BusinessMagazin

Tag: inovatie

  • Antreprenorul grec care a construit în România afaceri de peste 60 mil. euro

    El este licenţiat în inginerie mecanică şi totodată deţine şi un master în inginerie mecanică la Universitatea Tehnică Naţională din Atena, precum şi un master în administrarea afacerilor, la Universitatea La Verne din Atena. Are experienţă vastă în dezvoltarea imobiliară şi telecomunicaţii, în România şi Grecia. Anastasopoulos a venit în România în 2003 şi a început dezvoltarea proiectelor imobiliare din rolul de managing partner al companiei de dezvoltare imobiliară specializată în proiecte rezidenţiale cu locuinţe verzi de lux Alesonor. În poziţia sa, el stabileşte strategia de dezvoltare a companiei şi coordonează echipele de design, proiectare şi project management. Sub conducerea lui Anastasopoulos, Alesonor a dezvoltat Amber Gardens, descris de companie drept primul proiect rezidenţial din România cu locuinţe verzi de lux (respectă designul bioclimatic şi urmează standardele unei case pasive), precum şi Almond Tree Residence, Clover Residence, Magnolia Residence, Ivi Office Residence.

    Din 2005, Anastasopoulos este şi membru fondator şi CEO al Cosmos Group, care reuneşte mai multe companii din sectorul telecomunicaţii, axate pe furnizarea de soluţii telecom atât pentru clienţi retail, cât şi B2B şi care au ajuns anul trecut la venituri de 23 mil. euro. Cosmos Mobile – devenit cel mai mare distribuitor de cartele preplătite din România – şi reţeaua de magazine IQBOX sunt două dintre cele mai importante companii ale grupului. „Cosmos Mobile este singura companie de pe piaţa locală care a dezvoltat un sistem tehnic complex care monitorizează procesul de distribuţie a fiecărei cartele SIM, activarea sa şi rata de reîncărcare”, explică Anastasapoulos. Cosmos Mobile a devenit astfel cel mai mare distribuitor de cartele preplătite în România pentru Vodafone, Orange, Telekom şi Lyca Mobile. IQBOX este o reţea de magazine telecom cu 42 de unităţi (dintre acestea, 20 sunt magazine proprii, iar 22 gestionate sub licenţă de franciză; operează cea mai mare reţea independentă de magazine a operatorului Telekom în România). Anul trecut, prin Cosmos Group, au depăşit un număr de 700.000 de abonaţi pre-paid activi şi 150.000 abonaţi post-paid activi.

    Pe termen lung, Leonidas Anastasopoulos spune că se vede în continuare implicat în proiecte pentru viitor, care îmbunătăţesc stilul de viaţă al oamenilor. „Personal, sunt atras de tot ceea ce înseamnă tehnologie şi inovaţie.”

     

    LEONIDAS ANASTASOPOULOS

    39 DE ANI

    CEO COSMOS GROUP, MANAGING PARTNER ALESONOR

    CAPITAL INVESTIŢIONAL ALESONOR: 45 MIL. EURO

    NUMĂR DE ANGAJAŢI ALESONOR: 12

    CIFRĂ DE AFACERI COSMOS GROUP ÎN 2016: 23 MIL. EURO

    NUMĂR DE ANGAJAŢI COSMOS GROUP: > 200

     

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 12-a ediţie.

     

  • Una dintre cele mai mari bănci din România vrea să facă banking prin Facebook

    Horia Velicu coordonează departamentul de inovaţie al BRD-Groupe Société Générale, cea de-a treia bancă de pe piaţa locală din punctul de vedere al activelor (cu un venit net bancar de 2,77 miliarde de lei şi un profit net de 728,3 milioane de lei, în 2016, acesta fiind cel mai bun rezultat anual al companiei de după 2009). înfiinţarea acestui departament, anul trecut, face parte dintr-o iniţiativă amplă, la nivelul tuturor entităţilor Société Générale din lume, şi are ca scop experimentarea serviciilor de banking în era inovaţiei. ”Eu am făcut o pauză. Am lipsit doi ani din firmă şi când m-am întors inovaţia era principala valoare organizaţională“, explică Velicu modul în care a fost prioritizat conceptul de inovaţie în ultimul timp.

