BusinessMagazin

Tag: Iohannis

  • Năsui: Deşi unul din doi copii este în risc de sărăcie şi excluziune socială, prioritatea preşedintelui Iohannis este ca ei să facă ore despre schimbările climatice

    „Rareori clasa conducătoare a fost mai decuplată de la realitate decât acum. Deşi unul din doi copii sunt în risc de sărăcie şi excluziune socială, prioritatea domnului Iohannis este ca ei să facă ore despre schimbările climatice. Fireşte, după pregătirea unei întregi strategii cu privire la asta. Pentru privilegiaţii politici ai sistemului, de fapt, asta contează, rapoartele şi strategiile naţionale. În asta îşi măsoară succesul în România lor educată. Pentru ei contează că au pregătit o strategie şi introduc educaţia climatică în şcoli, nu faptul că aproape jumătate dintre copiii din şcolile de stat româneşti sunt conduşi spre analfabetism funcţional”, afirmă Cladiu Năsui.

    În opinia deputatului USR, statul român este „campion la a-i ţine pe copii în sărăcie”.

    „În <România educată>, 41.5% din copii trăiesc în risc de sărăcie şi excluziune socială, pe primul loc în Uniunea Europeană. Iar zeci de mii de copii trăiesc fie fără un părinte, fie chiar fără ambii părinţi, din cauza <migraţiei economice>. Adică statul român îi goneşte să muncească în străinătate, inclusiv printr-o taxare imensă a muncii pe salarii mici. Nimeni nu vrea să muncească departe de casă, de propria familie şi mai ales de propriii copii. Dar nu au de ales, fiindcă statul român este pe primul loc în Europa la taxarea muncii slab remunerate. Anul acesta guvernul ar fi putut scădea taxele pe muncă, ca să aducă acei părinţi plecaţi înapoi acasă. Dar priorităţile domnului Iohannis au fost altele, este urgentă strategia naţională pentru educaţia climatică”, conchide Năsui.

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a promulgat luni legea care pune bazele unei strategii privind educaţia pentru mediu şi încurajează formarea de competenţe de mediu în rândul elevilor, prin includerea acestora în domeniile de competenţe ale curriculumului naţional pentru învăţământul primar şi gimnazial, informează Administraţia Prezidenţială printr-un comunicat de presă.

    Raportul Educaţia privind schimbările climatice şi mediul în şcoli sustenabile va fi lansat marţi în dezbatere publică.

  • 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană. Mesajul transmis de Iohannis

    Apartenenţa României la Uniunea Europeană nu este „un dat”, ci se construieşte prin solidaritate, responsabilitate şi puterea consensului, se arată în mesajul preşedintelui Klaus Iohannis cu prilejul marcării a 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană.

    Preşedintele Iohannis a transmis sâmbătă un mesaj cu prilejul marcării a 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană.

    „Sărbătorim 15 ani de la aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană, un moment cheie în construcţia României europene de astăzi. Aderarea la UE ne-a ancorat în spaţiul european de democraţie şi valori, un ideal care a devenit realitate prin sacrificiul suprem al celor care au luptat în Decembrie 1989. În acel moment crucial al istoriei noastre, românii au cerut la unison libertate, drepturi fundamentale, domnia legii şi democraţie. Dobândirea statutului de membru al Uniunii Europene a concretizat un parcurs ales de cetăţeni în mod asumat şi fără ezitare. Drumul european rămâne în mod legitim singura opţiune de prosperitate, stabilitate şi dezvoltare pe termen lung a României”, se arată în mesaj.

    Potrivit preşedintelui, beneficiile aduse cetăţenilor şi societăţii sunt concrete şi înseamnă îmbunătăţirea vieţii de zi cu zi, fie că este vorba despre piaţa internă, protecţia mediului, digitalizare, libera circulaţie şi oportunităţile de a studia, lucra sau trăi oriunde în Uniunea Europeană, fie despre finanţarea dezvoltării şi a modernizării în multiple domenii, precum infrastructura, zonele rurale, energia, sectorul medical, educaţia.

