Situaţie uluitoare în Statele Unite. Un deţinut în vârstă de 79 de ani, care şi-a petrecut ultimii 63 de ani în spatele gratiilor, în Philadelphia, a primit şansa de a fi liberat condiţionat. Oferta a venit după ce instanţa supremă a SUA a decis ca deţinuţii care au fost condamnaţi ca minori la închisoare pe viaţă să primească şansa liberării condiţionate. Jospeh Ligon, 79 de ani, a fost încarcerat la vârsta de 15 ani şi se află la închisoare de 63 de ani, fiind condamnat la închisoare pe viaţă după ce în 1953 a fost implicat în uciderea a doi oameni.
Tag: inchisoare
-
Decizie Microsoft: Gabriel Sandu -3 ani de închisoare, Gheorghe Ştefan-6 ani, Dorin Cocoş -2, 4 ani
Fostul ministru Gabriel Sandu a fost condamnat la trei ani de închisoare, Dorin Cocoş la 2,4 ani şi Gheorghe Ştefan la şase ani de detenţie, în timp de omul de afaceri Nicoale Dumitru a primit o pedeapsă de 2,4 ani. Toate pedepsele vor fi executate, deficia fiind definitivă.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a dispus pedepse la închisoare cu executare în dosarul “Microsoft” pentru toţi cei patru inculpaţi cercetaţi în cauză, toţi urmând să fie încarceraţi după ce vor fi emise mandatele de punere în executare.
Potrivit deciziei judecătorilor, fostul primar din Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, va executa şase ani de închisoare, fostul ministru al Comunicaţiilor, Gabriel Sandu, trei ani de detenţie iar oamenii de afaceri Dorin Cocoş şi Nicolae Dumitru câte doi ani şi patru luni.
Omul de afaceri Dorin Cocoş a fost găsit vinovat pentru trafic de influenţă şi spălare de bani, instanţa dispunând în cazul lui confiscarea a 9.000.000 de euro. Nicolae Dumitru a fost condamnat pentru trafic de influenţă, urmând să-i fie confiscaţi 2.050.000 dolari şi 1.000.000 de euro.
Gheorghe Ştefan a fost condamnat pentru trafic de influenţă, instanţa hotărând confiscarea a peste trei milioane de euro. Gabriel Sandu, fost ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, a fost găsit vinovat de luare de mită şi spălare de bani, instanţa dispunând în cazul său confiscarea a peste două milioane de euro.
La termenul de luni, cei patru le-au spus judecătorilor că regretă faptele, cerând pedepse cu suspendare.
“Din primul moment când am fost chemat am oferit posibilitatea de a colabora la DNA. Iniţial mi-a fost refuzată. Susţin un denunt în care explic ce s-a întâmplat. Eu recunosc fapta, recunosc declaraţiile. De la ce porneste acest denunţ. 104 milioane de dolari între 2004-2008, este prejudiciu grupării transnaţionale Florica. Vă aduc la cunoştinţă că am făcut denunţ la Departamentul de Justiţie al SUA şi la Minsterul de Justiţie din Austria împotriva grupării Florică şi a directorilor Microsoft. Solicit să fie un motiv de micşorare a pedepsei mele şi acordarea uneia cu suspendare. Am făcut cereri exprese atât către ambasada SUA cât şi Austria să precizeze în ce fel s-au făcut intervenţii la mine. 460 din 2009 este Hotărârea de Guvern singura legală din afacerea Microsoft, toate celelalte hotărâri şi documente sunt ilegale. Îmi asum ceea ce spun. Eu ştiu acum că toate demersurile mele sunt inutile pentru că în timpul procesului am aşteptat milă şi îndurare, poate vine cu suspendare. Ar fi trebuit să nu fac asta ci să aduc toate documentele, să fac toate demersurile. Toţi miniştrii aveau directive clare de la partide. Cine se angajează, unde se angajează. Eu recunosc tot în faţa Înaltei Curţi. Recunosc că am pretins şi primit cele peste două milioane. I-am pretins pentru plata campaniei electorale din 2009”, a spus Gabriel Sandu în ultimul cuvânt.
