BusinessMagazin

Tag: incepere

  • Omul bolnav al Europei nu se mai face bine: Cea mai puternică economie a Europei s-a contractat din nou în cel de-al treilea trimestru, iar fricile privind o recesiune în toată regula încep să se transforme în realitate

    Economia Germaniei s-a contractat în al treilea trimestru, iar riscurile ca cea mai mare economie europeană să intre în recesiune se accentuează serios, scrie Bloomberg.

    PIB-ul a scăzut cu 0,1% faţă de trimestrul anterior, sub aşteptările analiştilor. Datele subliniază lupta Germaniei de a-şi reveni după o încetinire indusă de energie iarna trecută, care a fost urmată de două trimestre de stagnare sau creştere minimă – conform datelor revizuite.

    Datele subliniază lupta Germaniei de a-şi reveni după o încetinire indusă de energie iarna trecută, care a fost urmată de două trimestre de stagnare sau creştere minimă – conform datelor revizuite.

    Ratele mai mari ale dobânzilor în ţară şi la nivel global cântăresc puternic asupra cererii de bunuri industriale, pe care Germania se bazează mai mult decât colegii săi pentru a alimenta creşterea economică. Gigantul chimic Lanxess AG a anunţat că va reduce 7% din forţa de muncă în această lună, în timp ce Volkswagen AG a declarat că va dubla economiile pentru a creşte profitabilitatea.

    În timp ce serviciile au rezistat mai bine, sondajele de afaceri realizate de S&P Global arată că dinamica a încetinit şi în acest domeniu. Mai mult, apar fisuri pe piaţa forţei de muncă – un alt punct luminos până acum.

    Activitatea generală a sectorului privat a continuat să se contracte la începutul celui de-al patrulea trimestru, potrivit S&P Global.

    În plus, se aşteaptă ca inflaţia în scădere şi salariile în creştere să producă o revenire a consumului, deşi un raport recent al Bundesbank a afirmat că gospodăriile nu şi-au majorat încă cheltuielile. Analiştii chestionaţi de Bloomberg estimează că Germania va creşte cu 0,5% în 2024.

    Alte date privind PIB-ul din regiune au fost mixte. În timp ce Spania şi-a menţinut creşterea, Austria a intrat în recesiune din cauza prăbuşirii consumului şi a investiţiilor. Cifrele pentru zona euro, formată din 20 de naţiuni, sunt aşteptate marţi, iar analiştii estimează că creşterea a stagnat între iulie şi septembrie.

    Recenta performanţă slabă a Germaniei a alimentat îngrijorările cu privire la potenţialul său viitor, în condiţiile în care se confruntă cu o forţă de muncă îmbătrânită, cu o dependenţă excesivă de China şi cu necesitatea de a trece rapid la noi surse de energie.

    Înalţi oficiali, inclusiv preşedintele Bundesbank, Joachim Nagel, au avertizat împotriva unui pesimism prea mare, subliniind capacitatea de adaptare a ţării. Cu toate acestea, aceştia au recunoscut necesitatea de a acţiona, ministrul economiei, Robert Habeck, îndemnând săptămâna trecută la luarea de decizii pentru a proteja naţiunea ca destinaţie de afaceri.

     

  • Cel mai controversat proiect al lui Elon Musk primeşte undă verde. Ce vrea să facă el poate schimba lumea întreagă

    Elon Musk se pregăteşte pentru cel mai important moment din cariera sa. Neuralink, compania deţinută de CEO-ul Tesla, a primit aprobarea de la autorităţile americane pentru a îşi începe munca. Obiectivul companiei este să conecteze în mod direct oamenii cu computerele prin intermediul cipurilor şi să rezolve probleme precum AVC-ul, lipsa auzului sau a văzului, cu ajutorul acestei conexiuni, scrie Bloomberg.

    Candidatul ideal ar fi un adult până în 40 de ani ale cărui membre sunt paralizate. Pacientul ar putea avea inserat cipul într-o parte specifică a creierului care se ocupă de controlul membrelor, în special a mâinilor.