    „România contribuie astăzi, în mod direct, ca stat membru, la consolidarea şi întărirea Uniunii Europene. Acţiunea comună în baza principiului solidarităţii, accelerarea reformelor destinate creşterii convergenţei şi a coeziunii, susţinerea valorilor fundamentale ale Uniunii noastre, prin respectarea libertăţii, democraţiei, egalităţii şi statului de drept, implementarea priorităţilor în materie de schimbări climatice, digitalizare şi rezilienţă reprezintă obiective esenţiale pe care România şi le-a asumat şi pe care le promovează la rândul său în cadrul Uniunii şi în relaţia cu ceilalţi parteneri. Am avut recent o dovadă concretă a dimensiunii umane a principiului solidarităţii, când celelalte state membre au răspuns prompt apelului autorităţilor române pentru sprijin medical şi cu produse farmaceutice, astfel încât să putem gestiona efectele ultimului val al pandemiei de COVID-19. La rândul nostru, am ajutat alte state membre UE sau din vecinătatea Uniunii cu echipe şi echipamente medicale, atunci când situaţia epidemiologică din ţările respective a fost deosebit de dificilă. Momentul aniversar de astăzi ne oferă, dincolo de radiografia semnificaţiei aderării la Uniunea Europeană şi a câştigurilor incontestabile pe care statutul de membru le-a adus cu sine pentru cetăţenii români, şi oportunitatea unei proiecţii asupra viitorului, asupra a ceea ce ne dorim să reprezinte Uniunea pe care o pregătim pentru generaţiile viitoare”, adaugă Iohannis în mesaj.

    Preşedintele aminteşte de declaraţia adoptată la Summitul de la Sibiu, din 9 mai 2019, care a enunţat angajamentul pentru o Europă mai unită, de la est la vest şi de la nord la sud, bazată pe soluţii comune, pe solidaritate în vremuri dificile şi pe protejarea în continuare a modului european de viaţă, a democraţiei şi a statului de drept.

    „<Uniunea de astăzi este mai puternică decât cea de ieri şi dorim să continuăm să o facem tot mai puternică pentru ziua de mâine. Acesta este angajamentul nostru pentru generaţiile viitoare. Acesta este spiritul de la Sibiu şi spiritul unei noi Uniuni în 27, pregătită să îşi îmbrăţişeze viitorul ca un corp unitar>”, am afirmat la unison toţi liderii europeni în Declaraţia de la Sibiu. Mesajele transmise prin Declaraţia adoptată atunci îşi dovedesc o dată în plus validitatea, în condiţiile în care acţionăm împreună pentru a pregăti Europa viitorului, pornind de la lecţiile învăţate din recenta criză sanitară. Sunt încrezător că Uniunea va continua să se dezvolte şi să răspundă activ la provocările pe care digitalizarea şi schimbările climatice le generează peste tot în lume, să ofere cetăţenilor săi siguranţă, bunăstare şi stabilitate. În această perioadă în care cetăţenii europeni sunt invitaţi să se pronunţe asupra priorităţilor europene, în cadrul Conferinţei privind viitorul Europei, este important ca dorinţele şi ideile românilor să se facă auzite, pentru ca apoi să putem formula în plan european decizii echilibrate, care să corespundă acestor aşteptări. Astăzi, când ne aflăm la 15 ani de la momentul aderării, trebuie să continuăm să le vorbim tinerilor despre Europa şi despre importanţa şi beneficiile majore ale proiectului european. Este fundamental să conştientizăm că apartenenţa României la Uniunea Europeană nu este <un dat>, ci se construieşte prin solidaritate, responsabilitate, puterea consensului, respectul pentru ceilalţi, dorinţa fermă de a prezerva unitatea şi coeziunea în formularea răspunsurilor la provocările viitoare”, este finalul mesajului lui Iohannis.