“Jur cu mana pe Biblie că regret din tot sufletul, dar nu cred că le mai pot îndrepta decât printr-o atitudine adecvată. Îmi pare rau pentru ce am facut, sigur nu voi mai face niciodată acest lucru. Am crezut că o mare afacere cu Microsoft nu e un lucru rău, am greşit. Aşa să-mi ajute Dumnezeu”, a declarat Dorin Cocoş în faţa instanţei.
“Mă consider vinovat şi merit o pedeapsă. Dar cred că o încadrare corectă ar fi cea din art 13. Cu mâna pe Biblie jur că nu am pretins şi nu am luat din afacerea Microsoft niciun cent, niciun cent nu a ajuns la mine. Sunt vinovat pentru că am exercitat influenţă asupra lui Gabriel Sandu, regret. Vreau să colaborez în continuare, să stabilim unde au ajuns sumele de bani. Sunt vinovat, merit o pedeapsă. Dacă aş fi cunoscut legile cum le ştiu acum nu aş fi fost în faţa dumneavoastră” , Gheorghe Ştefan judecătorilor.
“Regret profund pentru comiterea faptelor. (…) Am doi băieţi de 25 şi 26 de ani”, le-a spus judecătorilor plângând Nicolae Dumitru. Avocatul său le-a cerut judecătorilor dispunerea unei pedepse cu suspendare.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a dat prima decizie în dosarul “Microsoft” în luna martie a acestui an, trei dintre cei cercetaţi, Dorin Cocoş, Gabriel Sandu şi Gheorghe Ştefan, primind condamnări cu executare, în timp ce omul de afaceri Dumitru Nicolae a primit o pedeapsă cu suspendare.
Oamenii de afaceri Dorin Cocoş şi Dumitru Nicolae, precum şi fostul primar Gheorghe Ştefan şi fostul ministru Gabriel Sandu au fost trimişi în judecată, în 23 martie, în dosarul “Microsoft”.
Potrivit procurorilor, Dorin Cocoş ar fi pretins şi primit 9.000.000 de euro de la Claudiu Florică şi Dinu Pescariu, pentru ca, prin intermediul Elenei Udrea, la acea vreme ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului şi vicepreşedinte PDL, să asigure firmelor susţinute de Florică încheierea şi derularea contractului de licenţiere Microsoft cu Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.
Totodată, potrivit procurorilor, Dorin Cocoş ar fi cerut 17,5 milioane de euro pentru el, Gheorghe Ştefan şi Gabriel Sandu, pentru a interveni în achiziţionarea dreptului de utilizare a licenţelor Microsoft, din care 15,7 milioane de euro ar fi ajuns în contul unor firme controlate de cei trei, direct sau prin intermediari.
-
FOCUS: Homeschooling în România, între pedeapsa cu închisoarea şi plăţi de mii de dolari
Înainte de orice dezbatere pe tema homeschoolingului, ar trebui să lămurim exact ce înseamnă şi ce presupune acesta.
Ce este homeschooling-ul?
Homeschooling-ul este o mişcare care a luat amploare în mai multe ţări de pe mapamond, în care părinţii aleg ca ei să-şi educe copiii, în locul unei şcoli tradiţionale din sistemul public sau privat. Astfel, părintele devine profesorul propriului copil. Familiile aleg această variantă din diferite motive, pornind de la problemele din sistemul educaţional la credinţele religioase sau diferite filosofii de educare. Există homeschooling care se realizează după un curriculum şi există homeschoolingul care nu se realizează după nicio structură, iar copilul studiază în fiecare zi ce vrea.
Cum arată o zi de homeschooling?
Potrivit unei mămici din Canada, care-şi educă cei şase copii acasă şi care este şi profesoară într-o şcoală publică, nicio zi nu seamănă cu alta. Copiii lucrează la diferite proiecte şi studiază ce vor, în funcţie de preocupările pe care le au. Sunt zile în care şcoala acasă înseamnă o vizită la muzeu pentru a afla mai multe despre dinozauri sau despre alt subiect care îl preocupă pe copil. De asemenea, pot fi zile în care copilul vrea să se joace pe calculator sau diferite jocuri video, acestea fiind de asemenea activităţi agreate în sistemul de homeschooling în afara unui curriculum.