    Potrivit lui Horia Velicu, departamentul pe care îl coordonează are un buget anual, dar spune că acesta nu este relevant. ”Fiind o iniţiativă susţinută de CEO, dacă există vreo nevoie, se alocă resurse în direcţia respectivă. Eu am un buget de experimentat – de participat la evenimente, cumpărat tehnologii, hardware, dar când e vorba despre lucrurile cu adevărat importante, cum ar fi, spre exemplu, un contract cu o companie din fintech, să fac o demonstraţie de concept, care costă destul de mult, acest tip de proiecte sunt aprobate. Un astfel de experiment al departamentului pe care îl coordonez costă în general în jur de 100.000 de euro.“

    Horia Velicu şi-a început cariera în 1996, pe când era în anul II de facultate, când studia Finanţele, la agenţia Reuters; ”făceam ce am ajuns să fac apoi tot restul carierei – o combinaţie între finanţe şi informatică“. Concret, implementa aplicaţii furnizate de Reuters la vremea respectivă băncilor (Reuters este unul dintre furnizorii principali de aplicaţii pentru trezoreria băncilor, în zona de predicţii financiare, în partea de retail, burse, valute, depozite unde se tranzacţionează sume mari). A implementat soluţiile în majoritatea băncilor mari din România şi, după ce a luat contact cu mai multe bănci, şi-a propus să înţeleagă mai bine ce se întâmplă în cadrul acestora: ”Aveam trei proiecte în acelaşi timp şi fugeam de la una la alta, la propriu, în oraş. Mi-am propus să mă aşez undeva şi să înţeleg cu adevărat despre ce este vorba. Când faci un proiect, încerci să înţelegi cât se poate modul de funcţionare a acestuia, dar la fiecare client este diferit.“

    A ales BRD, unul dintre primii lui clienţi, unde a construit de la zero o echipă IT legată de pieţele financiare, apoi a ajuns să conducă toată partea de operaţiuni a băncii. După 11 ani la BRD şi 18 ani în domeniu, a decis să ia o pauză. ”Am lucrat la realizarea unui joc pentru iPhone, fiindcă asta mă pasiona la momentul respectiv.“ După doi ani de încercări, în care mărturiseşte că, deşi produsul se afla într-un stadiu avansat, nu a mai reuşit să-l lanseze, a revenit la banking. ”Exact genul acesta de lecţie trebuie să îl înveţe start-up-urile; mă bucur că am avut genul acesta de experienţă.“ A revenit la BRD la propunerea de preluare a funcţiei de head of Innovation Lab al BRD.

    DE LA UN CONCEPT „TRENDY“ LA O NECESITATE REALĂ

    Horia Velicu spune că dincolo de folosirea atât de intensă a termenului de inovaţie de majoritatea companiilor, aceasta a devenit o necesitate, indiferent de domeniul de activitate: ”Cine nu ţine pasul şi nu investighează noile tehnologii şi toată partea de inteligenţă artificială o să piardă foarte mult, indiferent de domeniul din care face parte – banking, energie etc. Exista o perioadă în care era opţional, cool şi trendy, dar acum cred că devine o necesitate“. Departamentul pe care îl conduce, format din trei persoane, este mandatat de top managementul băncii cu peste opt mii de angajaţi să descopere modalităţi tehnologice de livrare de noi produse şi servicii clienţilor, precum şi pentru îmbunătăţirea vieţii angajaţilor, cum ar fi automatizarea unor sarcini de rutină.

    Horia Velicu oferă şi un exemplu concret legat de modul în care tehnologia poate simplifica vieţile angajaţilor: în cazul unui helpdesk cu 400 de solicitări zilnice, trei oameni sortează zilnic cerinţele, pentru a le transmite către echipele dedicate; potrivit lui Velicu, acesta este unul dintre domeniile în care se poate aplica un algoritm de machine learning: un robot ar putea să citească mailurile şi să identifice tipul de problemă, pe care să o trimită apoi echipei. ”Bineînţeles că va mai greşi, dar nesemnificativ, adică dacă va greşi în 5% din cazuri, acelea vor fi redirecţionate, dar cele 95% vor economisi mult timp din viaţa unor oameni.“

    Câţi dintre angajaţii unei bănci vor fi astfel înlocuiţi? Horia Velicu face referire la articolele din presa internaţională care vorbesc despre tipurile de locuri de muncă ce pot fi înlocuite de roboţi. Potrivit lui Velicu, astfel de roboţi sunt dezvoltaţi pe baza tehnologiei ”deep learning“ (cunoscută şi ca deep structured learning sau hierarchical learning, presupune abilitatea învăţării de anumite sarcini de către reţele neurale artificiale). Şeful departamentului de inovaţie al BRD spune că Google a făcut o descoperire prin care astfel de reţele neurale să creeze ele însele reţele optime; astfel, chiar şi jobul lui ar putea fi înlocuit în viitor, glumeşte el.

