BusinessMagazin

Tag: iran

  • Amnesty: Iranul consideră femeile “maşinării de făcut copii”, în încercarea de a creşte natalitatea

    Proiectul privind Creşterea Ratei Fertilităţii şi Prevenirea Declinului Populaţiei interzice sterilizarea voluntară, considerată a doua cea mai utilizată metodă modernă de contracepţie în Iran, şi blochează accesul la informaţii despre contracepţie, negându-le femeilor oportunitatea de a lua decizii informate despre sarcină.

    Alături de eliminarea finanţării de la stat a programelor de planning familial, care până în 2012 a oferit femeilor acces la metode de contracepţie, această măsură va conduce la înmulţirea sarcinilor nedorite, determinând tot mai multe femei să recurgă la avorturi ilegale şi periculoase.

    Lipsa accesului la prezervative, care anterior erau distribuite în clinici printr-un program finanţat de stat, ar determina de asemenea înmulţirea cazurilor de boli cu transmitere sexuală, inclusiv HIV, avertizează organizaţia Amnesty International.

    Proiectul a fost adoptat de Parlamentul iranian în august 2014, iar în prezent este supus unor modificări la recomandarea Consiliului Gardienilor.

    Un alt proiect legislativ care va fi dezbătut în Parlament luna viitoare va duce la discriminare între sexe, în special împotriva femeilor care aleg să nu aibă copii sau care nu se pot căsători şi face copii. Proiectul le cere companiilor publice şi private să angajeze cu prioritate bărbaţi care au copii, bărbaţi căsătoriţi fără copii şi femei căsătorite care au copii. De asemenea, proiectul face divorţul mai dificil şi descurajează intervenţia poliţiei şi justiţiei în dispute familiale, lăsând femeile mai expuse la riscurile de violenţă domestică.

    Autorităţile iraniene promovează o cultură periculoasă în care femile sunt private de drepturi importante şi sunt considerate maşinării de făcut copii, nu fiinţe umane cu dreptul fundamental de a face alegeri despre propriul corp şi viaţă, a declarat Hassiba Hadj Sahraoui, director adjunct al Amnesty International pentru Orientul Mijlociu şi Africa de Nord.

    Condul Penal iranian deja pedepseşte femeile şi fetele care nu poartă văl musulman, iar mărturia unei femei în instanţă valorează cât jumătate din declaraţia unui bărbat. Vârsta la care fetele devin responsabile penal este de doar nouă ani, în timp ce pentru băieţi este de 15 ani. De asemenea, căsătoriile forţate sau la vârste timpurii sunt foarte răspândite în cazul fetelor din Iran, iar la unele universităţi femeile nu pot studia anumite materii.

  • Barack Obama ar fi ameninţat că va doborî avioanele israeliene dacă acestea atacă Iranul

    Ameninţarea lui Obama l-ar fi descurajat pe premierul israelian Benjamin Netanyahu să trimită avioane în Iran, după ce Israelul a descoperit că Statele Unite au început negocieri secrete cu Teheranul şi că cele două ţări se pregătesc să semneze un acord, susţine cotidianul kuwaitian Al-Jarida.

    “Netanyahu şi comandanţii săi au convenit, după patru nopţi de deliberări, să îl desemneze pe şeful Statului Major al armatei israeliene Benny Gantz să pregătească o operaţiune împotriva programului nuclear iranian. În plus, Netanyahu şi miniştrii său au decis să facă tot ce pot pentru a descuraja un posibil acord între Iran şi casa Albă pentru că acesta ar ameninţa securitatea Israelului”, afirmă cotidianul kuwaitian.

    Acesta adaugă că planul israelian a fost exersat timp de câteva săptămâni, iar forţele aeriene israeliene au trimis avioane în spaţiul aerian iranian pentru a simula atacul planificat.

    Al-Jarida susţine, de asemenea, că surse “bine plasate” au confirmat că un membru al Guvernului israelian, apropiat administraţiei americane, a dezvăluit planul secretarului de stat John Kerry şi că Obama a replicat avertizând că va ordona ca avioanele israeliene să fie doborâte înainte de a-şi atinge ţintele.