-
Posibil doar în România: să fii angajat în Ministerul Justiţiei la 4 luni după ce ai ieşit din închisoare, unde ai fost condamnat pentru tentativă de omor
Andrei Placintă, fiul fostei senatoare Sorina Placintă, a ieşit de doar 4 luni din închisoare şi a reuşit deja să-şi găsească: el este traducator-interpret la Curtea de Apel Galaţi. Este totuşi greu de înţeles cum tânărul a reuşit să obţină postul, în condiţiile în care pentru aprobarea dosarului erau interzise antecedentele penale.
Deşi primise o pedeapsă de 6 ani de închisoare, el a fost eliberat condiţionat în mai 2016.
Andrei Plăcintă a fost condamnat de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti (CAB), la şase ani de închisoare cu executare, în dosarul de tâlhărie, tentativă de omor şi ultraj contra bunelor moravuri.
Pedeapsa de şase ani de închisoare cu executare a fost dictată pentru tentativă de omor.
Instanţa a mai decis, în cazul lui Andrei Plăcintă, o pedeapsă de 11 luni de închisoare cu executare pentru ultraj contra bunelor moravuri şi l-a achitat pe acesta pentru fapta de tâlhărie, pe motiv că lipseşte unul dintre elementele constitutive ale infracţiunii.
Totodată, prin decizia CAB, lui Andrei Plăcintă i-au fost ridicate o serie de drepturi civile, printre care şi acela de a nu da examen pentru obţinerea permisului auto şi de a nu conduce vreun vehicul timp de trei ani după executarea pedepsei principale.
-
Posibil doar în România: să fii angajat în Ministerul Justiţiei la 4 luni după ce ai ieşit din închisoare, unde ai fost condamnat pentru tentativă de omor
Andrei Placintă, fiul fostei senatoare Sorina Placintă, a ieşit de doar 4 luni din închisoare şi a reuşit deja să-şi găsească: el este traducator-interpret la Curtea de Apel Galaţi. Este totuşi greu de înţeles cum tânărul a reuşit să obţină postul, în condiţiile în care pentru aprobarea dosarului erau interzise antecedentele penale.
Deşi primise o pedeapsă de 6 ani de închisoare, el a fost eliberat condiţionat în mai 2016.
Andrei Plăcintă a fost condamnat de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti (CAB), la şase ani de închisoare cu executare, în dosarul de tâlhărie, tentativă de omor şi ultraj contra bunelor moravuri.
Pedeapsa de şase ani de închisoare cu executare a fost dictată pentru tentativă de omor.
Instanţa a mai decis, în cazul lui Andrei Plăcintă, o pedeapsă de 11 luni de închisoare cu executare pentru ultraj contra bunelor moravuri şi l-a achitat pe acesta pentru fapta de tâlhărie, pe motiv că lipseşte unul dintre elementele constitutive ale infracţiunii.
Totodată, prin decizia CAB, lui Andrei Plăcintă i-au fost ridicate o serie de drepturi civile, printre care şi acela de a nu da examen pentru obţinerea permisului auto şi de a nu conduce vreun vehicul timp de trei ani după executarea pedepsei principale.
-
Ţara unde preşedintele îşi îndemnă cetăţenii să ucidă traficanţii de droguri. Aproape 2000 de oameni au murit în doar şapte săptămâni
Update (25.08.2016): Numărul victimelor creşte de la săptămână la săptămână, iar ultima numărătoare indică faptul că numărul victimelor a ajuns la 1800, potrivit Time. Ronald dela Rosa, şeful poliţiei din Filipine, a declarat că 712 au murit de când preşedintele a declarat război traficanţilor de droguri, iar alţii 1,067 au fost ucişi de justiţiari.Preşedintele Republicii Filipinelor, Rodrigo Duterte, a declarat război drogurilor, însă spre deosebire de alţi preşedinţi care au făcut asta, Duterte şi-a îndemnat cetăţenii să ucidă traficanţii şi dependenţii de droguri suspectaţi, scrie publicaţia britanică Daily Mail.De la începutul lunii iulie aproape 300 de oameni au murit, iar bilanţul este în continuă creştere. Poreclit Răzbunătorul, după personajul din benzile desenate care şi-a luat justiţia în propriile mâini, preşedintele ignoră numărul crescând de victime, spunând că drogurile afectează grav ţara lui şi că trebuie cu orice preţ să fie oprite.