    Scopul proiectului este de a demonstra că cipul poate colecta în mod sigur date utile din acea parte a creierului, ceea ce ar fi un pas înainte pentru Neuralink, care caută convertească gândurile unei persoane într-o serie de comenzi pe care un computer le poate înţelege.

    Mai multe companii şi echipe de cercetare au creat deja implanturi care îi pot ajuta pe pacienţi să îndeplinească sarcini de bază cu ajutorul gândurilor, cum ar fi să facă clic pe obiecte pe un ecran cu ajutorul unui cursor.

    Neuralink, în maniera familiară a lui Musk, a făcut promisiuni mult mai ciudate. În ultimii patru ani, începând cu prima demonstraţie publică a companiei, el a vândut ideea că în curând vor exista clinici omniprezente unde oricine ar putea intra pentru o operaţie robotizată de 15 minute şi ar ieşi un hibrid om-maşină. Aceşti cyborgi ar fi capabili să descarce cunoştinţe aşa cum face Keanu Reeves în Matrix sau să-şi încarce gândurile într-un PC, chiar şi în alte creiere.

    Compania pare să fi accelerat progresul în acest domeniu lent şi constant, iar acum a construit cel mai puternic şi mai elegant implant cerebral din lume. Dacă produsul funcţionează aşa cum se preconizează, iteraţiile ulterioare ar putea îmbunătăţi, în mod miraculos, viaţa a milioane de oameni care suferă de paralizie, accident vascular cerebral, boala Lou Gehrig şi pierderea auzului şi a vederii.

    Istoria modernă a implanturilor cerebrale a început odată cu progresele tehnologice din anii 90. Ştiinţa, simplificându-se enorm: Gândurile determină neuronii să pornească în anumite tipare, iar aceste tipare au un anumit grad de consecvenţă între creiere. De fapt, aproximativ aceiaşi neuroni se declanşează atunci când o persoană se gândeşte la mişcarea braţelor şi a degetelor, indiferent dacă le poate mişca fizic sau nu.

    Creierele funcţionează în moduri similare şi consecvente atunci când oamenii doresc să mişte cursorul mouse-ului pentru a face clic undeva pe ecranul unui computer, de asemenea. Acelaşi lucru este valabil şi pentru vorbire: Dacă vă puteţi gândi să rostiţi o literă sau un cuvânt, faceţi ca aceiaşi neuroni să se aprindă ca şi cum aţi rosti fizic acel cuvânt. Chiar dacă nu puteţi vorbi atunci, un computer bine antrenat ar trebui să fie capabil să vă distingă intenţia şi, teoretic, să vorbească în locul dumneavoastră.

    Musk a co-fondat Neuralink în 2016 cu şapte oameni de ştiinţă şi 100 de milioane de dolari din banii săi. Caracterul strident al investiţiei sale şi promisiunile sale grandioase cu privire la fundamentele tehnologiei s-au dovedit irezistibile pentru investitorii cu apetit pentru risc. De atunci, Neuralink a strâns peste 500 de milioane de dolari, inclusiv 280 de milioane de dolari în acest an, iar atenţia pe care a atras-o compania a ajutat la atragerea investitorilor către alte eforturi de interfaţă creier-computer, inclusiv proiecte universitare de lungă durată, precum şi startup-uri mai noi. Anul trecut, 37 de astfel de companii au strâns peste 560 de milioane de dolari, potrivit companiei de cercetare PitchBook.

     

     

     

  • ANAF a publicat ghidul facilităţilor fiscale acordate IT-iştilor începând cu veniturile din noiembrie. Proiectul elimină scutirea de impozit pentru IT-iştii cu salariu brut peste 10.000 lei

    ANAF a publicat pe site-ul instituţiei ghidul privind modalitatea de aplicare a facilităţilor fiscale acordate persoanelor fizice care desfăşoară activităţi de creare de programe pentru calculator, începând cu veniturile aferente lunii noiembrie 2023.

    În materialul realizat de specialiştii ANAF sunt prezentate informaţii referitoare la modalitatea de calcul privind determinarea impozitului pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi de creare de programe pentru calculator şi beneficiază de facilităţi fiscale sau modalitatea de calcul al impozitului pe venit şi al contribuţiilor sociale obligatorii pentru un venit brut mai mare de 10.000 lei.