    Un oficial din cadrul administraţiei a declarat duminică pentru Washington Times că “această informaţie este complet falsă”.

    Informaţia intervine cu două zile înaintea unui discurs pe care Netanyahu urmează să îl susţină un Congresul Statelor Unite în legătură cu ameninţarea nucleară iraniană.

    Agenţia de presă israeliană Arutz Sheva a subliniat că ideea de a descuraja un atac israelian în Iran pentru a proteja negocierile de pace ar fi fost planificată în colaborare cu fostul consilier pentru securitate al preşedintelui Jimmy Carter, Zbigniew Brzezinski.

  • Iranul a testat o “nouă armă strategică”, în ultima zi a exerciţiilor militare

    Amiralul Ali Fadavi, comandantul Forţei navale a Gardienilor Revoluţiei, a declarat vineri pentru televiziunea publică iraniană că noua armă testată va juca un rol “decisiv” în războaiele navale, fără a oferi alte detalii.

    Televiziunea publică a prezentat o înregistrare video cu lansarea unor rachete submarine.

    Gardienii Revoluţiei au lansat miercuri exerciţiile militare în Strâmtoarea Hormuz, pe unde trece aproximativ o cincime din petrolul din lume. În cadrul unui exerciţiu, forţele iraniene au simulat un atac împotriva unui portavion american.

    Televiziunea publică iraniană a prezentat imagini cu rachete care atacau o replică a unui portavion american. Potrivit agenţiei Fars, replica portavionului american a fost realizată la scară reală.

    Iranul negociază în prezent un acord privind programul său nuclear cu Statele Unite şi marile puteri, care suspectează Teheranul că vrea să obţină arma nucleară. Iranul neagă aceste acuzaţii şi susţine că programul său nuclear are scopuri exclusiv civile.

  • John Kerry vrea un acord politic în programul nuclear iranian până la sfârşitul lui martie

    “Kerry şi-a reiterat dorinţa de a se ajunge la un acord politic până la sfârşitul lui martie”, a declarat un oficial din cadrul Departamentului de Stat la finalul unei întrevederi la Munchen între cei doi oficiali.

    În lipsa ajungerii la un acord definitiv asupra programului nuclear controversat al Teheranului, la Viena, pe 24 noiembrie, Grupul “5+1” (China, Statele Unite, Franţa, Marea Britanie, Rusia şi Germania) şi Republica Islamică au prelungit acordul provizoriu încheiat în noiembrie 2013 şi au extins discuţiile până la 1 iulie 2015.

    Marile puteri cer Iranului să-şi reducă capacităţile nucleare, cu scopul de a-l împiedica să obţină bomba atomică. Teheranul revendică dreptul de a dezvolta un program nuclear civil şi solicită anularea sancţiunilor economice occidentale.

    La sfârşitul lui noiembrie 2013, Iranul şi Grupul 5+1 au semnat un acord interimar care a îngheţat o parte din activităţile nucleare sensibile ale Teheranului în schimbul unei anulări parţiale a sancţiunilor occidentale. Acest acord trebuie să pregătească semnarea unui acord definitiv asupra programului nuclear al Teheranului, suspectat de occidentali, în pofida dezminţirilor sale, că asunde apecte militare.

  • Libertatea de exprimare în viziunea Facebook. Ce se ascunde în spatele propagandei

    La doar două săptămâni după ce Mark Zuckerberg a publicat o declaraţie extrem de vehementă cu privire la libertatea de exprimare, Facebook a acceptat să cenzureze în Turcia imagini ale profetului Mohamed, inclusiv imagini similare celor care ar fi determinat atacurile de la publicaţia pariziană Charlie Hebdo.

