BusinessMagazin

Tag: industrie

  • Industrii Inteligente: cum facem ca România să se producă mai multă valoare adăugată

    Tema centrală – cum facem să creştem valoarea adăugată în România – a fost dezbătută la toate ediţiile din 2023 a emisiunii „Industrii Inteligente”, un proiect editorial al Ziarului Financiar, în parteneriat cu Confederaţia Patronală Concordia şi susţinut de BCR.

    Despre creşterea valorii adăugate în economia românească au vorbit Oana Bâra, coordonator programe de finanţare la BCR, Mihai Matei, vicepreşedinte Concordia şi preşedintele ANIS – cel mai mare patronat din industria de software din România, profesorul Răzvan Bologa, care este şi coordonator al programului Nextlab.tech şi Marian Nechifor, fondatorul Transparent Design, procesator specializat pe nişa sticlei plane.

    Creşterea valorii producţiei din România este una dintre priorităţile zero ale economiei din România, iar spaţiu de creştere există în toate sectoarele, mai ales în cele în care ţara exportă materie primă şi importă produsele finite din materia primă respectivă. De asemenea, chiar şi în IT, un sector care a cunoscut o explozie în ultimii ani în România, este spaţiu de dezvoltare mai departe, de crearea de produse software româneşti, cu valoare ridicată.

    „Trăim o epocă de aur a fondurilor nerambursabile. Suntem la congruenţa mai multor tipuri de finanţări europene. Cele mai multe fonduri merg către cele două tranziţii gemene, cea verde şi cea digitală, iar industria 4.0 le poate încorpora foarte bine pe ambele. Astăzi, asistăm la o revo­luţie industrială, iar companiile care decid să nu investescă în inovaţie ar putea să dispară din piaţă în următorii ani. În acest con­text, putem să spunem că aceste fonduri reprezintă o sursă de dez­vol­tare, dar şi un colac de salvare pentru viitor“, a spus Oana Bâra în cadrul emi­siunii Indus­trii Inteligente.

    Investiţiile în educaţie, măsurile fiscale care să avantajeze start-up-urile dublate de politici publice care să susţină şi să încurajeze inovaţia reprezintă princi­palii vectori care ar putea impulsiona dezvoltarea ecosiste­mului local de start-up-uri, pepiniera viitorilor unicorni din România, este de părere Mihai Matei, care conduce patronatul industriei de software din România.

    Dacă ar fi să numesc trei vectori principali prin care am putea să ajungem să creăm în viitorul apropiat unicorni în România, primul se referă la investiţiile în sistemul de educaţie, urmat apoi de un set de politici fiscale prietenoase pentru start-up-urile din tehnologie şi un set de politici publice care să încurajeze inovarea.“

    Marian Nechifor, fondatorul Transparent Design, procesator specializat pe nişa sticlei plane, a povestit despre planurile companiei de a exporta în ţările arabe produse din România şi, în cadrul aceleiaşi ediţii, Mihaela Iorga, director pe zona corporate a povestit despre transformarea fluxului de producţie prin integrarea robotizării sau automatizării.

    „Industria 4.0 este despre eficientizare şi despre integrare, despre cum obţii performanţă într-un mod mai simplu şi sustenabil în contextul actual. Este despre modul în care companiile răspund noilor tendinţe într-un context aflat în mişcare. Putem să privim industrializarea 4.0 şi din perspectiva transformării fluxului de producţie prin integrarea robotizării, softurilor, inteligenţei artificiale. Antre­prenorul câştigă în competitivitate faţă de concurenţa din piaţă, câştigă în faţa clienţilor, iar în acelaşi timp oferă angajaţilor posibilitatea ieşirii din mono­tonia determinată de sarcinile repetitive şi lipsa unei perspective“, a spus Mihaela Iorga la Industrii Inteligente.

    Răzvan Bologa, profesor la Academia de Studii Economice (ASE) Bucureşti, a vorbit despre dezvoltarea inteligenţei artificiale şi despre cum se poate creşte competitivitatea economiei naţionale cu ajutorul inteligenţei artificiale.

    „Este un lucru cât se poate de bun că avem şansa în acest moment să utilizăm tehnologiile moderne, cum sunt inteligenţa artificială şi robotica, sistemele fizico-cibernetice, pentru a genera creştere economică. Principalul obstacol care trebuie depăşit pentru ca aceste tehnologii să producă beneficii de care să bucure toţi membrii societăţii şi în acelaşi timp să putem creşte valoarea adăugată în economie este educaţia. Trebuie să existe o reformă a educaţiei, dar care să fie abordată plecând de la faptul că informatica este inima dezvoltării sociale şi ea trebuie să se răspândească în multiple alte sectoare, să existe transdisciplinaritate, să existe construcţionism“, a spus Răzvan Bologa.

     

     

     

  • Ce evenimente au marcat industria alimentară în 2023: de la achiziţia Vel Pitar, la revenirea la plata CASS, anul acesta a fost unul imprevizibil pentru o industrie de 12 miliarde de euro

    Creşterea preţurilor alimentelor s-a mai domolit în 2023, mai ales că Guvernul a decis plafonarea adaosului comercial practicat de producători, distribuitori şi retaileri, dar cu toate acestea anul 2023 a stat sub zodia incertitudinilor pentru un sector unde companiile realizează anual afaceri de 12 miliarde de euro. Noile schimbări legislative, printre care şi reluarea plăţii CASS de către angajaţii din domeniu, au fost principalele subiecte dezbătute în industria alimentară. Nu au lipsit nici tranzacţiile, însă industria alimentară locală continuă să fie dependentă de importuri în condiţiile în care România este exportator de materii prime şi importator de aluat congelat, de sosuri de roşii, dar şi de carne şi legume.

    Mulţi producători au văzut în acest an în propriile vânzări această reţinere a consumatorilor de a cheltui mai mult decât strictul necesar şi o mai mare atenţie a acestora la tipul de produse pe care îl pun în coş. Astfel, consumul a scăzut uşor în cele mai multe sectoare din domeniul alimentar.

     

    • Achiziţia Vel Pitar de către Bimbo (Mexic)

    Grupul Bombo, un gigant din domeniul panificaţiei cu sediul în Mexic, a finalizat în acest an achiziţia Vel Pitar, liderul pieţei de profil din România, într-o tranzacţia estimată la peste 200 de milioane de euro.  Bimbo a cumpărat Vel Pitar de la fondul de investiţii american Broadhurst.

    Compania Vel Pitar a fost fondată în 1999 şi deţine 10 fabrici de panificaţie, cu peste 1800 de angajaţi, având un portofoliu de peste 12 mărci de pâine şi alte produse de panificaţie. Printre cele mai cunoscute branduri se numără French Toast, Grâu Întreg, Chef Gourmand. Odată cu schimbarea acţionarului, Vel Pitar l-a recrutat pe Ionuţ Ilie în funcţia de general manager. El a lucrat anterior pentru gigantul Unilever şi a plecat din companie după mai bine de 25 de ani, timp în care a ocupat mai multe funcţii de conducere.

    • Revenirea la plata CASS de către angajaţii din industria alimentară şi agricultură

    Angajaţii din sectoarele construcţii, agricultură şi industria alimentară au reînceput să plătească contribuţia la sănătate (CASS) din 1 noiembrie. Scutirea de la plata CASS a fost de bun augur industriei alimentare care a reuşit să mărească salariile, deşi a rămas în continuare la coada industriei din punct de vedere a veniturilor angajaţilor. Însă, multe companii au ales să plătească CASS din „buzunar” ca să nu le plece angajaţii.

    • Plafonarea preţurilor la alimentele de bază

    La 1 august a intrat în vigoare o ordonanţă de urgenţă care plafonează adaosul comercial practicat de procesatori, retaileri şi distribuitori pentru o perioadă de trei luni la 14 grupe de alimente de bază, inclusiv pâină, iaurt, lapte, brânză, fructe proaspete vrac, carne proaspătă de pui şi de porc sau cartofi şi zahăr. Măsura este în vigoare până la finalul lunii ianuarie, conform deciziei Guvernului.

     O analiză a Consiliului Concurenţei arăta că luna august, prima lună de plafonare a adaosurilor comerciale, preţurile alimentelor de bază s-au redus cu până la 49%. Prunele, strugurii, tomatele, ceapa, ardeii, morcovii şi cartofii au avut cele mai importante scăderi de preţuri, conform analizei citate.