    În concluzie, persoanele fizice prevăzute la art. 60 pct. 2 din Codul fiscal sunt scutite de la plata impozitului lunar pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor la locul unde se află funcţia de bază, pentru venituri brute lunare de până la 10.000 lei, inclusiv.            

    Pentru partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 lei, impozitul se determină prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul determinată ca diferenţă între venitul net din salarii calculat prin deducerea din venitul brut lunar a contribuţiilor sociale obligatorii aferente unei luni, diminuat cu impozitul aferent părţii din venitul brut lunar de până la 10.000 lei inclusiv.

     

  • Inspectorii DGAF în control la retaileri: Noi amenzi aplicate pentru depăşirea cotei de adaos comercial

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a anunţat recent, într-un comunicat de presă, rezultatele acţiunilor recente de verificare privind modalitatea de aplicare a prevederilor OUG nr. 67/2023 privind instituirea unei măsuri cu caracter temporar de combatere a creşterii excesive a preţurilor la unele produse agricole şi alimentare

    Inspectorii Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) au continuat verificările privind modalitatea de aplicare a prevederilor OUG nr. 67/2023 privind instituirea unei măsuri cu caracter temporar de combatere a creşterii excesive a preţurilor la unele produse agricole şi alimentare.

    Ca urmare a verificărilor efectuate în perioada 01-08 noiembrie 2023, inspectorii antifraudă au sancţionat două din principalele lanţuri de magazine de comerţ cu amănuntul din Bucureşti, cu amenzi în valoare totală de 2.000.000 de lei, pentru depăşirea cotei de adaos comercial de maximum 20% la telemea, mălai, ulei, ouă şi pâine.

    Totodată, un distribuitor din Bucureşti a fost amendat cu 900.000 de lei pentru depăşirea cotei de maximum 5% faţă de preţul de achiziţie al unor produse din categoria legume-fructe.

    Acţiunile de control la operatorii economici care comercializează/distribuie gama de produse ce intră sub incidenţa acestui act normativ vor continua la nivel naţional.

     

  • ANAF scoate tunurile grele: Încep controalele masive după ce a demarat operaţiunea „Nargile“. Cine sunt cei vizaţi de aceste controale

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a anunţat recent, într-un comunicat de presă, demararea operaţiunii “„Nargile“, prin care au fost aplicate sancţiuni contravenţionale de peste 1.301.500 lei.

    Operaţiunea „Nargile“ vizează entităţile economice care deţin/comercializează produse accizabile armonizate din categoria “Alte tutunuri de fumat”, implicit produsele denumite generic “Tutun de narghilea”.

    În cadrul operaţiunii “Nargile”, în perioada 24 – 31 octombrie 2023, inspectorii din cadrul DGAF au demarat 80 de controale antifraudă la nivel naţional, cu scopul reducerii evaziunii fiscale şi a comerţului ilicit în domeniul comercializării produselor accizabile din categoria „alte tutunuri de fumat” (amestec pentru fumat în narghilele).

    Astfel, inspectorii antifraudă au identificat abateri de la legislaţia specifică comercializării produselor accizabile, pentru sancţionarea cărora au dispus 37 amenzi contravenţionale în cuantum total de 1.301.500 lei.

    În majoritatea locaţiilor au fost identificate diverse amestecuri pentru fumat în narghilele, fără a fi marcate sau marcate cu timbre de provenienţă ale unor ţării din UE sau non EU, respectiv în ambalaje fără specificaţii privind provenienţa. În acest sens au fost confiscate peste 12 kg de produse accizabile supuse marcării, iar pentru 19 locaţii s-a dispus suspendarea activităţii de comercializare a produselor accizabile pe o perioadă de o lună.

    În acest context, la 16 dintre operatorii economici verificaţi au fost constatate cantităţi semnificative de amestec pentru fumat în narghilele, respectiv 445 kg, pentru care au existat indicii temeinice a fi produse accizabile, depăşind limita legală prevazută de legislaţie. Astfel, au fost efectuate prelevări de probe în vederea stabilirii tratamentului fiscal ce se impune a fi aplicat, cu privire la accize şi TVA datorat bugetului de stat. În funcţie de constatări, vor fi sesizate organele de urmărire penală.