    Din cadrul unei bănci însă, roboţii ar putea prelua din sarcinile persoanelor care lucrează în departamentele de call center, de pildă, care filtrează şi chiar şi rezolvă solicitările; în acest nou cadru, angajaţii ar putea să trateze doar excepţiile, cazurile neobişnuite. ”Până la urmă, după mine, filosofia aceasta presupune că oamenii ar trebui să se ocupe de domenii care aduc valoare adăugată, nu lucruri de rutină; roboţii să fie roboţi şi noi să fim oameni.“ El este de părere că nu ar trebui să existe temeri legate de această dezvoltare: ”Nu cred că ar trebui să ne înfricoşăm, până la urmă avem şansa să facem ceva creativ. Fiecare dintre noi, indiferent de nivelul de educaţie, cred că are ceva de exprimat. Pe vremuri, existau oameni care calculau, erau puşi într-o sală şi adunau cifre pentru că nu existau calculatoare, astfel că erau angajaţi calculatori; acum, păstrând paralela, nouă ni se pare distractiv cum ar putea cineva să fie angajat să facă calcule, dar uite că asta se întâmpla atunci“.

    BANKING PRIN FACEBOOK, ÎN CURÂND ŞI ÎN ROMÂNIA

    Din rândul serviciilor pe care departamentul său le experimentează pentru a le oferi clienţilor, Velicu oferă ca exemplu o metodă nouă de a deveni client al băncii de la distanţă, fără a veni vreodată la sucursală. ”Acest serviciu s-ar adresa atât clienţilor foarte tineri, orientaţi spre tehnologie, care s-ar putea să devină clienţi ai unei bănci de pe canapea din sufragerie, cât şi celor care nu reuşesc să ajungă la bancă – cei din diaspora, care au nevoie de servicii destul de simple, de pildă transferuri, şi nu au conturi bancare.“ Acest tip de probleme se pot rezolva, potrivit lui Horia Velicu, de la distanţă, folosind tehnologii biometrice, ca recunoaşterea facială sau alte elemente de securitate. El spune că există două firme la nivel mondial care oferă astfel de tehnologii avangardiste, iar BRD lucrează cu una dintre acestea. ”Este un efort de căutare în primul rând de parteneri şi de filtrare a acestora, iar acest lucru ocupă foarte mult timp.“ Potrivit lui, astfel de competenţe, de fintech, nu există pe piaţa locală, domeniul fiind prea nou.

     

  • Centrul spa din România premiat la cea mai prestigioasă gală dedicată industriei

    „Acest premiu ne oferă încă o dată recunoaşterea pentru calitatea şi seriozitatea pe care le acordăm în activitatea noastră şi care ne-au ajutat să construim brandul, şi ne obligă să păstrăm aceleaşi standarde ridicate şi să devenim în fiecare zi mai buni. Orhideea Spa are în echipă specialişti în terapii spa care asigura profesionalismul în efectuarea terapiilor din oferta noastră”, declară Roxana Vişan, director Orhideea Spa.

    Premiile acordate în cadrul World Luxury Spa Awards au fost acordate pe baza sistemului de vot, desfăşurat în perioada 21 Aprilie – 21 Mai. Voturile au fost adunate prin intermediul diferitelor canale de marketing de la clienţi, votul fiind susţinut de experienţa proprie a fiecărui votant.

    Orhideea Spa este unul dintre cele mai mari centre spa din Bucureşti, întins pe o suprafaţă de 3.000 de metri pătraţi, dotat cu zonă de relaxare cu şezlonguri si organic bar, zonă extinsă de relaxare la piscină cu şezlonguri încălzite cu lămpi cu infraroşii, piscine, saune (saună uscată, hamam, saună cu sare şi saună cu infraroşii) şi terapii, integrând astfel toate serviciile spa, nu doar segmental terapiilor.

    „Anul acesta, am extins zona de saune, piscine, dar şi cea dedicată terapiilor, tocmai pentru că abordăm în stil holistic sănătatea, luând în considerare mişcarea şi relaxarea, combinând mijloacele terapeutice occidentale şi orientale, armonizarea trup-suflet-minte, conturându-se ideea unui loc în care detaliile sunt esenţa, precum şi grija faţă de persoană”, a adăugat Roxana Vişan.  