    • Transavia a angajat banca de investiţii Rothschild pentru a testa piaţa

    Transavia, cel mai mare producător de carne de pui din România, deţinut de antreprenorul român Ioan Popa, a angajat celebra bancă de investiţii Rothschild pentru a testa piaţa în privinţa unui eventual interes pentru achiziţia companiei, conform unor surse de pe piaţa de consultanţă.

    Acest demers nu înseamnă neapărat că se va ajunge la o tranzacţie de vânzare a Transavia.

    Transavia, unul dintre cei mai mari angajatori din sectorul alimentar, are în prezent aproape 2.400 de angajaţi, care activează preponderent în cele 31 ferme de creştere a păsărilor şi în cele 4 ferme de producţie vegetală, în fabrica de nutreţuri combinate, în cele 3 abatoare de ultimă generaţie şi în fabrica de procesare a cărnii. În fermele Transavia, localizate în 8 judeţe din România, se produc anual peste 100.000 de tone de carne de pui.

    • Scandia a finalizat preluarea Carniprod Tulcea, în una dintre cele mai importante tranzacţii din sector în ultimii ani

    Agra’s Alba Iulia, companie deţinută de Scandia Food, liderul pieţei de conserve din România, a finalizat achiziţia producătorului de mezeluri Carniprod Tulcea. Acţionarul principal al Carniprod Tulcea a fost antreprenorul Nicolae Ciuleac.

    Agra’s, producător de mezeluri din judeţul Alba, face parte din grupul Scandia Food de la finalul anului 2021.

    Scandia Food este lider pe piaţa conservelor din România, are  şase capacităţi de producţie şi peste 1000 de angajaţi. Mărcile deţinute de companie sunt Scandia Sibiu, Bucegi, Sadu, Lotka, Năvodul Plin, Tapas, Rotina, Roua, Sunset Nuts,Yummy Snacks. Compania este prezentă în categoriile de conserve pe bază din carne, conserve de peşte, conserve pe bază de legume, zacuscă, murături dar şi snacks-uri sărate, dulciuri.

    • Raul Ciurtin a vândul brandul Capricii şi Delicii către Mandy

    Antreprenorul român Raul Ciurtin a vândut brandurile tradiţionale ale producătorului de conserve, pateuri şi zacuscă Prefera Food, alături de contractele de distribuţie, el fiind la o doua tranzacţie cu businessul din judeţul Alba. Astfel, el a vândut -„Capricii şi Delicii”, „De Azi”, „Rodna”, „Atelier de Mediaş” şi „Meniu” – şi contractele de distribuţie către grupul Morad, dar păstrează fabrica din localitatea Oiejdea, judeţul Alba. Aceasta va fi folosită de Verdino, companie ce produce alternative la alimentele din proteină animală.

  • Analiză. Cu ochii pe alt model de creştere

    De aproape 25 de ani, cu un start ratat dacă ne uităm la alte ţări din regiune, economia României, la fel ca multe alte economii foste comuniste, s-a bazat pe modelul de creştere al investiţiilor străine, atrase de forţa de muncă accesibilă şi de fiscalitatea relativ prietenoasă. Acum însă, lucrurile stau diferit. Ce mutare va face România ca să continue creşterea? Este o întrebare crucială, pe care nu şi-o adresează numai România, ci toate ţările din Uniunea Europeană care s-au bazat pe modelul de creştere amintit. Cum creştem mai departe?

     

    În urmă cu un sfert de secol, salariul mediu net era mult mai mic decât este astăzi salariul minim pe economie, dar acum, pe final de 2023, salariul mediu net în România bate spre 1.000 de euro în mâna angajatului, acelaşi salariu pentru care angajaţii români lăsau familiile acasă pentru luni, poate chiar ani, ca să muncească în Spania, Italia sau Germania. Fiscalitatea începe să nu mai fie nici ea prietenoasă şi este clar că salariile din România încep să devină competitive, cel puţin pentru anumite sectoare, cu salariile din Vest. Adevărata istorie a economiei româneşti de după comunism începe, de fapt, abia la 10 ani după căderea comunismului. Când investitorii străini începeau să se uite spre România, adică undeva pe la începutul anilor 2000, vedeau o ţară cu un potenţial imens din perspectiva forţei de muncă. În mod evident, un business este cu atât mai bun cu cât costurile sunt mai mici, iar în cele mai multe businessuri cea mai mare parte din costuri este forţa de muncă. Pe lângă costul redus, forţa de muncă din România venea şi cu un bagaj de cunoştinţe, pentru că industria comunistă, cu bune, cu rele, a lăsat în urmă şi mulţi specialişti. Pe lângă aceste avantaje pentru investitori, România se pregătea, la finalul anilor 90 şi începutul anilor 2000, de intrarea în cele mai selecte cluburi din lume: NATO şi Uniunea Europeană. Cu aceste atuuri şi perspective la orizont, povestea economică a României a început să prindă culoare, după anii 1990, dacă nu gri, chiar negri. Cifrele vorbesc de la sine. În anii 2000, economia României pornea de la 27% din media europeană în ceea ce priveşte PIB pe cap de locuitor, după o stagnare de 10 ani. La cele mai recente cifre, aferente anului 2021, suntem la 77% din media europeană. Tot răul spre bine, spune o vorbă românească optimistă. În acest caz, însă, fără o abordare inteligentă, lucrurile pot sta fix invers, sunt de părere economiştii şi mediul de business: tot binele spre rău. Sau cel puţin mai puţin bine. „PIB-ul a crescut de opt ori în ultimii 30 de ani. Faţă de anul 2000, economia românească a adăugat 224 de miliarde de euro valoare adăugată în plus. Exporturile noastre s-au dublat. Şi la PIB-ul pe cap de locuitor am avut o ascensiune foarte rapidă. Astăzi suntem la 77% din media europeană, nici mie nu-mi vine să cred când spun asta, dacă mai ţineţi minte, în 1992 eram la 16% şi astăzi suntem la 77%. Aici am recuperat foarte repede, dar devine din ce în ce mai greu să recuperăm”, remarcă Radu Burnete, directorul executiv al confederaţiei patronale Concordia, organizaţie care reuneşte companii care fac circa 30% din economia României.

    „Reţeta mea, pe care vi-o propun, este simplă: educaţie, consecvenţă, tehnologie şi sustenabilitate. Nu trebuie să inventăm reţete, sincer nu cred că avem prea multe lucruri de inventat. Sunt lucruri pe care le vom face sau nu le vom face. Viitorul depinde de deciziile pe care le vom lua şi de cum vom sta împreună când luăm aceste decizii.“ Sergiu Manea, CEO-ul BCR