    DGAF recomandă tuturor agenţilor economici să se asigure că produsele accizabile ce urmează a fi comercializate sunt conforme, în sensul că sunt ambalate, etichetate şi marcate fiscal conform legislaţiei din România.

    Acţiunile DGAF de verificare, în cadrul operaţiunii “Nargile”, vor continua în perioada imediat următoare, la nivel naţional.

     

     

     

     

  • Se SCHIMBĂ VREMEA! Un ciclon violent loveşte România

    Se schimbă vremea în România, după ce meteorologii anunţă că un ciclon puternic traversează ţara. Astfel, începând de miercuri ne putem aştepta la ploi torenţiale, lapoviţă şi ninsori, în timp ce temperaturile scad constant.

    Vremea se va răci, începând de miercuri, 8 noiembrie. În jumătatea nordică a ţării, iar local şi în sud, răcirea va fi însoţită de ploi slabe sau moderate, iar în zonele înalte de munte vor fi şi precipitaţii mixte.

    Un ciclon violent traversează România
    O zonă de presiune scăzută în altitudine va traversa România dinspre vest, începând din noaptea dintre marţi şi miercuri, 8 noiembrie. Aceasta va aduce o răcire bruscă a vremii, dar şi ploi moderate cantitativ în unele regiuni.

    Ploile vor începe seara târziu în Banat şi Crişana, iar până dimineaţa se vor extinde în jumătatea nordică a ţării. Miercuri, vor fi câteva intervale cu ploaie slabă şi în sudul ţării. Local, mai ales în nord şi nord-vest, cantităţile de apă vor atinge până la 10 – 20 l/mp, anunţă meteoradar.ro.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • Cel mai controversat proiect al lui Elon Musk primeşte undă verde: Neuralink, compania care se va ocupa de implantarea unui cip în creierul uman, a primit aprobare de la FDA pentru a-şi începe munca

    Elon Musk se pregăteşte pentru cel mai important moment din cariera sa. Neuralink, compania deţinută de CEO-ul Tesla, a primit aprobarea de la autorităţile americane pentru a îşi începe munca. Obiectivul companiei este să conecteze în mod direct oamenii cu computerele prin intermediul cipurilor şi să rezolve probleme precum AVC-ul, lipsa auzului sau a văzului, cu ajutorul acestei conexiuni, scrie Bloomberg.

    Candidatul ideal ar fi un adult până în 40 de ani ale cărui membre sunt paralizate. Pacientul ar putea avea inserat cipul într-o parte specifică a creierului care se ocupă de controlul membrelor, în special a mâinilor.

    Scopul proiectului este de a demonstra că cipul poate colecta în mod sigur date utile din acea parte a creierului, ceea ce ar fi un pas înainte pentru Neuralink, care caută convertească gândurile unei persoane într-o serie de comenzi pe care un computer le poate înţelege.

    Mai multe companii şi echipe de cercetare au creat deja implanturi care îi pot ajuta pe pacienţi să îndeplinească sarcini de bază cu ajutorul gândurilor, cum ar fi să facă clic pe obiecte pe un ecran cu ajutorul unui cursor.

    Neuralink, în maniera familiară a lui Musk, a făcut promisiuni mult mai ciudate. În ultimii patru ani, începând cu prima demonstraţie publică a companiei, el a vândut ideea că în curând vor exista clinici omniprezente unde oricine ar putea intra pentru o operaţie robotizată de 15 minute şi ar ieşi un hibrid om-maşină. Aceşti cyborgi ar fi capabili să descarce cunoştinţe aşa cum face Keanu Reeves în Matrix sau să-şi încarce gândurile într-un PC, chiar şi în alte creiere.