    „Am luat decizia de a nu cenzura pentru că vocile oamenilor – chiar dacă ele sunt uneori jignitoare – fac din această lume un loc mai bun şi mai interesant“, scria Zuckerberg pe 8 ianuarie. „Facebook a fost întotdeauna un loc unde oameni din lumea întreagă împart idei şi viziuni. Respectăm legile fiecărui stat, dar nu vom lăsa niciodată o ţară sau un grup de oameni să dicteze ceea ce oamenii pot împărtăşi.“

    Este un exemplu care arată cât de complicată este problema libertăţii de exprimare şi care dă o anumită greutate criticilor primite de Zuckerberg în urma declaraţiei sale. Deşi principiile transmise de către CEO-ul reţelei de socializare sunt corecte, ele nu sunt susţinute de practicile de zi cu zi ale Facebook.

    În luna decembrie, la cererea agenţiei ruse de reglementare în materie de online, reţeaua a acceptat să cenzureze pagina celui mai vehement critic al lui Vladimir Putin. Jurnalistul Michael Birnbaum remarca, la acel moment, „noile limite ale Facebook în ceea ce priveşte abilitatea de a servi drept platformă pentru mişcările politice de opoziţie“. Mai multe persoane au criticat reţeaua pentru retragerea unor pagini ale mişcărilor de rezistenţă din Siria, China sau Tibet, acolo unde circulă şi o petiţie împotriva cenzurii practicate de Facebook.

    Chiar dacă Facebook nu activează în mod oficial în China, compania lui Zuckerberg a răspuns pozitiv mai multor cereri din partea administraţiei chineze. Acest lucru poate fi perceput ca un prim semn că Facebook ar fi de acord să opereze, într-o formă ultracenzurată, pe o piaţă cu 648 milioane de utilizatori de internet.

    Un alt episod care a stârnit numeroase controverse s-a derulat în luna mai 2014, când oficialii din Iran au blocat accesul rezidenţilor la WhatsApp, ca urmare a faptului că Facebook achiziţionase aplicaţia pentru suma de 19 miliarde de dolari. Zuckerberg a fost atunci numit „un sionist american“ de către Adbolsamad Khorramabadi, şef al comisiei iraniene împotriva crimelor pe internet.

    În cazul Turciei, însă, lucrurile par a fi ceva mai complicate. Potrivit celor de la BBC, reţeaua socială a blocat un număr de pagini „jignitoare la adresa profetului“ după a primit un ordin judecătoresc emis de un complet din Ankara. „Facebook a acţionat pentru ca un anumit conţinut să nu mai fie vizibil pe teritoriul Turciei, în urma unei cereri din partea autorităţilor“, notează BBC. În trecut, companii de social media care nu au respectat asemenea ordine, precum Twitter sau YouTube, au fost interzise pe teritoriul statului turc.

    Turcia reprezintă un segment extrem de important nu doar pentru Facebook, ci pentru toate companiile din zona de tehnologie; numărul tot mai mare de tineri pasionaţi de lumea digitală şi economia în curs de dezvoltare au atras atenţia marilor jucători din zona de IT. Ultimul raport de transparemţă al celor de Facebook scoate însă în evidenţă o problemă, respectiv faptul că autorităţile au trimis aproape 2.000 de cereri de cenzurare a conţinutului. Din acest punct de vedere, la nivel global Turcia este depăşită doar de India. Cererile se referă în general la critici aduse lui Atatürk, fondatorul Turciei moderne, sau la adresa preşedintelui Erdogan.

    Fiind o companie globală, Facebook trebuie să respecte legile fiecărui stat în care operează. Oamenii lui Zuckerberg nu pot alege ce regulamente să urmeze, iar compania s-a dovedit de-a lungul timpului cooperantă în faţa deciziilor emise de autorităţile locale.

    Compania a mai fost implicate în numeroase scandaluri de-a lungul timpului, fiind acuzată inclusiv de realizarea anumitor experimente cu scopul de a modifica starea de spirit a utilizatorilor. Cu toate acestea, decizia de a cenzura mai multe postări vine la foarte scurt timp după declaraţia în care Zuckerberg apăra libertatea de exprimare şi condamna cenzura de orice fel.

  • Cel mai scump film iranian, despre viaţa profetului Mohamed, va avea premiera astăzi – VIDEO

    Într-o perioadă în care controversele abundă pe plan mondial în privinţa felului în care este reprezentat profetul Mohamed, un film biografic despre tinereţea acestuia – cel mai scump film iranian realizat vreodată – va avea premiera mondială duminică, informează irishtimes.com.