    Finalul de 2023 prinde economia României într-o situaţie delicată. PIB-ul încetineşte în mod vizibil. Piaţa forţei de muncă, paradoxal, cel puţin pe moment, rămâne strânsă şi în continuare este o piaţă a candidaţilor, deci salariile cresc. Investiţiile străine, dar şi româneşti, continuă să vină, aşa cum indică şi cifrele, chiar dacă ritmul se mai temperează. Cifrele sunt clare: investiţiile vin şi se ştie şi de ce vin în continuare: forţa de muncă accesibilă (încă) şi fiscalitatea redusă (deocamdată), ca motive generale. În funcţie de specificul businessului, se poate vorbi şi de alte motive, cum ar fi poziţia geografică, resurse, potenţial agricol etc. Motivele generale pentru care sunt atraşi investitorii străini în România încep să se disipeze, pentru că taxele şi salariile cresc accelerat. Călcâiul lui Ahile se conturează a fi deficitul bugetar al României şi, aşa cum s-a mai dovedit de nenumărate ori în trecut, se va dovedi şi în viitor: este problema tuturor, pentru că statul se întoarce prima dată la plătitorii de taxe. 2023 e jucat şi 2024 este electoral, dar în anii următori, analiştii financiari şi companiile se uită la aceste date privind deficitul şi se întreabă care vor fi măsurile care vor aduce minusul bugetar, adică diferenţa dintre încasările statului şi cheltuieli, în grafic. Mai mult decât atât, în următorii 10 ani va începe să iasă la pensie generaţia decreţeilor, cea mai mare cohortă de angajaţi din acest moment, iar bugetul pensiilor deja este sub presiune. Cu alte cuvinte, motoarele creşterii economice din ultimii ani încep să se caleze şi va fi nevoie de şi mai mulţi bani la buget pentru susţinerea sistemului de pensii, pentru susţinerea investiţiilor şi a altor cheltuieli bugetare şi, în aceeaşi vreme, businessul trebuie să fie destul de puternic pentru a susţine toate aceste cheltuieli. Mai mult, în tot acest timp, economia trebuie să crească, salariile trebuie să continue creşterea, consumul să crească şi companiile să vândă, iar investitorii să continue să vină în România. Cheia, sunt de părere actorii din mediul universitar şi privat, este la creşterea valorii adăugate din economia românească. Este însă o exprimare generală şi, fără strategii ţintite rămân, ca multe altele, în cel mai bun caz lozinci. „Şi în sectoarele unde suntem campioni, unde exportăm cel mai mult, şi acolo avem un deficit comercial. Ar trebui să ne alegem câteva sectoare unde putem să exportăm mai mult decât importăm”, a spus Radu Burnete. Un exemplu de succes, aflat în plină desfăşurare este şi industria IT din România. Împreună cu serviciile conexe, cum ar fi cele de shared service sau outsourcing, segmentul a ajuns la o pondere de aproape 12% din economia României, adică mai bine de jumătate din PIB. IT-ul, împreună cu construcţiile, au fost cei mai importanţi muşchi ai economiei româneşti de la pandemie încoace. Mihai Matei, preşedintele ANIS, patronatul producătorilor de software din România, asociaţie afiliată confederaţiei Concordia, a vorbit la emisiunea Industrii inteligente de pe zf.ro despre cum ar putea industria de IT să treacă la nivelul următor, adică să înceapă să producă mai mult software valoros, local. „Dacă ar fi să numesc trei vectori principali prin care am putea să ajungem să creăm în viitorul apropiat unicorni în România, primul se referă la investiţiile în sistemul de educaţie, urmat apoi de un set de politici fiscale prietenoase pentru start-up-urile din tehnologie şi un set de politici publice care să încurajeze inovarea“, a spus Mihai Matei. Pentru economie în general, primul pas pentru creşterea valorii adăugate este educaţia, apreciază toată lumea. La aceasta, Sergiu Manea, CEO-ul BCR a mai adăugat consecvenţă, tehnologie şi sustenabilitate pentru  a duce economia la nivelul următor. „Reţeta mea, pe care vi-o propun, este simplă: educaţie, consecvenţă, tehnologie şi sustenabilitate. Nu trebuie să inventăm reţete, sincer nu cred că avem prea multe lucruri de inventat. Sunt lucruri pe care le vom face sau nu le vom face. Viitorul depinde de deciziile pe care le vom lua şi de cum vom sta împreună când luăm aceste decizii“, a spus Sergiu Manea, CEO-ul BCR.

    „PIB-ul a crescut de opt ori în ultimii 30 de ani. Faţă de anul 2000, economia românească a adăugat 224 de miliarde de euro valoare adăugată în plus. Exporturile noastre s-au dublat. Şi la PIB-ul pe cap de locuitor am avut o ascensiune foarte rapidă. Astăzi suntem la 77% din media europeană, nici mie nu-mi vine să cred când spun asta, dacă mai ţineţi minte, în 1992 eram la 16% şi astăzi suntem la 77%. Aici am recuperat foarte repede, dar devine din ce în ce mai greu să recuperăm.“

    Radu Burnete, directorul executiv al confederaţiei patronale Concordia

    O altă problemă care are nevoie de abordare urgentă este procesarea materiilor prime în ţară. Este un lucru ştiut şi, la o privire superficială, stupid: România, unul dintre cei mai mari producători agricoli din Uniunea Europeană, exportă porumb şi importă mălai sau exportă grâu şi importă aluat congelat. Situaţia este similară şi în alte domenii, nu numai în agricultură, de unde pleacă materiile prime în cea mai brută stare şi se întorc, câteodată tocmai din China, produse finite. Mediul de afaceri vrea să pună pe masa decidenţilor aceste strategii şi să lucreze, împreună cu guvernul, la un plan mai mare pentru dezvoltarea unor sectoare care să ducă economia mai departe în provocările care există şi se anunţă. „Poate că am pierdut bătălia demografică, poate că nu. Cred că trebuie să ne imaginăm o altă Românie şi să plecăm de la lucrurile pe care le avem şi de la lucrurile pe care le facem bine. Merg destul de mult prin ţară şi văd un sector agricol care arată mai bine ca oricând. Ţara asta produce. Nu procesăm suficient şi ar trebui să ne gândim la asta, dar ca să procesăm trebuie să venim cu tehnologie“, este de părere Bogdan Cernescu, head of corporate banking la BCR.   

  • 6 întrebări pentru un lider internaţional. Ileana Dumitru, Director juridic şi afaceri externe, Aria Europa de Sud–Est din cadrul BAT: „Cred foarte tare în susţinerea unui mediu de lucru deschis, care valorizează iniţiativa, colaborarea şi diversitatea”

    Ileana Dumitru şi-a început activitatea ca avocat, iar cariera profesională în domeniul corporatist a debutat pentru ea cu o etapă de 13 ani în FMCG, mai exact în industria berii, în companii precum AB InBev si Molson Coors. De circa nouă ani lucrează în cadrul BAT, unde în prezent coordonează ca Director din România Departamentul Juridic şi Afaceri Externe al Ariei Europa de Sud–Est. Provocările principale ale acestui rol, care, spune ea,  coincid şi cu cele mai importante realizări, sunt legate de legislaţia domeniilor în care a ales să activeze. Care sunt cele mai recente evoluţii din industrie din perspectiva unui director juridic şi afaceri externe cu experienţă internaţională?

     

     

    1

    Cum gestionaţi departamentul de legal & external affairs pe atât de multe pieţe, într-o industrie intens reglementată şi cu restricţii de comunicare? Industria tutunului este un domeniu intens reglementat şi cu provocări multiple şi diverse la nivelul celor 13 ţări care compun aria Europa de Sud–Est din cadrul BAT, al cărui departament juridic şi de afaceri externe îl conduc din România. Similar însă altor domenii, industria noastră evoluează semnificativ: dacă acum zece ani aveam un singur produs în portofoliu, azi vorbim de noi categorii de produse cu risc redus*, care au la bază tehnologie, inovaţie, cercetare ştiinţifică şi necesită o adaptare permanentă a modelului de business şi a comunicării cu consumatorii şi, mai ales, un nivel ridicat de responsabilitate în derularea activităţii noastre. Dezvoltarea unei comunicări coerente, complete şi susţinute este esenţială în acest proces de transformare în care evoluăm alături de angajaţii noştri, de partenerii comerciali, de consumatori şi de comunitatea în care ne derulăm activitatea. Comunicarea implică foarte multă dinamică, creativitate şi o dezvoltare permanentă a unghiurilor de abordare, iar complexitatea businessului BAT în aria pe care o reprezint şi la nivel global oferă din plin un conţinut relevant. În 2022 am marcat 25 de ani de BAT în România, moment comunicat printr-o campanie menită să reflecte impactul semnificativ de 125 de miliarde de euro al companiei în economia românească. Comunicăm rezultate ştiinţifice obţinute de cercetătorii BAT în dezvoltarea noilor categorii de produse cu risc redus*, dar şi rezultate ale proiectelor de sustenabilitate care evoluează permanent. Suntem un partener de încredere al autorităţilor în combaterea traficului ilicit de ţigarete, prin parteneriate anuale şi sursă de încredere pentru informarea autorităţilor, a presei şi a publicului cu privire la evoluţia şi la riscurile contrabandei cu produse din tutun. Totodată, derulăm campanii anuale alături de partenerii comerciali pentru prevenirea accesului minorilor la produse cu tutun şi nicotină. Respectăm cu stricteţe cadrul legal în pieţele unde suntem prezenţi şi, totodată, setul complex de politici interne care ne ghidează în derularea businessului. În spatele acestor campanii este însă nevoie de oameni extrem de creativi şi de implicaţi, de aceea cred foarte tare în susţinerea unui mediu de lucru deschis, care valorizează iniţiativa, colaborarea şi diversitatea ca elemente esenţiale pentru încurajarea unei comunicări constructive şi relevante.

