Numărul de cazuri noi crescut cu 34 de pacienţi astăzi, în timp ce observăm o înrăutăţire şi în rândul celorlalţi indicatori pe care îi urmărim. Ţinând cont de aceste cifre, ne vom consulta imediat cu experţii şi nu excludem lansarea unei stări de alertă la nivelul oraşului Tokyo”, a spus guvernatorul Yuriko Koike în faţa prefecţilor.

    Este cel mai mare număr de cazuri înregistrat în Tokyo în ultimele două săptămâni.

    O stare de alertă la nivelul oraşului Tokyo reprezintă doar un avertisment la nivelul conducerii oraşului şi nu ar impune măsuri de distanţare socială.

    Cu toate acestea, evoluţia actuală vine în contextul în care oraşul începe să se redeschidă, unele şcoli începând cursurile cu o parte dintre studenţi chiar de astăzi.

  • Munţi de haine stau depozitaţi ca urmare a măsurilor de izolare impuse în toată lumea. Toţi retailerii se întreabă ce se va întâmpla cu acestea

    „Uitaţi de fast sau de slow fashion, acum totul este în pauză”, scriu jurnaliştii de la Business Insider într-un articol axat pe problema stocurilor creată de pandemie în rândul retailerilor de haine.

    Se pare că munţi de stocuri de haine s-au strâns în magazine, centre de distribuţie, depozite şi chiar şi containere de transport în perioadele de izolare cauzate de pandemia de COVID-19. Pe măsură ce retailerii din toată lumea îşi redeschid uşile, trebuie să se lupte să scape de surplusul de marfă.
    Principalele opţiuni sunt să o păstreze în magazine, să deruleze vânzări promoţionale sau să mute totul în locurile de redistribuţie a mărfii din online.

    Compania din imobiliare Knight Frank a declarat Reuters că a primit solicitări de închirieri pe termen scurt pentru peste 550.000 de metri pătraţi în Marea Britanie, de la momentul în care a izbucnit pandemia acolo, în luna martie.
    Totuşi, depozitarea nu este o opţiune realistă pentru produse care pot fi purtate în orice perioadă a anului şi care ar putea fi vândute odată cu revenirea clienţilor în magazine.

    Lanţurile de îmbrăcăminte, inclusiv retailerul stradal Nex şi producătorul german de sport Adidas, au declarat că au depozitate produsele de bază nevîndute, cu scopul de a le oferi clienţilor anul viitor.

    Dar stocarea mărfurilor este riscantă, potrivit Business Insider.
    „Nu este ca şi cum când vinul devine mai bun cu vârsta. Inventarul tău este din ce în ce mai rău”, spune Emanuel Chirico, CEO al PVH Corp, care deţine brandurile Calvin Klein şi Tommy Hilfiger.

    În Statele Unite, vânzările de haine au scăzut cu 89% în aprilie comparativ cu aceeaşi lună a anului anterior, în timp ce vânzările în Marea Britanie s-au prăbuşit cu 50%, comparativ cu luna martie.

    Retailerii speră că măsurile de relaxare îi vor determina pe clienţi să se întoarcă în magazine, dar nu există garanţii în acest sens.

    Discounturile din magazine sunt în general o opţiune mai bună decât păstrarea stocurilor. Grupul axat pe discounturi TJX spunea că a existat în luna mai o cantitate incredibilă de marfă pe piaţă. O mişcare care ar putea aduce beneficii retailerilor în această perioadă ar fi mutarea pe marketplace-uri de revânzare, care preiau un comision din vânzări, deşi această opţiune este valabilă mai mult pentru brandurile high-end.

    Îmbrăcămintea a fost categoria principală din care consumatorii şi-au redus cheltuielile în Statele Unite, potrivit unui studiu derulat de Coresight Research la data de 20 mai.

     

  • Fondatorul unei clinici private din România: „Frica de pandemie va ţine sistemul medical cel puţin până în 2021”