    Festivalul Internaţional de Film Fajr din Teheran, care coincide cu cea de-a 36-a aniversare a Revoluţiei Islamice din 1979 din Iran, conţine în programul său un film care prezintă propria versiune a acestei ţări despre felul în care a trăit cea mai venerată personalitate religioasă a islamului.

    Potrivit organizatorilor festivalului, pentru a proteja demnitatea profetului, filmul va fi proiectat în afara competiţiei.

    Iranul a fost un critic vehement a felului în care profetul Mohamed este portretizat în Occident, condamnând cea mai recentă copertă a revistei franceze de satiră Charlie Hebdo, publicată după atentatul terorist de la Paris de pe 7 ianuarie, care îl prezintă pe profetul musulman plângând şi ţinând în mâini o pancartă cu mesajul “Je Suis Charlie”.

    Filmul, ce va fi lansat cu titlul “Muhammad, Messenger of God” în ceremonia de deschidere a festivalului, este regizat de Majid Majidi, un cunoscut regizor iranian, care a lucrat mai mult de cinci ani – şi în mare secret – pentru a produce acest lungmetraj, care este doar al doilea film de mare buget din istoria cinema-ului iranian despre viaţa profetului Mahomed.

    Primul film iranian de amploare despre profetul Mahomed a fost “The Message”, regizat în 1976 de Moustapha Akkad, cu Anthony Quinn în rolul principal, care a generat la rândul său controverse, în ciuda faptului că nu l-a arătat nicio secundă pe profet pe ecran, pentru a nu ofensa credinţele musulmanilor.

    Majid Majidi spune că a avut propriile dubii despre filmul biografic regizat de Moustapha Akkad, considerând că acel lungmetraj nu a reuşit să prezinte în mod corect viaţa profetului Mohamed, “arătând doar Jihad şi război”, dar şi pentru că “imaginea islamului din acel film este imaginea unei săbii”.

    Filmul lui Majid Majidi, finanţat de statul iranian, care reprezintă prima parte dintr-o trilogie ambiţioasă despre viaţa profetului, prezintă povestea lui Mohamed de la naşterea lui şi până la vârsta de 12 ani, încheiindu-se cu prima lui vizită la Sham (în Siria), unde Bahira, un călugăr creştin, i-a prezis că va ajunge într-o bună zi un profet.

    Iranul intenţionează să distribuie pe scară largă acest film începând din luna martie, cel puţin în ţările vorbitoare de limbă engleză, ca şi în cele arabe.

    Chipul lui Mohamed nu va fi arătat pe ecran, iar directorul de imagine al filmului, italianul Vittorio Storaro, recompensat cu trei premii Oscar pentru trei capodopere ale cinematografiei – “Apocalipsul acum”, de Francis Ford Coppola, “Roşii”, de Warren Beatty, şi “Ultimul împărat”, de Bernardo Bertolucci -, a folosit o varietate de combinaţii de lumini şi umbre, pentru a face posibilă reprezentarea unei figuri religioase în acest film.

    O problemă ar putea fi reprezentată de faptul că filmul este produs de iranieni şiiţi. Spre deosebire de sunniţi, iranienii şiiţi au o atitudine relativ relaxată faţă de reprezentarea vizuală a personalităţilor religioase, fapt care a generat numeroase controverse în trecut.

  • Rusia probabil va livra Iranului sisteme de rachetă S-300, în pofida opoziţiei Occidentului – surse

    Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, efectuează o vizită la Teheran, unde a semnat un acord cu omologul său iranian, Hossein Dehqan, privind intensificarea cooperării în domeniul militar.

    Potrivit FARS, primul pas spre intensificarea cooperării bilaterale va fi livrarea sistemelor de rachetă S-300.

    Surse citate de agenţia rusă RIA au confirmat că sunt în curs discuţii în acest sens.

    “A fost făcut un pas în direcţia cooperării pe plan economic şi în domeniul tehnologiei militare, cel puţin în privinţa sistemelor defensive de tip S-300 şi S-400. Probabil le vom livra”, a declarat generalul rus Leonid Ivaşov.