    2

    Cum vedeţi evoluţia regle-mentărilor şi impactul acestora asupra industriei în următorii ani? FMCG este un domeniu strict reglementat, iar tranziţia la sectorul tutunului a reprezentat următorul pas din acest punct de vedere. Un proiect major în cadrul carierei este reprezentat de anul 2016, când România a transpus directiva UE privind produsele din tutun, un proces legislativ foarte complex, derulat eficient, care are în continuare impact asupra domeniului. Industria tutunului tranzitează o perioadă de transformare şi schimbări fără precedent, iar provocările legislative sunt pe măsura acestor transformări majore. BAT este o companie globală de bunuri de larg consum, centrată pe consumator, cu un portofoliu divers ce cuprinde mai multe categorii de produse şi care utilizează, în activitatea cotidiană, un mix de capabilităţi existente şi noi, precum transformarea digitală, tehnologia şi inovaţia. Dezvoltăm noi categorii de produse din tutun şi nicotină care se bazează foarte mult pe ştiinţă şi inovaţie şi plasăm sustenabilitatea în centrul tuturor activităţilor noastre, urmărind să protejăm mediul şi să generăm un impact pozitiv în societate. Practic, ne aflăm într-un moment istoric, în care industria tutunului face tranziţia spre următoarea generaţie de produse, cu risc redus* demonstrat ştiinţific şi pentru care trebuie dezvoltată legislaţie adecvată, care să susţină, pe termen lung, abordarea de reducere a riscurilor. Pentru ca aceste obiective majore de transformare să fie atinse, ele trebuie să fie susţinute de reglementări şi politici eficiente, care să permită o creştere responsabilă şi să promoveze alegeri informate ale consumatorilor. Acestea trebuie apoi completate de practici responsabile ale industriei şi este esenţial ca produsele cu nicotină să nu fie comercializate tinerilor. Volumul din ce în ce mai consistent de date ştiinţifice disponibile acum şi dezbaterile internaţionale din domeniu, precum şi experienţa pozitivă a unor ţări precum Suedia sau Marea Britanie conduc din ce în ce mai clar spre o abordare pragmatică şi factuală a legislaţiei din domeniu, în sensul reducerii riscurilor şi adoptării unor politici publice în acest sens. În calitate de lider al pieţei de tutun din România, cu peste 50% cotă de piaţă, dorim să contribuim şi să facem parte din aceste dezbateri, cu informaţii, idei şi soluţii concrete pentru a susţine autorităţile de reglementare să abordeze eficient subiectele – cheie din industrie.

    3

    Care este impactul resimţit al incertitudii fiscale din ultimul an? Care a fost abordarea BAT pentru a gestiona aceste incertitudini? Într-adevăr, după ce în 2022 a fost stabilit un calendar de acciză pentru produsele din tutun şi nicotină pentru următorii 5 ani, anul acesta, la nici un an după această decizie, înregistrăm din nou o creştere a accizei, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2024. Am apreciat mereu deschiderea pentru consultări şi dialog şi am subliniat întotdeauna atât în mod public, cât şi în întrevederile avute cu autorităţile, importanţa asigurării predictibilităţii fiscale. Ne îngrijorează însă faptul că, deşi segmentul nostru este unul dintre cele mai strict reglementate de pe piaţă, ne confruntăm continuu cu iniţiative legislative menite să ne limiteze capacitatea de a ne desfăşura activitatea. Ne dorim să continuăm să investim în România, să creăm noi locuri de muncă, să dezvoltăm proiecte sociale şi culturale, dar pentru asta avem nevoie de predictibilitate legislativă şi fiscală. În România, accizele şi preţurile ţigaretelor sunt cele mai mari din UE raportate la puterea de cumpărare, iar în ţările învecinate produsele din tutun pot fi cumpărate la aproximativ jumătate din preţ, contrabanda fiind foarte profitabilă. De aceea, sperăm că nu vom avea noi creşteri de taxe şi în 2024 sau 2025, altele decât cele deja agreate în vara aceasta. Abordarea noastră a fost orientată spre dialog transparent, comunicare continuă şi furnizarea datelor relevante care să susţină decizii fiscale echilibrate şi cu viziune pe termen lung. BAT investeşte milioane de euro în România, produce în cea mai mare parte pentru export, generează mii de locuri de muncă şi plăteşte miliarde de euro taxe în fiecare an la bugetul de stat. În continuare, mizăm pe o stabilitate pe următorii ani, pentru că deja se constată o creştere a pieţei negre cu 14% faţă de anul trecut, iar aceasta afectează în mod direct veniturile fiscale ale ţării.

    4

    Cum a evoluat numărul de angajaţi şi care sunt strategiile cheie de retenţie în cadrul BAT? BAT România are 3.000 de angajaţi în cele trei entităţi economice care operează aici (BAT Investment – fabrica din Ploieşti, BAT Trading – entitatea comercială, şi BAT GBS – centrul nostru global de soluţii integrate din Bucureşti) şi generează alte 30.000 de locuri de muncă prin intermediul lanţului de aprovizionare şi distribuţie. Vorbim într-adevăr de un procent de retenţie ridicat la nivel de piaţă, precum şi de o diversitate extraordinară: peste jumătate dintre colegi sunt în companie de peste 10 ani, iar peste 100 dintre aceştia activează chiar de la intrarea BAT pe piaţa locală. Avem, de asemenea, peste 16 naţionalităţi doar în cadrul entităţii noastre comerciale. Conform datelor noastre interne pentru perioada recentă, rata de retenţie este, în medie, de 90% în cele trei entităţi ale grupului, un nivel extraordinar într-o lume în care schimbarea şi deciziile rapide au devenit deja o constantă. Cred că acest nivel al retenţiei este rezultatul investiţiilor permanente pe care le derulăm în construirea unui mediu de lucru cât mai echilibrat: derulăm campanii interne de comunicare în care colegii sunt implicaţi în acţiuni de protejare a mediului sau a comunităţilor, investim în dezvoltarea profesională a oamenilor prin cursuri şi programe adaptate nevoilor lor şi ne asigurăm că există un bun echilibru între viaţa profesională şi cea personală, printr-o serie de beneficii care să susţină acest obiectiv. Suntem o companie care se transformă prin ştiinţă şi inovaţie şi, pe măsură ce continuăm acest proces de  transformare, dorim să avem alături de noi cei mai buni oameni şi să creăm un loc de muncă care să ofere inspiraţie şi împlinire. Ca atare, protejarea bunăstării oamenilor noştri şi comunicarea permanentă pe toate nivelurile sunt fundamentale. Ne dorim să dezvoltăm o cultură organizaţională bazată pe angajament personal şi responsabilitate, care să atragă şi să reţină cei mai talentaţi şi diverşi oameni.

    5

    Ce implică pentru BAT rezultatele recente din studiul IRES privind comportamentele de sustenabilitate ale românilor? Cel mai recent studiu IRES**, „Comportamente de sustenabilitate ale românilor”, realizat în cadrul campaniei BAT România „Alege asumat un oraş curat”, a reprezentat un exerciţiu util de evaluare a gradului de interes şi a aşteptărilor la nivel de societate, validând o serie de insighturi pe baza cărora am dezvoltat activităţile noastre de sustenabilitate până în prezent. Practic, datele acestui studiu arată că acţiunile şi campaniile noastre de responsabilitate îşi îndeplinesc obiectivele, din punct de vedere al parametrilor de informare şi conştientizare. Potrivit studiului, 51% dintre români au auzit vorbindu-se despre ideea de sustenabilitate, iar 2 din 3 dintre aceştia se declară pro sustenabilitate, ceea ce sugerează dezirabilitatea acestui tip de comportament la nivel social şi faptul că activităţile de conştientizare ajung la public. Totodată, aproape 3 din 4 români confirmă nevoia de informare, respondenţii indicând drept factori stimulatori pentru un comportament pro sustenabil informaţia, implicarea, exemplele de bună practică sau implicarea companiilor private. Un alt rezultat interesant este acela că familia este factorul–cheie care influenţează comportamentul sustenabil, peste jumătate (53%) dintre cei care îşi autoevaluează deprinderile drept sustenabile declarând că au fost influenţaţi în adoptarea acestora de către familie. Acest rezultat coincide cu ideea care a stat la baza campaniei noastre  de  Ziua Mediului, ”Învaţă să reciclezi de la cei mai buni!”. Reutilizarea caserolei, PET-ul transformat în stropitoare pentru plante, borcanul transformat în vaze pentru flori sunt obiceiuri sustenabile pe care le-am văzut în familie, iar campania BAT România a readus în atenţia publicului aceste gesturi simple cu impact semnificativ asupra mediului. Rezultatele studiului validează insightul campaniei noastre şi ne motivează să ne implicăm în activităţi cu fundament real şi cu impact concret în comunitate.