    Compania pare să fi accelerat progresul în acest domeniu lent şi constant, iar acum a construit cel mai puternic şi mai elegant implant cerebral din lume. Dacă produsul funcţionează aşa cum se preconizează, iteraţiile ulterioare ar putea îmbunătăţi, în mod miraculos, viaţa a milioane de oameni care suferă de paralizie, accident vascular cerebral, boala Lou Gehrig şi pierderea auzului şi a vederii.

    Istoria modernă a implanturilor cerebrale a început odată cu progresele tehnologice din anii 90. Ştiinţa, simplificându-se enorm: Gândurile determină neuronii să pornească în anumite tipare, iar aceste tipare au un anumit grad de consecvenţă între creiere. De fapt, aproximativ aceiaşi neuroni se declanşează atunci când o persoană se gândeşte la mişcarea braţelor şi a degetelor, indiferent dacă le poate mişca fizic sau nu.

    Creierele funcţionează în moduri similare şi consecvente atunci când oamenii doresc să mişte cursorul mouse-ului pentru a face clic undeva pe ecranul unui computer, de asemenea. Acelaşi lucru este valabil şi pentru vorbire: Dacă vă puteţi gândi să rostiţi o literă sau un cuvânt, faceţi ca aceiaşi neuroni să se aprindă ca şi cum aţi rosti fizic acel cuvânt. Chiar dacă nu puteţi vorbi atunci, un computer bine antrenat ar trebui să fie capabil să vă distingă intenţia şi, teoretic, să vorbească în locul dumneavoastră.

    Musk a co-fondat Neuralink în 2016 cu şapte oameni de ştiinţă şi 100 de milioane de dolari din banii săi. Caracterul strident al investiţiei sale şi promisiunile sale grandioase cu privire la fundamentele tehnologiei s-au dovedit irezistibile pentru investitorii cu apetit pentru risc. De atunci, Neuralink a strâns peste 500 de milioane de dolari, inclusiv 280 de milioane de dolari în acest an, iar atenţia pe care a atras-o compania a ajutat la atragerea investitorilor către alte eforturi de interfaţă creier-computer, inclusiv proiecte universitare de lungă durată, precum şi startup-uri mai noi. Anul trecut, 37 de astfel de companii au strâns peste 560 de milioane de dolari, potrivit companiei de cercetare PitchBook.

     

     

     

  • Cel mai controversat proiect al lui Elon Musk primeşte undă verde: Neuralink, compania care se va ocupa de implantarea unui cip în creierul uman, a primit aprobare de la FDA pentru a-şi începe munca

    Elon Musk se pregăteşte pentru cel mai important moment din cariera sa. Neuralink, compania deţinută de CEO-ul Tesla, a primit aprobarea de la autorităţile americane pentru a îşi începe munca. Obiectivul companiei este să conecteze în mod direct oamenii cu computerele prin intermediul cipurilor şi să rezolve probleme precum AVC-ul, lipsa auzului sau a văzului, cu ajutorul acestei conexiuni, scrie Bloomberg.

    Candidatul ideal ar fi un adult până în 40 de ani ale cărui membre sunt paralizate. Pacientul ar putea avea inserat cipul într-o parte specifică a creierului care se ocupă de controlul membrelor, în special a mâinilor.

    Scopul proiectului este de a demonstra că cipul poate colecta în mod sigur date utile din acea parte a creierului, ceea ce ar fi un pas înainte pentru Neuralink, care caută convertească gândurile unei persoane într-o serie de comenzi pe care un computer le poate înţelege.

    Mai multe companii şi echipe de cercetare au creat deja implanturi care îi pot ajuta pe pacienţi să îndeplinească sarcini de bază cu ajutorul gândurilor, cum ar fi să facă clic pe obiecte pe un ecran cu ajutorul unui cursor.

    Neuralink, în maniera familiară a lui Musk, a făcut promisiuni mult mai ciudate. În ultimii patru ani, începând cu prima demonstraţie publică a companiei, el a vândut ideea că în curând vor exista clinici omniprezente unde oricine ar putea intra pentru o operaţie robotizată de 15 minute şi ar ieşi un hibrid om-maşină. Aceşti cyborgi ar fi capabili să descarce cunoştinţe aşa cum face Keanu Reeves în Matrix sau să-şi încarce gândurile într-un PC, chiar şi în alte creiere.