“Dublaţi-vă, triplaţi-vă eforturile, dacă este nevoe”, le-a spus Duterte poliţiştilor. “Aceste scursuri ale societăţii ne distrug copii. Vă avertizez, nu încercaţi droguri, nu contează dacă eşti poliţist, chiar o să te ucid”, a spus preşedintele într-un din discursurile sale din cadrul campaniei prezidenţiale.diferite grupuri care apără drepturile omului i-au arătat lui Rodrigo Duterte că acest război a costat vieţele a 294 de oameni de la 1 iulie până pe 24 iulie, asta fără să pună la socoteală vieţile luate de grupurile de justiţiari improvizaţi. Televiziunea americană ABC News a relatat că pe 11 august numărul victimelor a ajuns la 525, iar peste 7,600 de oameni au fost arestaţi în urma a 5,400 de raiduri ale poliţiei, potrivit unui raport al poliţiei filipineze. În acelaşi document se menţionează faptul că peste 500.000 de oameni s-au predat autorităţilor. Cu toate acestea, alte ziare locale au relatat că numărul morţilor a ajuns la 1000.Un efect al acestei campanii brutale este faptul că închisorile s-au umplut. Aproape 60.000 de dependenţi de droguri filipinezi s-au predat, relata Daily Mail pe 24 iulie. Acţiunea preşedintelui este susţinută şi de grupuri din cadrul poliţiei, dar a întâmpinat şi critici, care spun că acesta doar incintă populaţia la violenţă care va scăpa de sub control şi va crea o naţiune fără judecători.“Sunt aici să incurajez poliţia, să nu le fie frică de investigaţii ale congresului sau ale senatului. Noi îi vom apăra….eu sunt apărătorul poliţiei”, a spus Jose Calida, un apropiat al preşedintelui.“Drepturile omului au fost sacrificate în această campanie împotriva drogurulor, iar poliţiştii îşi iau rolurile de acuzatori şi de executori. Este imposibil de determinat vinovăţia unei persoane dacă aceasta este împuşcată pe loc”, a declarat Vencer Crisostomo, liderul unei mişcării de protest împotriva lui Duerte. “Drogurile sunt un simptom al unor probleme sociale mai adânci, precum sărăcia, foamea şi şomajul”, adaugă el. -
Ţara unde preşedintele îşi îndemnă cetăţenii să ucidă traficanţii de droguri. Aproape 2000 de oameni au murit în doar şapte săptămâni
Update (25.08.2016): Numărul victimelor creşte de la săptămână la săptămână, iar ultima numărătoare indică faptul că numărul victimelor a ajuns la 1800, potrivit Time. Ronald dela Rosa, şeful poliţiei din Filipine, a declarat că 712 au murit de când preşedintele a declarat război traficanţilor de droguri, iar alţii 1,067 au fost ucişi de justiţiari.Preşedintele Republicii Filipinelor, Rodrigo Duterte, a declarat război drogurilor, însă spre deosebire de alţi preşedinţi care au făcut asta, Duterte şi-a îndemnat cetăţenii să ucidă traficanţii şi dependenţii de droguri suspectaţi, scrie publicaţia britanică Daily Mail.De la începutul lunii iulie aproape 300 de oameni au murit, iar bilanţul este în continuă creştere. Poreclit Răzbunătorul, după personajul din benzile desenate care şi-a luat justiţia în propriile mâini, preşedintele ignoră numărul crescând de victime, spunând că drogurile afectează grav ţara lui şi că trebuie cu orice preţ să fie oprite.“Dublaţi-vă, triplaţi-vă eforturile, dacă este nevoe”, le-a spus Duterte poliţiştilor. “Aceste scursuri ale societăţii ne distrug copii. Vă avertizez, nu încercaţi droguri, nu contează dacă eşti poliţist, chiar o să te ucid”, a spus preşedintele într-un din discursurile sale din cadrul campaniei prezidenţiale.diferite grupuri care apără drepturile omului i-au arătat lui Rodrigo Duterte că acest război a costat vieţele a 294 de oameni de la 1 iulie până pe 24 iulie, asta fără să pună la socoteală vieţile luate de grupurile de justiţiari improvizaţi. Televiziunea americană ABC News a relatat că pe 11 august numărul victimelor a ajuns la 525, iar peste 7,600 de oameni au fost arestaţi în urma a 5,400 de raiduri ale