    Orhideea Spa este un dintre cele mai mari centre spa din Bucureşti, întins pe o suprafaţă de 3000 de metri pătraţi, dotat cu o zonă de relaxare, piscină, saune şi terapii. Orhideea Spa este  proiectul Fundaţiei pentru sănătate Orhideea Spa, proiect demarat în anul 2010, în urma unei investiţii de 3,5 milioane de euro. 

  • „Revoluţia energiei curate se întâmplă deja în Europa, însă nu suficient de rapid” – Diego Pavia, CEO InnoEnergy

    The Business Booster (TBB), va avea loc anul acesta la RAI Amsterdam, în 25 şi 26 octombrie . Găzduit de InnoEnergy, TBB aduce laolaltă toate părţile interesate pentru a crea astăzi viitorul energiei sustenabile. Evenimentul adună peste 160 de start-up-uri şi IMM-uri inovatoare, companii  care caută produse noi, o serie de investitori şi oficialităţi din sectorul public. Evenimentul din acest an se axează pe accelerarea tranziţiei către energie curată.

    TBB oferă jucătorilor din acest segment industrial, investitorilor şi instituţiilor din sectorul public acces direct la tehnologii de ultimă oră şi noi modele de afaceri. În cadrul evenimentului se încheie tranzacţii şi parteneriate, astfel încât inovaţiile energetice iau avânt, pentru a avea un impact real în cel mai scurt timp posibil. Participanţii la TBB au acces la toate conferinţele şi sesiunile, la expoziţia principală şi beneficiază de oportunităţi excelente de networking.

     „Când am solicitat feedback participanţilor de anul trecut, am fost încântaţi să aflăm că 98% ar recomanda TBB contactelor lor. Dar avem încredere că valoarea acestui eveniment îi depăşeşte anvergura”, adaugă Elena Bou, Director de Inovaţie la InnoEnergy.

    La ediţia din 2016 care a avut loc la Barcelona, 690 de participanţi şi 149 de expozanţi din 32 de ţări s-au angajat în 720 de minute de networking şi 420 de minute de pitching. Anul acesta evenimentul va include o zonă de demonstraţii în care participanţii vor putea vedea inovaţiile live.

  • România are în UE statut de inovator modest; performanţa în inovaţie a scăzut cu 14,1% în 6 ani

    În ultimii şase ani, performanţa României în materie de inovaţie a scăzut cu 14,1%, de la 47,9% în raport cu media performanţei Uniunii Europene în 2010, la 33,8%,în 2016.

    Punctele forte ale sistemului de inovaţie românesc sunt reprezentate de mediul prietenos cu inovarea, vânzările şi resursele umane, în timp ce punctele slabe se remarcă la capitolele investiţiile firmelor, finanţe şi suport.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şcoala care a investit jumătate de milion de euro în tehnologie

    În cadrul instituţiei pe care o conduce, a limitat utilizarea tehnologiei în timpul pauzelor şcolare, iar elevii îşi pot folosi telefoanele şi iPad-urile doar în sala de clasă, ca instrumente, cu permisiunea profesorului. În ultimii trei ani, AISB a investit aproximativ o jumătate de milion de euro în tehnologii care să sprijine educaţia, printre care se numără: Ipad-uri, laptop-uri, smartboard-uri, interactive board-uri, dar şi licenţe pentru programe educaţionale, software, instrumente de învăţare şi educaţie, baze de date pentru bibliotecă şi baze de date pentru documentare online. Tehnologia este integrată şi în infrastructura instituţiei, ce beneficiază de sisteme de informare a elevilor, sisteme de securitate cibernetică şi reţele wireless. „România se adaptează cu paşi uriaşi  la tendinţele tehnologice din perspectiva calităţii internetului, iar această ţară are mari profesionişti în domeniul tehnologic, lucru de care AISB profită din plin. Componenta digitală este un instrument care susţine procesul de învăţare a elevilor noştri în toate domeniile”, mai spune Bindley. Din august, AISB va demara crearea unui centru de desing & inginerie, estimat la o valoare de 500.000 de euro, pe lângă investiţiile uzuale în tehnologie. În prezent, AISB are 830 de elevi din 57 de ţări, 70% dintre aceştia fiind străini, iar 30% români. Taxele AISB variază de la 10.000 de euro pe an în cazul programului Early Childhood, adresat copiilor de doi ani, la 20.000 de euro pe an, în cazul ultimilor doi ani de liceu, taxe ce includ educaţia copiilor, materialele educaţionale, excursiile şi activităţile după orele de şcoală.