    Compania pare să fi accelerat progresul în acest domeniu lent şi constant, iar acum a construit cel mai puternic şi mai elegant implant cerebral din lume. Dacă produsul funcţionează aşa cum se preconizează, iteraţiile ulterioare ar putea îmbunătăţi, în mod miraculos, viaţa a milioane de oameni care suferă de paralizie, accident vascular cerebral, boala Lou Gehrig şi pierderea auzului şi a vederii.

    Istoria modernă a implanturilor cerebrale a început odată cu progresele tehnologice din anii 90. Ştiinţa, simplificându-se enorm: Gândurile determină neuronii să pornească în anumite tipare, iar aceste tipare au un anumit grad de consecvenţă între creiere. De fapt, aproximativ aceiaşi neuroni se declanşează atunci când o persoană se gândeşte la mişcarea braţelor şi a degetelor, indiferent dacă le poate mişca fizic sau nu.

    Creierele funcţionează în moduri similare şi consecvente atunci când oamenii doresc să mişte cursorul mouse-ului pentru a face clic undeva pe ecranul unui computer, de asemenea. Acelaşi lucru este valabil şi pentru vorbire: Dacă vă puteţi gândi să rostiţi o literă sau un cuvânt, faceţi ca aceiaşi neuroni să se aprindă ca şi cum aţi rosti fizic acel cuvânt. Chiar dacă nu puteţi vorbi atunci, un computer bine antrenat ar trebui să fie capabil să vă distingă intenţia şi, teoretic, să vorbească în locul dumneavoastră.

    Musk a co-fondat Neuralink în 2016 cu şapte oameni de ştiinţă şi 100 de milioane de dolari din banii săi. Caracterul strident al investiţiei sale şi promisiunile sale grandioase cu privire la fundamentele tehnologiei s-au dovedit irezistibile pentru investitorii cu apetit pentru risc. De atunci, Neuralink a strâns peste 500 de milioane de dolari, inclusiv 280 de milioane de dolari în acest an, iar atenţia pe care a atras-o compania a ajutat la atragerea investitorilor către alte eforturi de interfaţă creier-computer, inclusiv proiecte universitare de lungă durată, precum şi startup-uri mai noi. Anul trecut, 37 de astfel de companii au strâns peste 560 de milioane de dolari, potrivit companiei de cercetare PitchBook.

     

     

     

  • Surpriză: Ştefan Vuza se retrage de la conducerea Chimcomplex. Compania anunţă proces de recrutare

    Chimcomplex (simbol bursier CRC), cel mai mare combinat local de produse chimice din România, a anunţat marţi la Bursa de Valori Bucureşti că Ştefan Vuza se va retrage din funcţia de director general începând cu 31 octombrie 2023.

    Compania spune că a iniţiat implementarea strategiei societăţii de recrutare, inclusiv la nivel internaţional, şi de numire a unui nou CEO în următoarele şase luni.

    „Reamintim că domnul Ştefan Vuza a preluat conducerea executivă a societăţii pentru un mandat limitat, în scopul asigurării continuităţii şi dezvoltării activităţii companiei într-un context geopolitic şi socio-economic instabil, marcat de numeroase crize şi necunoscute. Urmare a faptului că domnul Ştefan Vuza şi-a îndeplinit obiectivele propuse, asigurând adaptarea companiei la noile şi constantele provocări, ca un pas firesc, domnul Ştefan Vuza a decis că este momentul să se concentreze pe strategia de ansamblu de dezvoltare a companiei din poziţia de membru al Consiliului de Administraţie, urmând că funcţia executivă să fie exercitată separat”, notează Chimcomplex în raportul de la bursă.

    În acest context, compania a anunţat că Florian Staicu a fost numit director general interimar, pe o durată de şase luni, începând cu 1 noiembrie 2023 şi până la finalizarea demersurilor de recrutare şi selecţie.

    „Domnul Florian Staicu face deja parte din echipa de management a Societăţii şi deţine experienţă, resursele şi calităţile pentru preluarea acestei funcţii interimare şi pentru asigurarea unei tranziţii facile şi eficiente”, a transmis societatea.