poliţiei, potrivit unui raport al poliţiei filipineze. În acelaşi document se menţionează faptul că peste 500.000 de oameni s-au predat autorităţilor. Cu toate acestea, alte ziare locale au relatat că numărul morţilor a ajuns la 1000.Un efect al acestei campanii brutale este faptul că închisorile s-au umplut. Aproape 60.000 de dependenţi de droguri filipinezi s-au predat, relata Daily Mail pe 24 iulie. Acţiunea preşedintelui este susţinută şi de grupuri din cadrul poliţiei, dar a întâmpinat şi critici, care spun că acesta doar incintă populaţia la violenţă care va scăpa de sub control şi va crea o naţiune fără judecători.“Sunt aici să incurajez poliţia, să nu le fie frică de investigaţii ale congresului sau ale senatului. Noi îi vom apăra….eu sunt apărătorul poliţiei”, a spus Jose Calida, un apropiat al preşedintelui.“Drepturile omului au fost sacrificate în această campanie împotriva drogurulor, iar poliţiştii îşi iau rolurile de acuzatori şi de executori. Este imposibil de determinat vinovăţia unei persoane dacă aceasta este împuşcată pe loc”, a declarat Vencer Crisostomo, liderul unei mişcării de protest împotriva lui Duerte. “Drogurile sunt un simptom al unor probleme sociale mai adânci, precum sărăcia, foamea şi şomajul”, adaugă el. -
Cel mai înfricoşător loc de pe Pământ. Ce se întâmplă aici întrece orice închipuire
Samer al-Ahmed, un fost prizonier, îşi aminteşte de mica trapă de la uşa sa de celulă, deoarece era în mod frecvent forţat să-şi bage capul prin ea. Gardianul îi presa gâtul de marginea trapei, după care sărea pe capul acestuia cu toată greutatea, până când sângele începea să se scurgă pe podea.
Aceasta este una dintre metodele de tortură utilizate în închisoarea militară din Saidnaya, cea mai cunoscută închisoare din Siria.
-
Cum a reuşit o femeie care a petrecut 10 ani la închisoare să devină un lider al unei companii
Ce spuneţi de o haină impermeabilă care se încălzeşte singură şi se poate transforma într-un sac de dormit? Ar putea fi un obiect indispensabil pentru toţi oamenii fără casă.
De astfel de invenţie este responsabilă Veronika Scott, 21 de ani, şi compania sa “The Empowerment Plan”. După ce a absolvit facultatea ea a fondat “The Empowerment Plan”, o organizaţie nonprofit care angajează părinţii (single parent) din adăposturi locale şi îi antrenează pentru a deveni croitorese/croitori şi care fac produsul menţionat mai sus. Astfel aceşti oameni au un loc de muncă cu un venit stabil, au o locuinţă şi-şi pot recâştiga independenţa.
Din 2012 până în prezent organizaţia nonprofit a angajat 30 de oameni, a impactat 75 de copii şi a distribuit 15.000 de haine indivizilor fără adăpost de-a lungul a 30 de state din SUA, Canada, Australia sau Noua Zeelandă. În următoarea perioadă vor să ajungă şi în alte oraşe şi vor să lanseze şi un produs pentru retail, astfel The Empowerment Plan se va putea autosusţine.
Astfel ceea ce a început ca un proiect menit să le ofere celor fără adăpost o metodă de a se încălzi în perioadele reci ale anului s-a transformat într-un model care întrerupe ciclul sărăciei.
Veronika nu a construit compania de una singură şi a povestit pentru Forbes modul în care femeie care a petrecut 10 ani la închisoare a devenit un lider în cadrul organizaţiei:
Annis Maxwell avea 58 de ani când am întlnit-o şi tocmai fusese eliberată din închisoare, după 10 ani. A presupus că nu-i voi oferi un job, dar am simţit ceva special la această femeie şi trebuia să-i dau şansa de a avea un nou început.
Am avut mare noroc că am angajat-o. Nu avea niciun motiv să aibă încredere într-o tânără de 21 de ani fără experienţă de business şi a riscat la fel cum am riscat şi eu. Am construit compania împreună. A devenit un fel de lider, o mamă a echipei. Credea foarte mult în ceea ce făceam. Abia după ce a murit în 2013 mi-am dat seama de amprenta pe care şi-a lăsat-o asupra mea.