  • Lege promulgată: Fără mijloace de publicitate sau reclame în curbe şi intersecţii

    „Se interzice amplasarea mijloacelor de publicitate sau reclamă şi a construcţiilor, cu excepţia statuilor şi a monumentelor, în curbe şi în intersecţiile la nivel ale căilor de comunicaţie, în ampriză şi în zonele de siguranţă, precum şi pe suprafeţele de teren destinate asigurării vizibilităţii în curbe şi în intersecţii”, prevede legea promulgată de preşedintele Klaus Iohannis.

    Legea a fost adoptată de Camera Deputaţilor, pe 16 noiembrie, cu 239 de voturi „pentru”, 52 „contra” şi o abţinere.

    Proiectul a fost iniţiat de 40 de deputaţi PSD, PNL şi minorităţi naţionale.

     

  • Iohannis, la bilanţul CSM: Anomalii precum cele generate de SIIJ trebuie înlăturate

    „Provocările fără precedent, generate de criza sanitară cu care s-a confruntat întreaga societate în ultimii doi ani, sunt prezente şi astăzi. Marile sisteme publice, precum sistemul de sănătate, de educaţie sau sistemul judiciar, au fost nevoite să dezvolte o capacitate mai mare de adaptare la neprevăzut, pentru a-şi continua activitatea în serviciul publicului la standarde cât mai ridicate. Nu putem controla durata acestei pandemii, însă stă în puterea noastră să-i diminuăm efectele negative asupra existenţei noastre şi a celor din jur”, a spus Klaus Iohannis la prezentarea raportului de activitate al Consiliului Superior al Magistraturii pe anul 2021.

    Şeful statului a mai spus că, în situaţii de criză, statele sunt nevoite să ia măsuri imediate pentru a proteja interesul general, viaţa şi sănătatea cetăţenilor, măsuri care implică uneori restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale, în condiţiile stabilite de Constituţie şi de obligaţiile internaţionale ale României.

    „În acest context, misiunea justiţiei de a se asigura că restrângerea temporară a unor drepturi şi libertăţi este justificată şi vizează doar protejarea sănătăţii cetăţenilor devine cât se poate de importantă. Justiţia consolidează încrederea în stat şi reaminteşte fiecărui cetăţean că nimeni nu este mai presus de lege. De aceea, într-o perioadă în care societatea este mai polarizată decât în alţi ani, răspunsul prompt şi profesionist al sistemului judiciar în a restabili pacea socială este esenţial. În acelaşi timp, în ciuda tuturor lucrurilor negative, pandemia a avut şi câteva efecte pozitive, iar accelerarea digitalizării este unul dintre ele. Aceste progrese trebuie să fie păstrate la toate nivelurile atunci când lucrurile vor reveni la normal, pentru că înseamnă timp câştigat pentru justiţiabili, pentru profesiile din domeniul juridic şi mai mult respect pentru fiecare participant la actul de justiţie”, a adăugat Iohannis.

    Preşedintele Iohannis a vorbit şi despre legile Justiţiei.

    „Aşteptările românilor de a avea un sistem de justiţie modern, independent şi funcţional sunt la fel de actuale şi legitime. Pandemia şi schimbările din mediul politic autohton au frânat reformele demarate în anii trecuţi, însă acestea nu mai pot întârzia. România are nevoie de un cadru legislativ stabil şi coerent, procesul de revizuire a legilor justiţiei trebuie să fie finalizat, iar anomalii precum cele generate de Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, înlăturate. Fac un apel astăzi, în faţa plenului CSM, să folosiţi întreaga dumneavoastră experienţă pentru ca România să facă paşi concreţi în această direcţie.Consiliul Superior al Magistraturii, prin rolul său constituţional, este un vector esenţial în procesul de reformare a sistemului judiciar. De aceea, o atitudine proactivă, un dialog permanent şi onest cu autorităţile implicate, cu profesioniştii din sistemul judiciar, cu asociaţiile profesionale şi o participare constantă a CSM la găsirea celor mai bune soluţii la problemele sistemului judiciar sunt lucruri pe care cetăţenii şi profesioniştii din justiţie le aşteaptă. Îmi doresc ca discuţiile despre reforma sistemului judiciar să fie mai puţin politizate de partide, pentru ca accentul să fie pus pe substanţa propunerilor, şi nu pe câştigul de imagine”, menţionează şeful statului.