     

  • Moştenitoarea unui imperiu al cafelei dezvăluie în exclusivitate pentru Business Magazin ultimele inovaţii în domeniu

    „Mulţi dintre prietenii mei spun că îmi curge cafea prin vene. Cafeaua face parte din viaţa noastră de familie şi iubesc cafeaua, altfel nu aş putea să lucrez în acest domeniu. Mă fascinează faptul că această licoare merge pe urmele vinului. Sunt atât de multe inovaţii în domeniu şi atât de multe moduri de a o degusta. Sunt cursuri unde oamenii învaţă cum să deguste cafeaua, exact cum se întâmplă şi în cazul vinului”, a povestit într-un interviu Christina Meinl, head of group innovations & digital marketing Julius Meinl, o afacere care are o istorie de peste 150 de ani.

    În România, Julius Meinl este unul dintre cele mai puternice branduri de pe segmentul cafelei premium, fiind prezent în peste 2.300 de unităţi de cafenele, restaurante şi hoteluri, dar şi în câteva lanţuri de hipermarketuri. „România este o piaţă importantă pentru noi. Cred că există pasiune pentru cafea în România, avem mulţi clienţi fideli aici. De asemenea, echipa din România vine de fiecare dată cu idei inovative. În plus, echipa din România este de multe ori pionieră în implementarea inovaţiilor.” România a avut şi una dintre cele mai mari creşteri ale vânzărilor de la nivelul grupului, de 25% faţă de anul precedent.

    Astfel, businessul Julius Meinl a ajuns la peste 6,6 milioane de euro, conform calculelor BM. Julius Meinl a intrat în peste 600 de unităţi noi anul trecut, ceea ce arată un semnal bun pentru piaţă, având în vedere că în România consumul este unul foarte redus, de doar circa 2,5 kilograme per capita anual. Christina Meinl nu este la prima vizită în România şi spune că vine de fiecare dată când trebuie să se consulte cu echipa locală. Profită de toate vizitele pe care le face pe glob să simtă pulsul unei ţări din interiorul unei cafenele. „Încerc să găsesc puţin timp să merg într-o cafenea locală atunci când călătoresc pentru că de acolo pot afla mai multe lucruri despre ţara respectivă. Cafeaua este la fel în toate ţările, dar cultura din jurul ei nu este. Şi atunci caut pe internet unde pot ajunge şi mă duc să beau o cafea, să privesc oamenii. Îmi place să văd cum este poziţionat brandul nostru în ţări diferite şi acest obicei mă ajută să-mi fac o imagine despre ţara respectivă”.

    HoReCa este sectorul pe care se concentrează însă businessul Julius Meinl şi aici compania investeşte cel mai mult în inovaţii. De altfel, Christina Meinl a venit recent la Bucureşti pentru a lansa soluţia „1862“ Premium, care foloseşte tehnologia „măcinare la cerere“ şi care face parte din cea mai nouă generaţie de soluţii ale brandului austriac. „Vrem să fim lideri în inovaţia în domeniul cafelei, iar cu lansarea „1862” am făcut paşi importanţi în această direcţie şi ne dorim să aducem constant inovaţii. Merg la târguri internaţionale, vorbesc cu alţi producători de cafea şi producători de aparate pentru cafea, încerc să văd unde vor fi următoarele inovaţii”, mai spune Christina Meinl, care cu o săptămână înaintea lansării produsului în Bucureşti a fost la Miami pentru a prezenta şi acolo noul produs. Gama «1862» este în faza de lansare pe cele mai importante 15 pieţe ale Julius Meinl din cele 70 pe care este prezent brandul. Şi România face parte din grupul restrâns de ţări unde este lansată inovaţia Julius Meinl – Christina Meinl spunând că piaţa locală este una foarte importantă pentru afacerea familiei Meinl.

    Christina Meinl consumă mai mult de zece ceşti de cafea pe zi şi spune că nu are un mod de preparare preferat. „Nu vreau să beau acelaşi vin zilnic, să mânânc acelaşi lucru zilnic şi nu vreau să gust aceeaşi cafea zilnic. Sunt atât de multe feluri în care poţi să prepari o cafea, încât îmi place să o aleg în funcţie de ce simt că vreau să beau în acel moment. (…) Mă fascinează toate aceste feluri de preparare a cafelei, faptul că nu există un singur gust al cafelei, ci mai multe. Am degustat o cafea şi a fost ca şi cum aş fi mâncat un strugure.”  Moştenitoarea imperiului Meinl ştie tot ce se întâmplă în industria cafelei la nivel mondial, merge la toate târgurile importante ale cafelei; în aprilie, de pildă, va merge la târgul din Seattle (SUA).