    Centrul Medical Provita, o companie de talie medie din piaţa serviciilor medicale private, pus pe piaţă de familia Palea în Bucureşti în urmă cu aproape un deceniu, era în plină dezvoltare înainte de izbucnirea pandemiei. Puşi faţă în faţă cu răspândirea virusului şi în rândul cadrelor medicale, dar şi cu măsurile autorităţilor de limitare a circulaţiei, antreprenorii au fost nevoiţi să „oprească hemoragia”, aşa cum spune chiar medicul Ovidiu Palea, fondatorul Provita.
    „Aveam de departe cele mai bune ultime şase luni cu o consolidare pe spital, cu programe noi şi deschiderea unui nou centru de recuperare. Am anticipat o cădere majoră a încasărilor care s-a adeverit în aprilie. A trebuit să luăm măsuri foarte grele ca «să oprim hemoragia», povesteşte Ovidiu Palea.
    El este de profesie medic, având şi experienţa unui alt sistem de sănătate din afară, după ce a lucrat timp de zece ani în Statele Unite ca medic anestezist şi de terapie intensivă, în Washington.
    Venind des în ţară şi văzând o oportunitate după intrarea României în Uniunea Europeană, medicul român a decis să ia fonduri europene pentru a începe propriul business, în 2011, din banii săi şi ai soţiei sale, Ada Palea, economistă în SUA.
    În 2012, Provita a preluat o clinică ambulatorie din Bucureşti, iar până în 2015 a dezvoltat centrul de ambulatoriu. în 2015 a investit
    9 milioane de euro în spitalul Provita, o unitate cu 39 de paturi.
    Iar planurile pentru 2020 urmăreau în continuare dezvoltarea, înainte ca noul virus să ajungă în Europa, după care să afecteze toată lumea.
    Una dintre primele măsuri luate de autorităţi au afectat direct industrii importante, cu o contribuţie semnificativă la economie, cum ar fi HoReCa, acolo unde activitatea s-a oprit în perioada stării de urgenţă. Indirect însă, şi activitatea din sănătate a fost afectată, după ce doar pacienţii care aveau o urgenţă medicală mai puteau fi internaţi, iar ceilalţi pacienţi erau sfătuiţi să mai aştepte dacă există această posibilitate. Această recomandare a lovit direct în încasările operatorilor privaţi din sănătate.
    „Marea majoritate a proprietarilor de spaţii s-au dovedit cu adevărat parteneri de business şi am găsit soluţii într-o lună când am avut o cădere de 80% a încasărilor şi cu un prognostic rezervat pe mai departe”, a mai spus Ovidiu Palea.
    Totuşi, măsurile de distanţare au păstrat numărul pacienţilor confirmaţi cu noul virus la un nivel redus, astfel încât spitalele să nu fie solicitate, ceea ce a redus impactul coronavirusului în România, în comparaţie cu ţări precum Italia sau Spania.
    Un aspect care nu a fost luat însă în calcul a fost cât de mult îi va afecta pe pacienţii care nu au putut să facă programări pentru probleme care nu erau urgenţe.
    „România nu a avut un impact acum deloc mare pentru că măsurile de distanţare, deşi păreau exagerate, au funcţionat. Cred însă că pe termen mediu va fi major! Pentru că sunt zeci de mii de pacienţi amânaţi pentru că n-au fost urgenţe şi care ies din ferestrele terapeutice fie cu prognostic ideal, fie devin urgenţe. Aceasta va genera un cost major în sistem în următorii ani”, a explicat fondatorul Provita.
    El crede că frica de pandemie va ţine sistemul medical „în gardă” cel puţin până în 2021, iar costurile vor creşte semnificativ, având în vedere funcţonarea la un nivel mai scăzut şi toate măsurile de protecţie.
    „În perioada în care era voie să operăm doar urgenţe, am ţinut deschise clinicile la un minim necesar raportat la un grad de încărcare aproape de zero în multe zile”, a mai explicat fondatorul Provita.
    Ovidiu Palea estimează că principalele schimbări în sistemul medical vor fi de la mai puţini pacienţi la stat la costuri mai mari pentru oameni şi creşterea tarifelor în sistemul privat, care se va lupta să menţină standardele de calitate. Recesiunea care va urma crizei sanitare se va vedea însă direct în buzunarul pacientului, mai spune medicul.
    Personalul medical s-a aflat în contact direct cu pacienţii, iar odată ce transmiterea virusului a devenit comunitară, fără a putea fi identificat primul pacient, virusul încă nou pentru lumea medicală şi-a adăugat încă o „necunoscută”.
    „Toţi colegii, furnizorii, bănci, medici asociaţi, pacienţi, absolut toţi am trecut prin clipe foarte grele şi cred că în perioada asta, unii mai mult decât alţii – dar oricum în premieră – am învăţat să fim mai puţin egoişti, să ne gândim la cei din jur şi faptul că nu poate să-ţi fie ţie bine şi tuturor rău. Şi cred că mulţi am avut brusc o trezire la realitate sau măcar un iz de ce înseamnă în viaţă să ai probleme cu adevărat”, a spus medicul Ovidiu Palea.
    Adaptare prin telemedicină?
    „N-ar trebui să existe acest termen”, crede Ovidiu Palea. Medicul spune că o consultaţie online nu poate înlocui relaţia dintre medic şi pacient în cabinet.
    Pentru a se adapta, operatorii privaţi au mizat pe telemedicină, iar pacienţii care voiau să discute cu un medic specialist despre o problemă de sănătate pot face acest lucru, contra cost, din propria casă. Inclusiv autorităţile au venit în spirijinul medicilor din punct de vedere legal pentru a reglementa activitatea medicală online.
    „Nu mă consider un conservator, dar medicina înseamnă contact! Verbal şi fizic! Pacientul trebuie să aibă un examen fizic, trebuie evaluat dosarul, investigaţiile, făcut un plan terapeutic şi explicat alternativele. Online e departe de ideal”, susţine Ovidiu Palea.
    Medicul crede că va creşte acest domeniu al consultaţiilor online pentru că există un deficit major de medici în anumite zone ale ţării şi ar putea fi parţial rezolvată această problemă, iar oamenii au văzut în aceste luni că funcţionează. Inclusiv Provita a creat o platformă online pentru a se adapta acestor vremuri.
    „Noi am început agresiv o platformă de online în ciuda opiniei mele conservatoare, pentru că idealul e una, ce trăim e altceva. Pot spune că pacienţii au fost foarte interesaţi pe perioada izolării, e posibil acum să scadă temporar, dar pe termen lung va creşte, zic eu, încet şi sigur”, a mai spus Ovidiu Palea.