    6

    Cum se aliniază strategia de sustenabilitate a BAT cu comportamentele românilor, identificate în studiu? BAT este o companie globală, cu un istoric de peste 100 de ani, cu activitate în circa 75 de pieţe şi cu peste 50.000 de angajaţi. O afacere de această dimensiune nu poate fi durabilă dacă nu este sustenabilă. Mai mult decât atât, sustenabilitatea este un pilon central în cadrul strategiei noastre globale. Obiectivele noastre de sustenabilitate vizează în primul rând reducerea impactului asupra sănătăţii, împreună cu atingerea excelenţei în protejarea mediului, dezvoltarea unui impact pozitiv în societate şi respectarea unor standarde înalte de bună guvernanţă. La nivel de companie, acest proces implică o monitorizare complexă şi un sistem bine determinat de politici, proceduri şi indici de performanţă, reflectate în rapoartele noastre anuale. Iar BAT este o companie extrem de activă în acest sens, cu eforturi recunoscute pe plan internaţional – suntem singura companie din tutun inclusă pentru 21 de ani consecutiv în prestigiosul Dow Jones Sustainability Indices (DJSI). Comportamentele românilor, identificate în studiul recent IRES**, confirmă astfel preocupările de mediu pe care le avem la nivel de companie şi multe dintre obiectivele şi proiectele noastre se regăsesc pe lista de acţiuni de sustenabilitate indicate de respondenţi. De exemplu, între cele mai frecvent evidenţiate comportamente sustenabile se numără colectarea şi reciclarea selectivă (98%), achiziţia de electrocasnice cu consum redus de energie (97%), participarea la acţiuni de ecologizare, împădurire, stoparea defrişării (96%), utilizarea de pungi biodegradabile sau ambalaje reciclabile (95%) sau reducerea deşeurilor în urma consumului de alimente (95%).  La nivelul celor trei entităţi din România, BAT organizează continuu acţiuni de protejare şi conştientizare a reducerii consumului de resurse sau de donare pentru reciclare şi reutilizare. Din 2021, am dezvoltat infrastructura necesară pentru colectarea selectivă a dispozitivelor noastre electronice. Echipa noastră locală a participat la plantarea a peste 2.000 de copaci doar în 2023 şi, totodată, fabrica BAT din Ploieşti a obţinut anul trecut certificarea AWS (Alliance for Water Stewardship).   

    * Bazat pe dovezile existente şi presupunând o trecere completă de la fumat la aceste produse, care nu sunt lipsite de risc şi provoacă dependenţă.

    ** Studiul a fost realizat de IRES în cadrul campaniei BAT România – Alege asumat un oraş curat. Concluziile sale se bazează pe percepţiile unui eşantion reprezentativ de 1101 respondenţi adulţi. Studiul a fost realizat de IRES în perioada 28 iulie – 4 august 2023, iar echipa de cercetare a folosit metoda de colectare CATI (interviu telefonic asistat de calculator).

  • Azomureş a suspendat din nou productia de îngrăşăminte, din cauza ”inflatiei, a practicilor anticoncurenţiale şi a viitoarei taxe de 1% pe venituri”. Josh Zacharias, director general: Statul român are la dispoziţie diverse pârghii de sprijin pentru marea industrie care decurg din propriile resurse energetice, dar din păcate nu le foloseşte

    Producătorul de îngrăşăminte Azomureş, parte a grupului Ameropa, a suspendat producţia de amoniac şi îngrăşăminte în luna decembrie, cauzele fiind inflatia, practicile anticoncurenţiale şi viitoarea taxă de 1% pe venituri.

    „Calculăm o reducere de 3% a profitabilităţii pentru fermierii din România datorită efectului multiplicator al achiziţiilor de inputuri, plus veniturile impozitate din vânzarea recoltelor. Este o tragedie ce se derulează cu încetinitorul”, a declarat Josh Zacharias, directorul general al Azomureş.

    El spune că oprirea productiei a fost cauzată de un set de politici şi de lipsa de acţiune a autorităţilor, care afectează negativ marea industrie locală.

    Potrivit unui comunicat al Azomureş, impactul negativ atât asupra industriei, cât şi asupra agriculturii din România ridică îngrijorări cu privire la perspectivele pe termen lung, iar compania solicită autorităţilor să susţină industria de îngrăşăminte locală.

     Compania a reluat productia în luna octombrie, ulterior costurile cu gazele naturale crescând cu aproape 40%, fără a avea legătură cu conflictul din Fâşia Gaza. În ciuda rezervelor ample de gaze din regiune, piaţa europeană a gazelor rămâne semnificativ mai scumpă decât alte părţi industrializate ale lumii (de aproape 5 până la 10 ori mai mare).

    „Statul român are la dispoziţie diverse pârghii de sprijin pentru marea industrie care decurg din propriile resurse energetice, ceea ce este o diferenţă cheie faţă de UE în general – dar din păcate nu le foloseşte. Drept urmare, chiar dacă celelalte ţări producătoare de gaze din lume construiesc noi fabrici de îngrăşăminte şi alte state membre au pus în aplicare pachete de miliarde de euro în ultimii ani pentru a se asigura că industriile mari continuă activitatea de producţie, în România, Azomureş -ultima companie de acest gen – se luptă pentru a rămâne operaţională”, a subliniat Josh Zacharias.

    Directorul general al Azomureş atrage atenţia asupra diferenţelor mari ale preţurilor la îngrăşăminte din România faţă de restul Europei şi avertizează că fermierii vor plăti în plus pentru inputurile lor, fără un producător local care să concureze cu importurile.

    În plus, compania trebuie să susţină şi povara certificatelor de carbon impuse de UE producătorilor europeni, spre deosebire de concurenţii din afara UE.

    „Lupt pentru a asigura peste 1.000 de locuri de muncă directe şi alte 2.000 de locuri de muncă ce se bazează direct pe Azomureş pentru existenţa lor, şi asta înainte să luăm în considerare zecile de mii de fermieri care au contat pe îngrăşămintele Azomureş în ultimii 60 de ani”.

    Conducerea Azomureş spune că  se confruntă şi cu alte provocări ce îşi au rădăcina în lipsa de acţiune a autorităţilor, printre care: subvenţiile pentru gaze în Bulgaria (România nu are o politică similară şi, ca urmare, importurile bulgare de îngrăşăminte în România sunt în creştere); supraoferta de gaze subvenţionate în România (în ciuda unui surplus semnificativ de gaze naturale tranzacţionate de Transgaz, gazul suplimentar nu nu este pus la dispoziţia pieţei, deoarece marii producători nu au voie să realoce către consumatori industriali, precum Azomureş); fraudă fiscală la import şi sancţiuni (în noiembrie, o navă cu 30.000 de tone de uree a intrat în portul Constanţa cu documente false pentru a evita taxele şi sancţiunile şi, până când autorităţile au descoperit situaţia, jumătate din transport a dispărut).

    În ciuda faptului că a prezentat soluţii concrete în numeroase ocazii, Azomureş nu a identificat încă vreo schimbare semnificativă sau sprijin pentru a redresa situaţia.

    “Lupta companiei are în vedere atât provocările pieţei, cât şi lipsa de politici eficiente”, concluzionează Josh Zacharias, făcând un apel către autorităţi să creeze urgent un comitet strategic care să ia în discuţie securitatea input-urilor pentru agricultură, precum şi viitorul industriei agricole româneşti în general.


     

     

  • Azomureş a suspendat din nou productia de îngrăşăminte, din cauza ”inflatiei, a practicilor anticoncurenţiale şi a viitoarei taxe de 1% pe venituri”. Josh Zacharias, director general: Statul român are la dispoziţie diverse pârghii de sprijin pentru marea industrie care decurg din propriile resurse energetice, dar din păcate nu le foloseşte

    Producătorul de îngrăşăminte Azomureş, parte a grupului Ameropa, a suspendat producţia de amoniac şi îngrăşăminte în luna decembrie, cauzele fiind inflatia, practicile anticoncurenţiale şi viitoarea taxă de 1% pe venituri.

    „Calculăm o reducere de 3% a profitabilităţii pentru fermierii din România datorită efectului multiplicator al achiziţiilor de inputuri, plus veniturile impozitate din vânzarea recoltelor. Este o tragedie ce se derulează cu încetinitorul”, a declarat Josh Zacharias, directorul general al Azomureş.