    Direcţia în care vor merge în următorii ani piaţa cafelei şi celelalte industrii este determinată de generaţia Millennials, potrivit Christinei Meinl. „Generaţia Millennials vrea ca produsul pe care îl consumă să aibă în spate o poveste, să fie un brand de familie, vrea să afle trasabilitatea produsului şi toate aceste lucruri să fie transparente. Este generaţia Millennials la fel peste tot în lume? Răspunsul este da şi asta datorită social media, a telefoanelor inteligente. Oamenii devin asemănători, poveştile sunt distribuite în social media. Suntem predispuşi să ne placă ce le place şi prietenilor noştri.” Christina Meinl mai spune şi că clasa de mijloc a consumatorilor de cafea începe să dispară. „Oamenii vor să aibă produse cât mai bune, premium, dar va exista întotdeauna o clasă de consumatori care se uită la preţ. Clasa de consumatori de mijloc este tot mai mică”, a conchis ea.

  • Cum a ajutat spamul Airbnb să ajungă o afacere de miliarde de dolari

    În ianuarie 2009, cei trei fondatori ai unui site mai puţin cunoscut numit Airbedandbreakfast.com (în traducere Aerpatşimicdejun.com) au decis în ultimul moment să participe la investirea preşedintelui Barack Obama. Brian Chesky, Joe Gebbia şi Nathan Blecharczyk erau toţi trecuţi de 20 de ani, nu avea niciunul bilet la festivităţi sau haine de iarnă potrivite şi nici măcar o idee clară despre programul săptămânii. Însă au văzut o oportunitate. Afacerea lor de servicii online de home-sharing şchiopăta de mai mult de un an, fără să aducă prea mare satisfacţie. Acum ochii lumii aveau să fie îndreptaţi spre capitala ţării. Iar ei au vrut să profite.

    Au găsit un apartament ieftin în Washington, într-o casă dărăpănată cu trei etaje lângă Universitatea Howard, care, la fel ca atât de multe alte case în acele vremuri disperate, era în executare silită. Camerele erau nemobilate. Aveau doar o canapea extensibilă, pe care cei trei antreprenori au cedat-o prietenului şi consilierului lor Michael Seibel, care deţinea site-ul de streaming video Justin.tv. Noaptea s-au înghesuit pe podeaua din lemn tare pe saltele gonflabile.

    Gazda lor era un chiriaş care aştepta evacuarea. Locuia în apartamentul de la subsol şi a folosit site-ul AirBed & Breakfast pentru a închiria primul etaj, gol, şi, celor trei oaspeţi, propriul său dormitor, living-ul şi garderoaba. Simţind o oportunitate de promovare, Chesky a trimis un e-mail personalului de la Good Morning America cu garderoba şi un producător a inclus-o într-o trecere în revistă a cazărilor neobişnuite pentru cei care doreau să participe la investirea preşedintelui.

    Ziua, cei trei, însoţiţi de Seibel, au împărţit fluturaşi cu AirBed & Breakfast de la staţia de metrou Dupont Circle. „Închiriaţi-vă camera! Închiriaţi-vă camera!”, strigau către navetiştii înghesuiţi. Cei mai mulţi îi ignorau. În timpul nopţii s-au întâlnit cu alte gazde AirBed & Breakfast în oraş, din vorbă în vorbă au descoperit cum să intre la petrecerile inaugurale, şi au răspuns la mai multe e-mail-uri de la un client nemulţumit – oaspetele din dormitorul de la subsol. Femeia venise cu o dubiţă Volkswagen tocmai din Arizona, cu câinele ei de ajutor, un chihuahua, şi nu era încântată de cazarea aglomerată. Într-o suită de plângeri, ea s-a declarat nemulţumită de mirosul de marijuana, că sucul pe care l-a lăsat în frigider i-a fost luat; în plus, clădirea nu respecta normele privind persoanele cu dizabilităţi. La un moment dat, chiar ameninţa că sună la poliţie. Chesky, Gebbia şi Blecharczyk stăteau la doar câţiva metri deasupra capului ei, în camera de sus, desigur, tastând scuzele de rigoare.