    Iohannis punctează că dezbaterile trebuie purtate cu obiectivitate şi profesionalism, orientate către nevoile reale din sistemul judiciar şi către un dialog consecvent şi constructiv.

    „În scurt timp, România va aniversa 30 de ani de la referendumul constituţional din anul 1991, prin care s-a aprobat noua Lege fundamentală a ţării noastre, una care a trasat României o direcţie europeană de dezvoltare, garantând drepturile şi libertăţile cetăţenilor şi punând bazele unui sistem modern de justiţie. În ce măsură s-a împlinit acel ideal trei decenii mai târziu? Cum va arăta justiţia din România peste 30 de ani şi ce putem face noi astăzi pentru ca cetăţenii acestei ţări să aibă certitudinea că justiţia se află în slujba lor, protejând cele mai de preţ valori ale statului de drept? Sunt întrebări la care trebuie să reflectăm, dar, mai important, trebuie să acţionăm pentru a găsi răspunsurile cele mai potrivite. O justiţie independentă reprezintă o adevărată forţă de modernizare a statului, de limitare a abuzurilor şi creează cetăţenilor sentimentul de apartenenţă la o comunitate de valori şi certitudinea că drepturile şi libertăţile le sunt garantate şi respectate, în litera şi spiritul legii. Rămân un partener al efortului de reformare a sistemului judiciar şi am încredere că blocajele actuale vor fi depăşite prin dialog, profesionalism şi imparţialitate”, conchide Klaus Iohannis.

     

  • Iohannis: 1 Decembrie este prilejul de a mulţumi unor personalităţi remarcabile

    1 Decembrie este prilejul de a mulţumi unor personalităţi remarcabile, care, prin activitatea lor de zi cu zi, fac România mai bună, a spus Klaus Iohannis după ce a decorat mai multe cadre medicale, profesori şi reprezentanţi ai societăţii civile.

    „Ziua de 1 Decembrie este acel moment din an când ne luăm răgazul de a ne gândi mai mult la importanţa identităţii noastre naţionale, la valorile şi aspiraţiile pe care le împărtăşim. 1 Decembrie este însă şi prilejul de a mulţumi unor personalităţi remarcabile, care, prin activitatea lor de zi cu zi, fac România mai bună. Astăzi, îmi revine bucuria de a le onora eforturile depuse şi de a le transmite gratitudinea întregii societăţi. Ziua Naţională a României marchează respectul pe care îl vom purta mereu unei generaţii care s-a dedicat trup şi suflet împlinirii unui ideal măreţ şi reprezintă simbolul unităţii, al sacrificiului şi al speranţei poporului român”, a spus Klaus Iohannis în timpul ceremoniei de decorare a unor cadre medicale, membri ai corpului didactic şi reprezentanţi ai societăţii civile, cu prilejul Zilei Naţionale a României.

    Şeful statului a amintit de pandemia Covid-19.

    „Aceste valori sunt mai actuale ca niciodată şi se cuvine ca acum să arătăm recunoştinţa noastră celor care, prin sacrificiul lor, au grijă de sănătatea şi de viaţa noastră. Sunt aproape doi ani de când cursul normal al existenţei noastre cotidiene a fost perturbat dramatic, ca urmare a pandemiei de COVID-19. Se află printre noi oameni care zi de zi au îndurat noi teste de rezistenţă şi de adaptabilitate. Doar vocaţia şi înzestrările dumneavoastră extraordinare, native sau cultivate, pot explica faptul că, în ciuda riscurilor, a oboselii şi a condiţiilor extrem de grele, nu v-aţi pierdut optimismul că puteţi învinge boala şi nu aţi ezitat în misiunea dumneavoastră fundamentală, aceea de a proteja sănătatea semenilor. Prin dragostea pentru viaţă şi pentru oameni, v-aţi avântat mereu în prima linie a luptei împotriva pandemiei. Echipele de îngrijire critică din care faceţi parte s-au aflat alături de români în fiecare zi, luptând pentru salvarea celor în suferinţă. Este un efort susţinut într-un mediu de lucru dificil, pe care doar oamenii curajoşi şi devotaţi pot să-l facă şi, de aceea, vă sunt profund recunoscători”, a adăugat preşedintele Iohannis.