    El spune că oprirea productiei a fost cauzată de un set de politici şi de lipsa de acţiune a autorităţilor, care afectează negativ marea industrie locală.

    Potrivit unui comunicat al Azomureş, impactul negativ atât asupra industriei, cât şi asupra agriculturii din România ridică îngrijorări cu privire la perspectivele pe termen lung, iar compania solicită autorităţilor să susţină industria de îngrăşăminte locală.

     Compania a reluat productia în luna octombrie, ulterior costurile cu gazele naturale crescând cu aproape 40%, fără a avea legătură cu conflictul din Fâşia Gaza. În ciuda rezervelor ample de gaze din regiune, piaţa europeană a gazelor rămâne semnificativ mai scumpă decât alte părţi industrializate ale lumii (de aproape 5 până la 10 ori mai mare).

    „Statul român are la dispoziţie diverse pârghii de sprijin pentru marea industrie care decurg din propriile resurse energetice, ceea ce este o diferenţă cheie faţă de UE în general – dar din păcate nu le foloseşte. Drept urmare, chiar dacă celelalte ţări producătoare de gaze din lume construiesc noi fabrici de îngrăşăminte şi alte state membre au pus în aplicare pachete de miliarde de euro în ultimii ani pentru a se asigura că industriile mari continuă activitatea de producţie, în România, Azomureş -ultima companie de acest gen – se luptă pentru a rămâne operaţională”, a subliniat Josh Zacharias.

    Directorul general al Azomureş atrage atenţia asupra diferenţelor mari ale preţurilor la îngrăşăminte din România faţă de restul Europei şi avertizează că fermierii vor plăti în plus pentru inputurile lor, fără un producător local care să concureze cu importurile.

    În plus, compania trebuie să susţină şi povara certificatelor de carbon impuse de UE producătorilor europeni, spre deosebire de concurenţii din afara UE.

    „Lupt pentru a asigura peste 1.000 de locuri de muncă directe şi alte 2.000 de locuri de muncă ce se bazează direct pe Azomureş pentru existenţa lor, şi asta înainte să luăm în considerare zecile de mii de fermieri care au contat pe îngrăşămintele Azomureş în ultimii 60 de ani”.

    Conducerea Azomureş spune că  se confruntă şi cu alte provocări ce îşi au rădăcina în lipsa de acţiune a autorităţilor, printre care: subvenţiile pentru gaze în Bulgaria (România nu are o politică similară şi, ca urmare, importurile bulgare de îngrăşăminte în România sunt în creştere); supraoferta de gaze subvenţionate în România (în ciuda unui surplus semnificativ de gaze naturale tranzacţionate de Transgaz, gazul suplimentar nu nu este pus la dispoziţia pieţei, deoarece marii producători nu au voie să realoce către consumatori industriali, precum Azomureş); fraudă fiscală la import şi sancţiuni (în noiembrie, o navă cu 30.000 de tone de uree a intrat în portul Constanţa cu documente false pentru a evita taxele şi sancţiunile şi, până când autorităţile au descoperit situaţia, jumătate din transport a dispărut).

    În ciuda faptului că a prezentat soluţii concrete în numeroase ocazii, Azomureş nu a identificat încă vreo schimbare semnificativă sau sprijin pentru a redresa situaţia.

    “Lupta companiei are în vedere atât provocările pieţei, cât şi lipsa de politici eficiente”, concluzionează Josh Zacharias, făcând un apel către autorităţi să creeze urgent un comitet strategic care să ia în discuţie securitatea input-urilor pentru agricultură, precum şi viitorul industriei agricole româneşti în general.


     

     

  • Decizie şoc pentru producţia locală: elveţienii de la Clariant închid fabrica de 140 mil. euro din România după doar un an de activitate

    ♦ Investiţia Clariant a fost de 140 mil. euro în România, dintre care 40 mil. euro au venit din fonduri europene ♦ În aprilie 2018 Clariant a cumpărat terenul din Podari, iar în iunie 2022 a început producţia ♦ La doar un an şi jumătate de la începutul producţiei efective, elveţienii decid, surprinzător, să închidă fabrica din România ♦ Este o decizie fără precedent în industria producătoare românească ♦ În total, 120 de angajaţi vor fi afectaţi de măsura închiderii fabricii ♦ Ce ipoteze sunt pe masă?

    Elveţienii de la Clariant închid fabrica de la Podari, Dolj unde pro­duceau bioetanol, un com­bustibil folosit în industria auto.

    Aceasta a fost ştirea care a produs o undă de şoc în industria producătoare românească, fiind vorba de o fabrică nouă, deschisă în iunie 2022, cu doar un an şi jumătate înainte ca acţionarii să decidă brusc închiderea. Decizia este cu atât mai surprinzătoare cu cât nimeni din piaţa locală sau din rândul autorităţilor din zonă nu ştia că fabrica are probleme.

    De-a lungul timpului scurt de funcţionare a unităţii de producţie din sudul României, au existat mai multe indicii care arătau că lucrurile nu au direcţia dorită de investitorii elveţieni. Cel mai important a fost chiar acum un an, la mijlocul lunii decembrie 2022, când grupul elveţian Clariant îşi informa acţionarii că va face o depreciere de 240 de milioane de euro, în contul fabricii din Podari, România.

     

    Operaţiunea avea loc la doar jumătate de an de la punerea în funcţiune a unităţii care încerca să ducă la scară comercială o tehnologie revoluţionară, fără emisii de CO2, denumită sunliquid.

    Apoi, reprezentanţii companiei în România vorbeau despre problemele de aprovizionare sau de resursa umană greu de instruit.

    „Din punctul de vedere al paielor, producţia nu scade la fel de mult ca producţia recoltei. Din acest punct de vedere, am văzut că producţia nu a scăzut pe partea de paie. Ne uităm la diferite scenarii să ne asigurăm că avem suficientă materie primă şi pentru scenariile de secetă“, spunea Dragoă Gavriluţă în mai 2022, la emisiunea ZF Live, chiar înainte de a porni fabrica. Gavriluţă s-a ocupat de implementarea proiectului Clariant în România, fiind country manager.

    Şi lipsa resursei umane a fost o provocare pentru companie, aceasta fiind de altfel şi cea mai recentă declaraţie a unui repezentant Clariant pentru ZF, care datează din iunie 2023.

    „Resursa umană este fluidă, însă nu mai este vorba despre a atrage resursă umană, ci despre a o reţine. Industria în care activăm este o industrie nouă, era clar că nu vom găsi oameni care să cunoască această industrie. Astfel, am pus accent pe formarea efectivă a oamenilor. În momentul în care se investeşte într-un om, acesta tinde să şi rămână. Ideea este să ştii să tratezi un candidat în acelaşi mod în care un CEO priveşte un investitor“, a spus Raluca Elena Cercelaru, director resurse umane al Clariant, în timpul conferinţei ZF Reindustrializarea României din iunie 2023.

     

    Cum funcţiona procesul de producţie?

    Clariant are o fabrică de bioethanol în Germania, lângă München, însă de o dimensiune mult mai redusă faţă de cea creată în România – 1.000 de tone de etanol, faţă de 50.000 de tone capacitatea din România. Practic, în Germania există „macheta“ fabricii, replicată la o scală mult mai mare în România.

    Tehnologia creată de Clariant se baza pe paiele de pe terenurile agricole din jurul Craiovei. Aria de pe care Clariant şi-a propus să adune paie este de 100 de kilometri în jurul comunei Podari, cu posibilitatea de extindere în cazul unui an dificil din perspectiva secetei.

    Clariant a folosit în România tehnologia de generaţia a doua pentru a produce bioetanol, adică materia primă vine din reziduuri agricole, paie şi coceni de porumb. În cazul tehnologiei din prima generaţie, folosită de companie în Statele Unite ale Americii, de exemplu, materia primă este porumbul sau grâul.