  • O publicaţie din Iran, interzisă după ce a preluat sloganul “Je suis Charlie”

    “Cotidianul a fost interzis în legătură cu (sloganul) Charlie Hebdo”, a declarat Mohammad Ghouchani, redactorul-şef al Mardom-e Emrouz, citat de site-ul de ştiri nasimonline.ir.

    Justiţia iraniană a anunţat această decizie după ce cotidianul reformator iranian Mardom-e Emrouz a publicat pe prima pagină o fotografie aparţinând actorului american George Clooney, foarte popular în Iran, cu titlul “Clooney: Je suis Charlie”.

    Revista satirică franceză Charlie Hebdo, care a publicat caricaturi cu profetul Mahomed, a fost, la 7 ianuarie, ţinta unui atac care i-a decimat redacţia (12 morţi). Atacul a fost revendicat de grupul Al-Qaida în Peninsula Arabia.

    Iranul a condamnat atacul împotriva Charlie Hebdo, dar a denunţat, de asemenea, publicarea miercuri a unei noi caricaturi cu profetul Mahomed. Mai multe publicaţii conservatoare din Iran au solicitat o acţiune în justiţie împotriva cotidianului Mardom-e Emrouz.

    Mardom-e Emrouz s-a angajat să apere Guvernul preşedintelui moderat Hassan Rohani. Acesta din urmă, un moderat ales în iunie 2013, pledează pentru o libertate de exprimare mai mare în domeniile cultural şi social.

    Dar el se confruntă cu opoziţia conservatorilor, care controleză mai multe organe ale puterii şi critică frecvent unele poziţii ale Guvernului pe care le consideră prea liberale.

    De la alegerea lui Rohani, trei cotidiane reformatoare au fost definitiv interzise. Mardom-e Emrouz este al patrulea.

  • Scăderea preţului petrolului a fost ştirea anului 2014 după jumătate de deceniu de stabilitate

    O întâlnire a Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol, care controlează 40% din piaţă la nivel mondial, a avut loc la Viena la sfârşitul lunii noiembrie, cei mai mulţi dintre participanţi având un interes legitim şi urgent de aşezare a preţului petrolului la un nivel similar ultimilor cinci ani.

    Rezultatul întâlnirii a fost însă surprinzător, OPEC luând decizia să men-ţină producţia la 30 de milioane de barili pe zi, ceea ce a ridicat multe sprâncene şi semne de întrebare în piaţă. Cu alte cuvinte, OPEC şi-a asumat riscul unei scăderi şi mai mari a preţului, care ar putea ajunge şi la 40-45 de dolari pe baril. Mulţi analişti cred că OPEC s-a angajat într-un adevărat război al preţurilor contra producătorilor din afara cartelului, în principal împotriva Statelor Unite şi Rusiei, ipoteză infirmată însă de şeful OPEC, Abdullah al-Badri: „Au fost voci care au afirmat că decizia a fost îndreptată către SUA şi gazele de şist. Nu este adevărat. De asemenea, nu este adevărat nici că ar fi fost îndreptată către Iran şi Rusia“.

    Cotaţiile petrolului au scăzut cu peste 45% anul acesta. Preţul petrolului Brent a scăzut în 12 decembrie la 62,83 de dolari pe baril, în timp ce petrolul West Texas Intermediate a coborât la 58,9 dolari pe baril, acestea fiind cele mai reduse niveluri din iulie 2009 până în prezent. OPEC a estimat că cererea mondială de petrol va scădea în 2015 la cel mai redus nivel din ultimii 12 ani în timp. La numai o zi diferenţă, Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE) a redus, pentru a patra oară în ultimele cinci luni, prognoza privind creşterea de petrol de anul viitor, alimentând temerile privind intrarea în incapacitate de plată a unor companii şi chiar a unor state cu expunere ridicată pe sectorul petrolier.