    Discursul său a vizat şi reprezentanţii corpului didactic şi ai societăţii civile.

    „În urma acestei pandemii de COVID-19, nu doar sistemul sanitar a avut de suferit, ci şi cel de educaţie. Acţiunile dumneavoastră pentru digitalizarea actului educaţional şi pentru creşterea echităţii în şcoli şi universităţi s-au făcut remarcate încă dinainte de pandemie. Este incontestabil că această criză sanitară a accentuat diferenţele de acces la educaţie de calitate pentru copii şi tineri. Impactul economic, social şi psihologic al acestei perioade educaţionale fără precedent va fi resimţit pentru multă vreme de acum înainte. Faptul că aţi pus vocaţia şi efortul dumneavoastră în slujba interesului copiilor, într-un context atât de complicat, în care sentimentul de autoprotecţie s-a activat în mod natural la majoritatea oamenilor, îmi confirmă din nou câtă nevoie este să îi susţinem pe cei care văd educaţia ca pe o chemare, nu ca pe o meserie. Vă număraţi printre cei care pun deja bazele României Educate şi pentru asta vă mulţumesc! Distincţiile conferite astăzi reprezintă o recunoaştere a meritelor oamenilor care aduc cinste ţării noastre. Pandemia de COVID-19 ne afectează pe toţi şi, oricât am încerca, nu vom reuşi să stopăm această criză sanitară fără solidaritate şi unitate. Inspiraţi de exemple ca dumneavoastră, trebuie să acţionăm prin toate mijloacele pe care le avem la dispoziţie, pentru a recăpăta ceea ce acest virus ne-a răpit şi ceea ce ne lipseşte cel mai tare în zile ca aceasta: apropierea celor dragi, sentimentul de siguranţă, bucuria strângerii de mână şi a îmbrăţişării”, a încheiat Iohannis.

  • Cioloş: Iohannis s-a poziţionat chiar naşul acestei monstruoase coaliţii

    „Klaus Iohannis nu a mai jucat rolul de preşedinte al tuturor românilor, ci s-a poziţionat chiar naşul acestei monstruoase coaliţii”, declară preşedintele USR, Dacian Cioloş. El spune că USR nu poate gira constituirea unui „nou FSN”.

    „Constatăm că preşedintele Iohannis şi-a abandonat rolul de mediator. Nu a mai jucat rolul de preşedinte al tuturor românilor, ci s-a poziţionat chiar naşul acestei monstruoase coaliţii PSD, PNL, UDMR. USR nu poate gira constituirea unui nou FSN, care va deţine întreaga putere în statul român”, spune Dacian Cioloş.

    El afirmă că USR o să conducă opoziţia „la acest bloc antireformator”.

    „E o coaliţie din care face parte şi PNL, care nu mai are nimic de-a face cu liberalismul. Liderii PNL abandonează orice speranţă de reformă a justiţiei şi legitimează un guvern care are toate premiezele patentate de Iordache şi Nicolicea, când vorbim de justiţie”, adaugă Cioloş.

    El precizează că USR nu va merge la consultările de la Cotroceni.

    “E un simulacru, cu un rezultat dinainte cunoscut”, conchide Cioloş.

    Preşedintele Klaus Iohannis a chemat liderii formaţiunilor parlamentare, luni, la consultări pentru formarea noului guvern. Reprezentaţii PNL, PSD, UDMR şi ai minorităţilor naţionale merg împreună.

     

  • Iohannis, liderilor PSD, PNL, UDMR şi minorităţi: Cred că e bine că am ajuns în faza asta

    „Cred că e bine că am ajuns în faza asta, când se conturează formarea unui guvern”, a spus Klaus Iohannis.