    Paiele sunt tăiate mărunt într-o moară de pe platforma Clariant. Sunt expuse la un tratament termic, după care trec printr-un proces de hidroliză enzimatică şi celuloza este transformată într-o soluţie zaharoasă. Urmează apoi fermentarea, se scoate partea solidă şi printr-un proces de distilare se obţine alcoolul pur sau etanolul celulozic. Combustibilul obţinut din paie se amestecă mai apoi în continuare cu benzina în diferite proporţii între 15% şi 20%. „Tehnologia este a noastră, Clariant este o companie multinaţională, este unul dintre liderii produselor chimice de specialitate, avem circa 13.000 de angajaţi. Proiectul de la Podari este unul dintre cele mai importante din cadrul companiei“, spunea Dragoş Gavriluţă în mai 2022, la emisiunea ZF Live.

     

    Ce spune Clariant?

    Reprezentanţii Clariant spun că au închis fabrica de bioetanol din Podari după ce nu a atins randamentele vizate ale grupului şi mergea pe pierderi. Întreaga construcţie de la Podari va fi vândută către un alt jucător industrial sau va fi dezmem­brată, potrivit răspunsului transmis la solici­tarea ZF de către reprezentanţii Clariant.

    „În conformitate cu practica obişnui­tă la închiderea unei fabrici de producţie, se evaluează diferite opţiuni, inclusiv vânzarea activelor sau demontarea. Fabrica va fi închisă permanent şi vom evalua opţiunile pentru vânzarea sau posibila dezmembrare a activelor“, potrivit Clariant.

    Fabrica de la Podari a fost proiectată pentru a transforma 250.000 de tone de paie în etanol celulozic, un produs utilizat pentru fabricarea detergenţilor de rufe, a agenţilor de curăţare şi a produselor utilizate în in­dustrie şi în îngrijirea personală şi a lo­cuinţei. Totuşi, rezultatele proiectului in­dus­trial nu s-au ridicat la aşteptările grupului.

    Cum arată fabrica recent închisă, care se întinde pe o suprafaţă de 10 hectare, în sudul României, la câţiva kilometri de Craiova, cu 22 de unităţi de procesare, 40 km de ţevi şi 350 km de cabluri –  echivalentul distanţei dintre Bucureşti şi Craiova.

    „Decizia închiderii este rezultatul unei evaluări strategice a fabricii sunliquid®. Clariant a achiziţionat tehnologia sunliquid® în 2011 şi, după ce a testat cu succes tehnologia în unitatea de producţie precomercială din Straubing, a decis să investească în continuarea extinderii acesteia prin înfiinţarea unei fabrici proprii, prima de acest tip la scară comer­cială. Fabrica a devenit operaţională în al doilea trimestru al anului 2022, însă, în cele din urmă, a devenit clar că nu a atins randa­mentele vizate de Clariant, precum şi alţi parametri operaţionali la scară industri­ală. Astfel, Clariant a început evaluarea stra­tegică în iulie 2023, iar în prezent a ajuns la concluzia că, având în vedere pierderile continue, şi rezultatele economice ale fabricii din Podari, o continuare a creşterii nu este justificată, întrucât ar presupune chel­tuieli de capital suplimentare, semnifi­ca­tive“, au mai adăugat reprezentanţii Clariant.

    În total, 120 de angajaţi vor fi afectaţi de măsura închiderii fabricii.

    „Am primit în total o finanţare de peste 40 de milioane de euro de la Uniunea Europeană pentru construcţia fabricii sunliquid®. Finanţarea a provenit din cel de-al şaptelea program-cadru al UE pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi demonstraţie, precum şi din întreprinderea pentru industrii bazate pe biomasă din cadrul programului de cercetare şi inovare Orizont 2020 al UE. Cele două proiecte care au fost finanţate, au fost deja finalizate în 2022 şi la mijlocul anului 2023“, au completat reprezentanţii Clariant România.

     

    Ipoteză în cazul deciziei şoc de închiderea fabricii Clariant

    Revoluţia industrială lansată de tranziţia energetică, încă un eşec major după reactoarele mici modulare. La numai 6 luni de la punerea în funcţiune a fabricii de 140 mil. euro de la Podari, Clariant făcea o depreciere de 240 mil. euro pentru unitate. Cum ajunge o tehnică revoluţionară un morman de „fiare vechi”?

    La mijlocul lunii decembrie, 2022, grupul elveţian Clariant îşi informa acţionarii că va face o depreciere de 225 de milioane de CHF, echivalentul a circa 240 de milioane de euro, în contul fabricii de 140 de milioane de euro din Podari, România. Operaţiunea avea loc la numai jumătate de an de la punerea în funcţiune a unităţii care încerca să ducă la scară comercială o tehnologie revoluţionară, fără emisii de CO2, denumită sunliquid. Azi, elveţienii au anunţat că închid fabrica. Acesta este al doilea eşec major legat de revoluţia industrială generată de tranziţia energetică, după ce recent americanii de la NuScale au anunţat că renunţă la cel mai avansat proiect de SMR aflat în dezvoltare în SUA din cauza costurilor foarte mari. „Clariant confirmă valoarea unică a tehnologiei sunliquid şi va continua comercializarea acesteia. Clariant intenţionează să adreseze provocările de natură comercială prin ajustarea proceselor cu ţinta de a atinge viabilitatea comercială cu această nouă tehnologie”, se arată în comunicatul din decembrie, 2022. În fabrica de la Podari intenţia Clariant era de a transforma reziduurile Agricole în soluţii care putea fi amestecate cu carburanţii, dar care ar fi putut şi folosite pentru combustibil de aviaţie sustenabil sau pentru produse chimice bazate pe surse bio. „Industrializarea noii noastre tehnologii rămâne provocatoare şi justifică astfel deperecierea pe care am operat-o în contabilitate. Cu toate acestea, vom depune toate eforturile pentru a atinge viabilitatea comercială cu această tehnologie”, spunea în comunicat Conrad Keijzer, CEO Clariant. La momentul lansării fabricii, Clariant anunţa că are un contract pe mai mulţi ani cu Shell. Roxana Petrescu

     

    Calendarul activităţii Clariant în România:

    ► aprilie 2018: achiziţia terenului

    ► octombrie 2019: începutul construcţiei­

    ► octombrie 2021: finalizarea construcţiei propriu-zise

    ► iunie 2022: începe producţia

    ► decembrie 2022: grupul elveţian Clariant a făcut o depreciere de de circa 240 de milioane de euro, în contul fabricii din Podari

    ► decembrie 2023: anunţul de închidere a fabricii din Podari

     

    Primele reacţii după anunţul privind închiderea fabricii:

    ► Catalin Rosca, viceprimar al comunei Podari:

    „Acum cinci minute am văzut şi eu ştirea (în jurul orei 15 – n.red.). Circa 107 oameni lucrează la fabrică, dar nu toţi sunt din Podari, mai sunt şi din împrejurimi. Taxele pe clădiri tot trebuie să le plătească. Nu am auzit să fi fost probleme cu fabrica. Probabil că n-au livrat la capacitatea dorită, din câte am înţeles eu. Era o fabrică nouă, în teste. Trebuie să comunicăm, domnul primar se va ocupa, dar vom lua legatură cu ei pentru a vedea ce nu a funcţionat”.

    ► Mirabela Miron, consultant fonduri europene, firma Avisso:

    „Banii europeni trebuie daţi înapoi obligatoriu. Dacă s-a inchis proiectul în 2022, perioada de sustenabilitate începe din ianuarie 2023 şi ar mai fi trebuit să menţină fabrica deschisă încă trei ani plini calendaristici, adică până la finalul lui 2025. Tot ce au luat din fonduri trebuie dat înapoi. Cu toate aceste modificari fiscale, ping pong cu fondurile europene, regulile sunt schimbate în timpul jocului, nu prevăd un viitor prea bun pentru mediul economic”.

    ► Clariant România:

    Clariant a început evaluarea strategică în iulie 2023, iar în prezent a ajuns la concluzia că, având în vedere pierderile continue, şi rezultatele economice ale fabricii din Podari, o continuare a creşterii nu este justificată, întrucât ar presupune cheltuieli de capital suplimentare, semnificative. În conformitate cu practica obişnuită la închiderea unei fabrici de producţie, se evaluează diferite opţiuni, inclusiv vânzarea activelor sau demontarea. Fabrica va fi închisă permanent şi vom evalua opţiunile pentru vânzarea sau posibila dezmembrare a activelor.

     

    Cine sunt reprezentanţii Clariant în România:

    ► Dragoş Gavriluţă.