    În ziua inaugurării, s-au trezit la ora 3 dimineaţa pentru a ocupa un loc cu perspectivă bună spre National Mall. Au mers peste 2 mile pentru a ajunge acolo, şi şi-au cumpărat de la un magazin de pe drum pălării şi măşti. La ora 4 îşi găsiseră deja loc pe spaţiul verde în zona deschisă publicului, la o depărtare de câteva terenuri de fotbal de podium prezidenţial.

    „Stăteam spate în spate şi încercam să ne încălzim”, spune Chesky, directorul executiv al afacerii numite acum Airbnb. „A fost cea mai rece dimineaţă din viaţa mea. Toată lumea a aplaudat atunci când a apărut soarele”.

    Acestea se petreceau în urmă cu opt ani. De atunci, multe s-au schimbat – preşedintele, întreprinzătorii. Însă puţine companii au schimbat viaţa de oraş la fel de profund şi la fel de repede cum a făcut-o compania lansată de antreprenorii care tremurau anonimi în mulţime în acea zi. Airbnb nu este singura în acest pionierat. Uber a avut, de asemenea, o contribuţie uriaşă. Cele două companii sunt printre start-up-urile cu cea mai rapidă creştere din istorie în funcţie de vânzări, valoarea de piaţă şi numărul de angajaţi. Împreună, ele întruchipează cea de-a treia fază a istoriei internetului, era inovaţiei post-Google şi post-Facebook.

    Au ajuns atât de sus, şi la o valoare combinată de 99 de miliarde de dolari, cu toate că nu deţin prea multe active fizice. Airbnb poate fi considerată una dintre cele mai mari companii hoteliere din lume, în prezent fiind evaluată la 30 de miliarde de dolari, aproximativ la fel ca Marriott International – cu toate că nu are în proprietate camere de hotel reale. Fondatorii săi sunt multimiliardari, cel puţin pe hârtie. Uber se numără printre cele mai mari servicii de transport cu maşina de lume, dar nu are ca angajaţi şoferi profesionişti şi nici nu deţine autovehicule (cu excepţia unei mici flote experimentale de automobile care se conduc singure). Uber este evaluată la 69 miliarde dolari, mai mult decât oricare alt start-up de tehnologie privat. Ambele start-up-uri au oferit idei vechi de când timpul (transportul în comun, primirea oamenilor în gazdă), dar împachetate altfel. Şi ambele companii creează aporoape încontinuu controverse pe fiecare piaţă urbană pe care intră. Ele au venit să reprezinte, cel puţin pentru unii, mândria tehnoelitei. Criticii le învinovăţesc pentru distrugerea regulilor de bază ale angajărilor, de aglomerarea traficului, de ruinarea cartierelor, agravarea penuriei de locuinţe şi în general de aducerea unui capitalism neîngrădit în oraşe liberale. Airbnb şi Uber nu au anticipat acest grad de respingere, care i-ar fi putut descuraja pe întreprinzătorii mai prudenţi sau mai puţin zeloşi.

  • Inovaţia în online reprezintă viitorul industriei mobilei

    Contează acum nu numai eficientizarea activităţii prin unelte care facilitează comunicarea sau raportarea în cadrul companiei, ci şi felul în care magazinele online acaparează felii tot mai consistente din vânbzările companiei.

    Preferinţele în schimbare ale consumatorilor şi inovaţiile din domeniu au dus însă la apariţia unor noi trenduri: cererea pentru mobilier de birou a crescut în timpul crizei şi ulterior în anii 2011-2012. Consumatorii au înţeles că mobilierul de acasă poate avea mai multe funcţii, alegând de multe ori piese de mobilă versatile, ce pot folosi atât ca mobilier de birou cât şi ca unul de casă. Un alt trend recent este cel al mobilierului ecologic, determinat de îngrijorarea clienţilor vis-a-vis de acţiuni care determină degradarea mediului înconjurător, spre exemplu defrişările; dezvoltarea unor business-uri sustenabile a căpătat o importanţă mai mare ca oricând.

    O problemă cu care se confruntă industria europeană a mobilei este competiţia din partea unor state ce au costuri de producţie mult inferioare: China, spre exemplu, este cel mai mare exportator de mobilă către Uniunea Europeană, livrând mai mult de jumătate din toate produsele achiziţionate pe piaţa unică. Pe de altă parte, globalizarea şi digitalizarea comerţului reprezintă factori de îngrijorare în ceea ce priveşte protecţia drepturilor de proprietate intelectuală.