    Dincolo de pierderile pe care căderea preţului petrolului le aduce ţărilor producătoare, precum Rusia, Nigeria, Iran sau Venezuela, preţul în scădere accelerată duce cu gândul la vara lui 2008, când preţul petrolului a scăzut brusc şi a fost urmat de cea mai profundă criză economică. Sunt motivele de scădere a preţului aceleaşi? Cât de mult din această scădere de preţ indică o scădere generalizată a economiilor lumii? Conform analiştilor de pe pieţele internaţionale, citaţi de Economist, motivele nu sunt aceleaşi, dar efectele ar putea fi similare. Cererea pentru petrol este scăzută deoarece activitatea economică este scăzută, o scădere dintr-o parte antrenând cealaltă parte. Un alt motiv este că ţări tensionate politic, precum Irak şi Libia, au continuat să producă în acelaşi ritm. În paralel însă, America şi-a îndeplinit visul de a deveni cel mai mare producător de petrol din lume, iar, în tot acest context, saudiţii şi aliaţii din Golf nu vor să cedeze din cota lor de piaţă pentru a restabili preţul sau pacea globală. În acest context, decizia OPEC de a păstra ritmul producţiei intact se explică prin faptul că, dacă ar produce mai puţin, preţul s-ar echilibra, dar din asta ar câştiga mai mult producători precum Rusia sau Libia. 

    Deşi ar trebui să fie o veste bună pentru pieţele consumatoare (net importatoare), scăderea de preţ nu se simte peste tot la fel.  În SUA, preţul benzinei reflectă constant evoluţia cotaţiei petrolului şi a ajuns la mijlocul lui decembrie sub 3 dolari galonul (1 galon are aproximativ 3,8 litri) pentru prima dată după 2010, iar în Franţa, a doua economie ca mărime din UE, benzina a continuat să se ieftinească în decembrie, ajungând la 1,4 euro pe litru, iar motorina, care reprezintă 80% din consum, a ajuns la 1,2 euro. 

    În România, preţurile la benzină şi motorină au scăzut la minimul ultimilor trei ani, preţul mediu la benzină fiind acum de 5,52 de lei, la fel ca în octombrie 2011, în timp ce motorina costă circa 5,63 lei. Americanii consideră că un preţ pe galon mai mare de 3 dolari (aproximativ 2,7 lei pe litru) este mult prea mare. Românii nu au o părere, iar faptul că vânzările de carburanţi au scăzut nesemnificativ atunci când benzina ajunsese la 6,5 lei înseamnă că preţul mare chiar nu este un motiv pentru români de a nu mai merge cu maşina.

  • Un oficial iranian neagă că ar fi declarat că Teheranul a efectuat raiduri în Irak

    Iranul a efectuat raiduri aeriene “pentru apărarea intereselor prietenilor noştri din Irak”, ar fi declarat adjunctul ministrului de Externe, Ebrahim Rahimpour, citat sâmbătă de cotidianul The Guardian.

    Declaraţiile păreau să contrazică politica oficială a Teheranului, care nu a confirmat, deocamdată, raidurile desfăşurate la începutul săptămânii trecute în estul Irakului.

    “Nu ne-am coordonat cu americanii. Ne-am coordonat doar cu Guvernul irakian”, a adăugat oficialul, citat de cotidianul britanic.

    Ulterior, Ebrahim Rahimpour a dezminţit declaraţiile, explicând că a dorit să răspundă unei întrebări cu privire la eventuale raiduri aeriene, afirmând la modul general că “Irakul este aliatul Iranului şi suntem pregătiţi să oferim asistenţă militară dacă Guvernul irakian o va solicita”.

    “Afirmaţiile mele au fost interpretate greşit”, a declarat el pentru AFP, cu ocazia unei conferinţe internaţionale organizate la Teheran.

    Iranul a deminţit în mai multe rânduri că a trimis trupe în Irak şi a insistat că refuză să participe la coaliţia condusă de Statele Unite împotriva islamiştilor care controlează zone importante din Irak şi Siria.

    La rândul său, premierul irakian Haider al-Abadi a declarat că nu are informaţii cu privire la raidurile iraniene împotriva poziţiilor deţinute de SI în Irak.