    Scenarii optimiste
    Fondatorul Provita crede că va recupera pierderile din lunile martie şi aprilie şi va încheia anul 2020 pe creştere.
    „Dacă vorbim strict în cifre, venituri, cred că vom fi peste 2019 – adică vom recupera cele două luni – dar asta şi pentru că mă aştept la schimbări în rândul jucătorilor mari care au fost mai loviţi ca noi. Asta va genera fluctuaţii de personal şi business care cred că ne vor ajuta.
    Deci creşterea o văd mai mult dintr-o redistribuire. Pentru că buzunarul pacientului se va goli chiar şi pentru sănătatea lui”, a precizat Ovidiu Palea.
    El crede însă că anul 2021 va fi mai greu pentru business, iar măsurile la nivel de politică de sănătate ar trebui deja luate pentru a atenua impactul crizei. „Şi trebuie dată legea asigurărilor medicale private, care este în orice ţară europeană. Dacă se întâmplă asta, pacienţii români sunt salvaţi. Altfel, agonia va continua şi la stat, şi la privat”, a concluzionat Ovidiu Palea.
    Provita numără în prezent o reţea de două centre de imagistică medicală, trei clinici, un laborator de analize medicale şi un centru medical de diagnostic şi tratament. În cadrul centrelor Provita lucrează 110 persoane şi peste 200 de cola­boratori. Compania a ajuns în opt ani de la înfiinţare la afaceri de
    25 de milioane de lei în 2018 şi profit de 1,6 milioane de lei, activând într-o piaţă concurenţială, dominată de marile reţele cu clinici la nivel naţional.
    Serviciile medicale private generează anual circa 7 miliarde de lei, fiind o piaţă cu o evoluţie efervescentă în ultimii cinci ani, mai ales în urma tranzacţiilor prin care operatorii privaţi pot să se consolideze.

  • Cum vor evolua preţurile în turism ca urmare a măsurilor luate de hotelieri împotriva răspândirii coronavirusului. Ce spune Dragoş Anastasiu, CEO-ul Eurolines

    „Va fi turism, va fi în special turism în România, în special turism în zone mai puţin aglomerate, în hoteluri mai mici, mai răsfirate.
    Treptat, lumea se va reobişnui cu mobilitatea şi se va duce şi la mare, şi la munte, cu mai multă grijă” anticipa Dragoş Anastasiu, CEO-ul Eurolines într-o ediţie a emisiunii Viaţă de corporatist (izolat la domiciliu), din urmă cu aproximativ o lună.
    O întrebare importantă pe care şi-o pun turiştii români este dacă investiţiile în măsurile luate împotriva răspândirii coronavirusului se vor reflecta în preţuri: „Teoretic da, practic nu. Aşa ar fi normal, daca cresc costurile, vor creşte şi preţurile. Dar preţurile sunt influenţate şi de cerere – degeaba am preţuri mari, dacă nimeni nu plăteşte. Nu cred că lumea va da năvală fiindca dacă vor da năvală, vor creşte preţurile. Va fi un an destul de greu, vom renunţa la orice fel de marjă de profit teoretică, vom intra şi în pierdere în ideea de a ajuta clienţii, de a da de muncă oamenilor şi nu mă aştept să crească preţurile. În perspectivă, orice creştere de standarde, care aduce cu sine o creştere a costurilor, va duce automat la creşterea preţurilor, dar asta presupune şi cerere de piaţă.”

    De asemenea, a mai precizat Anastasiu: „Ca antreprenor, îmi doresc să fie cerere mare, să pot face şi profit, că de asta sunt antreprenor, dar m-aţi întrebat sincer ce se întâmplă anul acesta, v-am răspuns la fel de sincer că vom băga bani în buzunar să scoatem bani, nu să băgăm bani.”