    Din partea PSD participă Marcel Ciolacu şi Paul Stănescu, de la PNL Florin Cîţiu şi Nicolae Ciucă, din cea a UDMR Kelemen Hunor şi Cseke Attila, iar de la minorităţi naţionale Varujan Pambuccian.

  • Preşedintele Klaus Iohannis primeşte vizita oficială a preşedintelui Rep. Moldova, Maia Sandu

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, primeşte marţi, la Palatul Cotroceni, vizita preşedintelui Republicii Moldova, Maia Sandu. Este prima vizită oficială a Maiei Sandu în România, după alegerile anticipate din 11 iulie. Invitaţia a fost făcută de preşedintele României.

    Vizita preşedintelui Republicii Moldova este prima vizită oficială în România pe care aceasta o efectuează Maia Sandu după alegerile anticipate din 11 iulie 2021 şi are loc în contextul celebrării în acest an a 30 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice bilaterale, transmite, sâmbătă, Administraţia Prezidenţială.

    „Vizita reprezintă un foarte bun prilej de reconfirmare a relaţiei speciale, privilegiate, de Parteneriat Strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, bazate pe comunitatea de limbă, cultură şi istorie, oferind totodată ocazia de a evalua stadiul implementării deciziilor convenite cu prilejul întrevederilor anterioare la nivel de şef de stat – de la Chişinău, din 29 decembrie 2020 şi din 27 august 2021, precum şi de la Bucureşti, din 20 aprilie 2021. Consultările politice ale preşedinţilor Klaus Iohannis şi Maia Sandu vor consolida cooperarea bilaterală excelentă şi substanţială la nivel politic, economic şi sectorial şi vor stimula avansarea proiectelor comune de interes strategic în domeniile energie, transporturi, sănătate, educaţie sau societate informaţională, cu accent pe proiectele menite să conecteze Republica Moldova cu spaţiul Uniunii Europene, prin intermediul României, şi să aducă beneficii reale şi concrete tuturor cetăţenilor Republicii Moldova”, se arată în comunicatul transmis de Administraţia Prezidenţială.

    Discuţiile dintre cei doi şefi de stat se vor concentra pe măsurile de susţinere aprofundată de către România a proceselor de modernizare şi de implementare a reformelor democratice promovate de preşedintele şi Guvernul Republicii Moldova, precum şi a eforturilor de integrare europeană a Republicii Moldova.

     

  • Iohannis: Perioada încercărilor pentru economie nu s-a terminat

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a transmis miercuri, un mesaj în cadrul evenimentului „Topul Naţional al Firmelor 2021 – Economia merge înainte”, organizat de Camera de Comerţ şi Industrie a României. Mesajul a fost prezentat de către Cosmin Marinescu, Consilier Prezidenţial – Departamentul Politici Economice şi Sociale.

    „Economia merge înainte şi România trebuie să meargă înainte, pe calea dezvoltării sustenabile, prin investiţii, prin inovare şi digitalizare, prin utilizarea fondurilor europene, dar şi printr-o relaţie onestă între stat şi mediul de afaceri. (…) În 2020, scăderea economiei noastre a fost mai redusă, iar anul acesta revenirea este mai intensă, comparativ cu majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană. Dialogul constant şi colaborarea dintre decidenţi şi mediul de afaceri în anul pandemiei, susţinute intens şi prin implicarea Administraţiei Prezidenţiale, au constituit reţeta necesară într-o perioadă extrem de complicată”, transmite Klaus Iohannis.

    În opinia şefului statului, Topul Naţional arată că, şi în contextul pandemiei, cele mai profitabile companii au fost cele din industrie, în ciuda unor cifre de afaceri şi profituri diminuate.