    Dragoş Gavriluţă lucrează în cadrul Clariant încă din 2001 şi a ocupat diverse funcţii în cadrul filialelor companiei din SUA şi Canada. Înainte de a lucra la Clariant, Dragoş Gavriluţă a fost analist financiar la producătorul de bunuri de larg consum Procter & Gamble, timp de trei ani, pentru România şi ţările din regiune. Dragoş Gavriluţă a absolvit Academia de Studii Economice din Bucureşti şi are un MBA în business internaţional la Darla Moore School of Business, o universitate din statul american Carolina de Sud, potrivit profilului acestuia de pe LinkedIn. „La o investiţie de acest tip apar tot felul de provocări, dar m reuşit să le depăşim. Marea provocare a fost că am lucrat cu 900 de constructori care trebuiau coordonaţi. Proiectul de la Podari este unul dinte cele mai importante, care va crea acest produs sustenabil”, spunea Dragoş Gavriluţă în cadrul emisiunii ZF Live din 11 mai 2022.

     

    ► Raluca Elena Cercelaru, director HR al Clariant România.

    Din mai 2019 este HR manager în cadrul Clariant România. Anterior a lucrat în acelaşi domeniu de resurse umane pentru companii precum Eti, Ford România sau UCMS, companie specializată în soluţii de management a resurselor umane, aflată în portofoliul furnizorului de servicii de outsourcing TMF Group.

    „Resursa umană este fluidă, însă nu mai este vorba despre a atrage reusrsă umană, ci despre a o reţine. Industria în care activăm este o industrie nouă, era clar că nu vom găsi oameni care să cunoască această industrie. Astfel, am pus accent pe formarea efectivă a oamenilor. În momentul în care se investeşte într-un om, acesta tinde să şi rămână. Ideea este să ştii să tratezi un candidat în acelaşi mod în care un CEO priveşte un investitor”, a spus Raluca Elena Cercelaru în iunie 2023, în timpul conferinţei ZF Reindustrializarea României 2023.

  • Revoluţia industrială lansată de tranziţia energetică, la încă un eşec major după reactoarele mici modulare. La numai 6 luni de la punerea în funcţiune a fabricii de 140 mil. euro de la Podari, Clariant facea o depreciere de 240 mil. euro pentru unitate. Cum ajunge o tehnică revoluţionară un morman de “fiare vechi”?

    La mijlocul lunii decembrie, 2022, grupul elveţian Clariant îşi informa acţionarii că va face o depreciere de 225 de milioane de CHF, echivalentul de circa 240 de milioane de euro, în contul fabricii de 140 de milioane de euro din Podari, România. Operaţiunea avea loc la numai jumătate de an de la punerea în funcţiune a unităţii care încerca să ducă la scară comercială o tehnologie revoluţionară, fără emisii de CO2, denumită sunliquid. Azi, elveţienii au anunţat că închid fabrica. Acesta este al doilea eşec major legat de revoluţia industrială generată de tranziţia energetică, după ce recent americanii de la NuScale au anunţat că renunţă la cel mai avansat proiect de SMR aflat în dezvoltare în SUA din cauza costurilor foarte mari.

    “Clariant confirmă valoarea unică a tehnologiei sunliquid şi va continua comercializarea acesteia. Clariant intenţionează să adreseze provocările de natură comercială prin ajustarea proceselor cu ţinta de a atinge viabilitatea comercială cu această nouă tehnologie”, se arată în comunicatul din decemrbie, 2022. În fabrica de la Podari intenţia Clariant era de a transforma reziduurile Agricole în soluţii care putea fi amestecate cu carburanţii, dar care ar fi putut si folosite pentru combustibil de aviaţie sustenabil sau pentru produse chimice bazate pe surse bio.

    “Industrializarea noii noastra tehnologii rămâne provocatoare şi justifică astfel deperecierea pe care am operat-o în contabilitate. Cu toate acestea, vom depune toate eforturile pentru a atinge viabilitatea comercială cu această tehnologie”, spunea în comunicat Conrad Keijzer, CEO Clariant.

    La momentul lansării fabricii, Clariant anunţa că are un contract pe mai mulţi ani cu Shell.

  • INS: Managerii preconizează creşterea preţurilor în industria prelucrătoare, construcţii şi comerţ în următoarele trei luni, în paralel cu scăderea moderată a numărului de angajaţi

    Managerii din economie estimează pentru perioada noiembrie 2023 – ianuarie 2024 creşterea preţurilor în industria prelucrătoare, construcţii şi comerţ, în paralel cu scăderea moderată a numărului de angajaţi, arată datele anchetei conjuncturale din luna noiembrie, transmise marţi de Institutul Naţional de Statistică.

    La nivelul industriei prelucrătoare, managerii preconizează pentru următoarele trei luni relativă stabilitate a volumului producţiei (sold conjunctural minus 1%). Referitor la numărul de salariaţi se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de minus 4%.

    Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere în următoarele trei luni (sold conjunctural plus 16%).

    “Soldul conjunctural indică percepţia managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care nu trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS. Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă”, precizează INS.

    Potrivit estimărilor din luna noiembrie 2023, în activitatea de construcţii se va înregistra pentru următoarele trei luni scădere a volumului producţiei (sold conjunctural minus 21%), în paralel cu scădere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural minus 7%).

    În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creştere a acestora (sold conjunctural plus 27 %).

    În sectorul comerţ cu amănuntul managerii au estimat pentru următoarele trei luni, tendinţă de relativă stabilitate a activităţii economice (sold conjunctural plus 4%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra relativă stabilitate (sold conjunctural plus 4%).

    Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni, creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural plus 12%).

    Managerii societăţilor comerciale estimează creştere a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural plus 30%).

    Conform estimărilor din luna noiembrie 2023, cererea de servicii (cifra de afaceri) va înregistra relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural 0%). Se estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural minus 3%).

    Conform opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de creştere moderată (sold conjunctural plus 10%).

     

     


     

     

  • Schema de ajutor de stat pentru industria prelucrătoare a intrat în linie dreaptă: „Procedura de contractare a fost demarata, iar în perioada imediat următoare vor fi semnate acordurile de finanţare”

    Schema de ajutor de stat pentru companiile din industria prelucrătoare a intrat în linie dreaptă, conform unui răspuns al ministrului economiei Ştefan Radu Oprea, transmis ZF. 

    „Având în vedere solicitarea dumneavoastră înregistrat referitoare la stadiul schemei de ajutor de stat privind acordarea de granturi pentru învestiţii destinate industriei prelucrătoare, precizăm că procedura de contractare a fost demarata, iar în perioada imediat următoare vor fi semnate acordurile de finanţare”, a transmis Ştefan Radu Oprea. 

    Întrebarea ZF despre stadiul implementării schemei de ajutor de stat a venit în contextul în care, deşi au fost anunţaţi câştigătorii, schema de ajutor de stat a bătut pasul pe loc, conform unor informaţii din piaţă. 

    „Referitor la plăţile aferente realizării investiţiilor, precizăm că în termen de 6 luni de la semnarea acordurilor de finanţare, beneficiarii au obligaţia de a prezenta dovada cofinanţării precum si de a demara investiţia. Aşadar, plăţile în cadrul acordurilor de finanţare se vor efectua pe principiul rambursării cheltuielilor efectuate de către beneficiari pe parcursul realizării investiţiei”, a mai transmis, luni, ministrul economiei Ştefan Radu Oprea. 

    Opt companii din industria prelucrătoare din România s-au calificat pentru finanţări cu ajutorul schemei de stat 959/2022, în valoare de 300 mil. euro în total. Lista a fost publicată de Ministerul Economiei în aprilie anul acesta.

    În momentul în care s-au anunţat companiile care vor beneficia de finanţare, mai multe companii cunoscute din România au reclamat că au câştigat firme care au 2-3 angajaţi cu rate de profitabilitate foarte mari.  Companiile au putut aplica până pe 16 decembrie 2022 pentru schema de ajutor de stat pentru industria prelucrătoare, pentru investiţii în producţia locală. 97 de companii au aplicat, dar doar 8 dintre acestea s-au calificat pentru sprijin. 

    Mai multe companii au reclamat că nu au fost clare criteriile de departajare, iar Ministerul Economiei a spus că au fost în dezbatere publică toate aspecte. Soluţia, în viziunea consultanţilor, ar fi fost suplimentarea schemei de ajutor de stat, astfel încât mai multe companii eligibile să poată să se finanţeze.

    Aceasta este prima încercare a statului român de a ajuta un segment economic care este în impas de cinci ani, dar care înseamnă peste 20% din economia României.