    Dar poate cea mai importantă inovaţie se referă la zona vânzărilor, şi anume importanţa tot mai mare a magazinelor online. În Statele Unite, spre exemplu, rata anuală de creştere a vânzărilor online este de 16,6%; tot mai multe companii investesc astfel în perfecţionarea magazinelor virtuale, acordând beneficii precum livrare sau montaj gratuit celor care cumpără online. Sustenabilitatea unui astfel de business va depinde de tehnologia folosită şi modul de implementare a acesteia.
    Potrivit unor studii realizate de Centrul pentru Studii Industriale de la Milano (CSIL), cele mai importante lucruri pentru succesul unui magazin online de mobilă sunt logistica, livrarea şi integrarea datelor în online şi offline.

    Potrivit studiului, o tendinţă care se manifestă tot mai clar în preferinţele clienţilor este de a petrece timp pe site doar atunci când există reduceri; prin urmare, oferirea unor servicii într-un timp cât mai scurt sau introducerea unor planuri de loialitate devin esenţiale în ecuaţia succesului. Viteza de transmitere a datelor devine astfel de importanţă capitală pentru evoluţia afacerii şi obţinerea profitului. Alegerea partenerului potrivit care să ofere servicii de calitate este una dintre cele mai importante alegeri pe care conducerea companiei le va face.

    Vodafone, al doilea jucător de pe piaţa locală de telefonie mobilă, a oferit în ultimele şase luni cele mai ridicate viteze de acces la internet din România, conform unui clasament realizat de compania americană Ookla. Rezultatele a peste 500.000 de teste din al doilea şi al treilea trimestru al anului 2016, efectuate de utilizatorii de telefoane mobile din România compatibile cu tehnologia LTE, arată că reţeaua Vodafone România oferă cele mai mari viteze de download şi de upload, precum şi cea mai mică latenţă în transmiterea datelor, explicau la finalul anului trecut reprezentanţii operatorului telecom.
    În prezent, un parteneriat solid între companiile din domeniul mobilei şi un furnizor de încredere în domeniul serviciilor tehnologice avansate, mai cu seamă de date, dar, într-o sferă mai largă, de telecomunicaţii în general este nu numai necesar, ci dobândeşte o imporanţă radicală.

    Chiar dacă în timpul recesiunii economice de la sfârşitul anilor 2000 industria mobilei a avut de suferit pe măsură ce consumatorii au renunţat la cheltuielile care nu erau esenţiale, consumul a început din nou să crească iar producţia de mobilă a înregistrat un ritm de creştere mai mare decât alte sectoare ale economiei. Potrivit analiştilor, până în 2019 piaţă globală a mobilei ar putea atinge valoarea de 695 de miliarde de dolari. În România, pe o piaţă estimată la 700 de milioane de euro, cei care vor reuşi să profite de inovaţiile tehnologice şi să-şi aleagă partenerii potriviţi vor avea prima şansă în anii ce urmează, într-o piaţă tot mai competitivă.

  • Brexit: Theresa May promite sprijin industriei britanice printr-un fond de strategie industrială

    Premierul Marii Britanii, Theresa May, va prezenta, luni, o strategie industrială nouă, realizată astfel încât să sprijine economia ţării după ieşirea din Uniunea Europeană, transmite BBC.

    Transportul şi energia se numără printre priorităţile identificate de autorităţi în vederea alinierii infrastructurii guvernamentale centrale cu priorităţile locale de creştere.

    Planul cuprinde domenii precum investiţii în ştiinţă, cercetare şi inovaţie, dezvoltarea aptitudinilor, îmbunătăţirea infrastructurii, sprijinirea mediului de afaceri şi încurajarea comerţului.

    Theresa May intenţionează ca guvernul să ofere sprijin pentru dezvoltarea aptitudinilor în domeniul ştiinţei, tehnologiei şi ingineriei, dar şi în domeniul digital, urmând să fie investite 170 de milioane de lire pentru crearea de noi institute de tehnologie.

    Roboţii, inteligenţa artificială şi reţeaua de tehnologie mobilă 5G sunt unele dintre domeniile care ar putea beneficia de sprijin din partea unui fond de strategie industrial, scrie BBC.

    Un raport al propunerilor guvernamentale va fi lansat spre dezbatere, pentru a stabili modul în care guvernul poate sprijini mediul de afaceri şi cum poate numi instituţiile care să încurajeze inovaţia şi dezvoltarea abilităţilor.

    Premierul va lansa noua strategie la prima întâlnire a cabinetului, realizată la nivel regional, care va avea loc în nord-vestul Marii Britanii.