    „O dinamică pozitivă, de altfel previzibilă, au avut comerţul, îndeosebi cel on-line, precum şi domeniul IT&C. Cel mai afectat sector a fost turismul, dar care a început să îşi revină treptat anul acesta. Creşterea investiţiilor nete în economie cu peste 10% în prima jumătate a anului reflectă, în ansamblu, obiectivul trecerii de la modelul bazat pe consum la creşterea bazată pe investiţii. Însă, în această privinţă şi la acest moment, investiţiile publice din bani naţionali şi absorbţia fondurilor europene încă sunt tributare în execuţie, în raport cu estimările programate în buget. În ceea ce priveşte dinamica PIB, creşterea din 2021 va fi una consistentă, peste estimările realizate de-a lungul anului, însă proiecţiile globale arată că acest efect de recuperare post-lockdown se va atenua treptat. Încetinirea creşterii economice, estimată pentru anii următori, impune soluţii de natură structurală pentru economia noastră. Dezechilibrele cu care economia se confruntă în prezent indică, fără nicio îndoială, nevoia de schimbare a paradigmelor de dinaintea pandemiei”, adaugă şeful statului.

    El afirmă că, în planul dezechilibrelor externe, este îngrijorătoare adâncirea continuă a deficitului comercial şi a deficitului de cont curent, chiar în raport cu vârfurile înregistrate anul trecut.

    „Economia merge înainte, însă trebuie să ne asigurăm că nu prin rostogolirea dezechilibrelor, ci prin reforme şi politici axate pe obiective de dezvoltare sănătoasă. Trebuie asumate o direcţie corectă, un parcurs clar şi mecanisme eficiente de implementare, prin care să revenim la obiectivele de sustenabilitate. Dincolo de urgenţele prezentului, avem mize esenţiale pe termen mediu şi lung. Provocările cu privire la consolidarea fiscal-bugetară trebuie gestionate prudent, astfel încât deficitul bugetar şi datoria publică să nu atragă constrângeri în plus asupra evoluţiilor economice viitoare. Tocmai de aceea, bugetul pentru 2022 devine un instrument esenţial pentru implementarea, în perioada post-criză, a unei concepţii financiare sănătoase pentru România. Aceasta trebuie gândită în jurul obiectivului de absorbţie a fondurilor europene şi ca programare bugetară multianuală în raport cu ceea ce ne-am propus în materie de finanţare europeană”, menţionează Iohannis.

    El aminteşte şi de prefinanţarea PNRR şi afirmă că România are recuperat, totodată, pregătirea cadrului financiar multianual.

    „Ştim cu toţii că perioada încercărilor pentru economie nu s-a terminat. Noul Guvern va avea, printre altele, şi sarcina reluării dialogului deschis, constructiv şi orientat către creşterea sustenabilă a economiei noastre. În această perioadă de redresare economică, avem nevoie de consolidarea capitalului românesc şi de atragerea de noi investiţii, axate pe valoare adăugată ridicată. Mediul de afaceri are nevoie de performanţe cantitative, dar mai ales calitative, astfel încât întreprinderile mici şi mijlocii, precum şi firmele mari să evolueze cu ambiţie şi viziune pentru economia viitorului”, conchide şeful statului.

  • Un mic pas spre modernizare: Instituţiile publice nu mai au voie să ceară copii inutile ale actelor

    Instituţiile publice nu mai pot solicita copii ale actelor, potrivit unei legi promulgată, marţi, de preşedintele Klaus Iohannis. Potrivit legii, sunt interzise copiile inutile, care se adună la dosarul cu şină.

    „Câştig important pentru cetăţean. Preşedintele Iohannis a promulgat legea care interzice statului să mai ceară de la persoanele fizice şi juridice copii după acte emise de acelaşi stat. La mai puţin de o jumătate de an de la înregistrarea proiectului legislativ la Parlament de către colegul deputat George Tuţă, proiect la care am semnat în calitate de coiniţiator. Suntem pe drumul cel bun pentru o administraţie publică modernă”, transmite senatorul PNL Alina Gorghiu.

    Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele Klaus Iohannis a semnat, marţi, decretul privind promulgarea Legii pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

    Potrivit legii, se interzice instituţiilor publice şi organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale să solicite persoanelor fizice sau persoanelor juridice, în vederea soluţionării cererilor pentru furnizarea unui serviciu public, copii de pe avize sau alte documente care au fost emise de către instituţii publice sau organe de specialitate ale administraţei publice centrale.

    Legea intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2022.