    Chimcomplex are o capitalizare de 5,7 mld. lei şi este controlată de Ştefan Vuza prin intermediul CRC Alchemy Holding, un vehicul din Amsterdam care deţine 85% din acţiuni. Statul român, prin Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, deţine 8,96%, iar restul acţiunilor sunt la alte persoane juridice (4,73%) şi fizice (1,33%).

    Acţiunile CRC înregistrează o scădere de 20,7% de la începutul acestui an, pe fondul unor tranzacţii de 7 mil. lei, arată datele BVB.

    Compania cu două platforme industriale la Oneşti şi Râmnicu Vâlcea a încheiat primul semestru din 2023 cu un profit net de 49,65 milioane de lei, cu 67,7% sub rezultatul aceleiaşi perioade de anul trecut. Afacerile au scăzut cu 34,7%, la 790 mil. lei.

     

  • Omul bolnav al Europei nu se mai face bine: Economia germană s-a contractat din nou în cel de al treilea trimestru, iar fricile privind o recesiune în toată regula încep să se transforme încet dar sigur în realitate

    Economia Germaniei s-a contractat în al treilea trimestru, iar riscurile ca cea mai mare economie europeană să intre în recesiune se accentuează serios, scrie Bloomberg.

    PIB-ul a scăzut cu 0,1% faţă de trimestrul anterior, sub aşteptările analiştilor. Datele subliniază lupta Germaniei de a-şi reveni după o încetinire indusă de energie iarna trecută, care a fost urmată de două trimestre de stagnare sau creştere minimă – conform datelor revizuite.

    Datele subliniază lupta Germaniei de a-şi reveni după o încetinire indusă de energie iarna trecută, care a fost urmată de două trimestre de stagnare sau creştere minimă – conform datelor revizuite.

    Ratele mai mari ale dobânzilor în ţară şi la nivel global cântăresc puternic asupra cererii de bunuri industriale, pe care Germania se bazează mai mult decât colegii săi pentru a alimenta creşterea economică. Gigantul chimic Lanxess AG a anunţat că va reduce 7% din forţa de muncă în această lună, în timp ce Volkswagen AG a declarat că va dubla economiile pentru a creşte profitabilitatea.

    În timp ce serviciile au rezistat mai bine, sondajele de afaceri realizate de S&P Global arată că dinamica a încetinit şi în acest domeniu. Mai mult, apar fisuri pe piaţa forţei de muncă – un alt punct luminos până acum.

    Activitatea generală a sectorului privat a continuat să se contracte la începutul celui de-al patrulea trimestru, potrivit S&P Global.

    În plus, se aşteaptă ca inflaţia în scădere şi salariile în creştere să producă o revenire a consumului, deşi un raport recent al Bundesbank a afirmat că gospodăriile nu şi-au majorat încă cheltuielile. Analiştii chestionaţi de Bloomberg estimează că Germania va creşte cu 0,5% în 2024.

    Alte date privind PIB-ul din regiune au fost mixte. În timp ce Spania şi-a menţinut creşterea, Austria a intrat în recesiune din cauza prăbuşirii consumului şi a investiţiilor. Cifrele pentru zona euro, formată din 20 de naţiuni, sunt aşteptate marţi, iar analiştii estimează că creşterea a stagnat între iulie şi septembrie.

    Recenta performanţă slabă a Germaniei a alimentat îngrijorările cu privire la potenţialul său viitor, în condiţiile în care se confruntă cu o forţă de muncă îmbătrânită, cu o dependenţă excesivă de China şi cu necesitatea de a trece rapid la noi surse de energie.

    Înalţi oficiali, inclusiv preşedintele Bundesbank, Joachim Nagel, au avertizat împotriva unui pesimism prea mare, subliniind capacitatea de adaptare a ţării. Cu toate acestea, aceştia au recunoscut necesitatea de a acţiona, ministrul economiei, Robert Habeck, îndemnând săptămâna trecută la luarea de decizii pentru a proteja naţiunea ca destinaţie de afaceri.