BusinessMagazin

Tag: important

  • Un antreprenor a pornit o agenţie de turism în anii ’90, şi astăzi îşi duce clienţii în concediu în toate colţurile lumii

    Dacă în primul an tour operatorul a avut venituri de 50.000 de dolari şi opt angajaţi, în 2019 agenţia de turism a înregistrat un volum de vânzări de 70 de milioane de euro, în creştere cu 20% faţă de sezonul anterior, şi un număr de circa 280 de angajaţi. Pentru anul acesta reprezentanţii businessului aşteaptă un volum de vânzări de 80 de milioane de euro, locurile în excursiile oferite fiind deja rezervate în proporţie de circa 35%. „Vedeta a fost în 2019 vânzarea online, care a început timid în 2018, cu 2,5 milioane de euro, în 2019 a evoluat foarte bine, la 3,5 milioane, şi estimăm 5 milioane de euro la finalul sezonului 2020”, spune Valentina Ene, director executiv.

    Agenţia a fost fondată în urmă cu trei decenii de către Alin Burcea şi un asociat, Adrian Grigorescu, cei doi fiind la acea vreme colegi la Întreprinderea de Turism, Hoteluri şi Restaurante. De-a lungul celor 30 de ani de activitate, în jur de 1,8 milioane de turişti au plecat în concediu prin intermediul companiei. Primul sediu al tour operatorului a fost deschis în Capitală, pe bulevardul Regina Elisabeta, într-o fostă florărie. „Pe 6 iunie, când am deschis, era coadă la intrare”, îşi aminteşte Alin Burcea. Iniţial, clienţii veneau pentru turism intern, în special litoral şi balneo. După trei luni a fost organizată prima excursie în afara ţării, cu autocarul, la Istanbul, preţul fiind de 25 de dolari şi 500 de lei.

    Un an mai târziu au lansat o destinaţie mult mai îndepărtată – China, care a fost primită bine în rândul publicului local. Au urmat Grecia, Egipt, pentru litoral şi circuite, apoi zborul charter spre Antalya, aflată şi astăzi în topul celor mai căutate destinaţii de către turiştii români. „În primul an au fost 2.000 de turişti. Anul trecut, au fost de 12 ori mai mulţi. E cea mai căutată destinaţie pentru vacanţa de vară, iar numărul oraşelor de unde se zboară spre Antalya e în creştere”, notează Burcea. Tot în anii ’90 compania a venit cu ceva nou pe piaţă: vacanţe în ţările unde erau organizate campionatele mondiale de fotbal: SUA, Anglia, Franţa şi Belgia.

    Anual, agenţia organizează peste 600 de zboruri charter către diverse destinaţii din Europa, cu plecare din marile oraşe din România. „În sezonul 2019 am atins 94% grad de ocupare pe cursele charter”, spune Valentina Ene. În prezent businessul deţine 50 de puncte de lucru proprii răspândite atât în Bucureşti, cât şi la nivel naţional, dintre care trei au fost deschise anul trecut, în Capitală, în Miercurea Ciuc şi în Focşani. „Nu sunt un mare fan al deschiderii de birouri fizice, pentru că se trece mult pe online. Probabil în acest an vom mai deschide două”, precizează CEO-ul companiei.

    O nouă tendinţă în rândul românilor este reprezentată, potrivit antreprenorului, de croaziere. „În ultimii ani românii au intrat mult pe croaziere pentru că există şi unele accesibile, la 400-600 de euro. Noi suntem specializaţi mai ales pe croaziere de grup. Vindem şi individual, dar cea de grup are avantajul că are un ghid care stă după tine.” De asemenea, şi zona de ticketing (vânzarea de bilete de avion) spune că este în creştere. 

    Printre noutăţile anului 2020 se numără cursele charter spre Antalya cu plecare din Constanţa, Craiova şi Satu Mare. „Constanţa e lansată prima, merge excepţional, are astăzi un grad de ocupare de 35%, mult peste media pe care o aşteptam la această vreme”, spune Ondina Dobriban, director general al companiei. Spre Antalya compania are în prezent zboruri din 14 oraşe. O altă noutate, tot în Turcia, este reprezentată de cursa din Cluj-Napoca spre Bodrum, de unde se pot vizita, mai departe, staţiunile învecinate Kuşadasi şi Marmaris. Din cursele nou lansate fac parte şi charterele din Târgu-Mureş şi Oradea spre Heraklion şi din Capitală spre Mykonos.

    În paralel cu staţiunile turceşti (Antalya şi Bodrum) şi greceşti (Chania, Heraklion, Corfu, Rodos, Mykonos), din oferta agenţiei pentru 2020 fac parte zboruri charter sau curse regulate spre Spania (Costa Blanca, Costa Brava, Costa del Sol, Palma de Mallorca, Tenerife), Italia (Coasta Amalfitană, Ischia, Sardinia, Sicilia, Toscana), Egipt (Sharm el Sheikh şi Hurghada), Ciprul de Nord şi de Sud, Portugalia (Cascais şi Estoril), Tunisia, Mauritius, Maldive, Seychelles, Indonezia sau Emiratele Arabe Unite.

    Un alt segment important în portofoliul tour operatorului este reprezentat de circuite, compania organizând în prezent în jur de 160 de excursii pe toate continentele, cu plecare din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Sibiu şi Budapesta. Anul acesta agenţia a inclus în ofertă o serie de croaziere în insulele greceşti, Turcia şi Veneţia, dar şi spre destinaţii mai îndepărtate, printre care China (Tibet şi Yangtze), Japonia şi Coreea de Sud, Namibia, Senegal, SUA (Miami), Alaska şi Yukon şi Noua Zeelandă. Circuitele precum cele spre Japonia şi Coreea de Sud, arată, potrivit Ondinei Dobriban, cât de mult „au evoluat preferinţele şi veniturile turiştilor”.

    În ceea ce priveşte unul dintre cei mai importanţi catalizatori ai turismului intern – voucherele de vacanţă – antreprenorul spune că pentru anul acesta ţinteşte venituri de peste 3 milioane de euro numai pe litoral. „Voucherele au fost într-adevăr un impuls puternic pentru vânzarea turismului intern”, spune Burcea. În schimb, zona de incoming încă nu reprezintă un focus pentru autorităţi, susţine executivul. „La incoming facem tot ceea ce se poate pentru o ţară cu un brand foarte slab.” Burcea menţionează, totodată, că pentru a impulsiona acest segment, plănuieşte fuziunea cu o companie de profil din piaţa locală, fără a preciza numele respectivului jucător.

    Potrivit lui, anul trecut au călătorit în România, prin intermediul Paralela 45, în jur de 2.000 de turişti străini, estimările pentru anul acesta vizând un număr de 2.400 de persoane.
    În paralel cu zona de turism, antreprenorul este implicat şi în sectorul imobiliar, unde a investit în achiziţia unor apartamente de vacanţă în staţiunile Neptun, Mamaia şi Predeal. Stil, un hotel de 30 de camere amplasat în Capitală, şi Club Lac Snagov, un complex amplasat pe malul lacului Snagov, format din trei blocuri cu 78 de apartamente, sunt alte două proiecte ale executivului. Construcţia complexului din Snagov, ridicat cu o investiţie de 7 milioane de euro, provenite în mare parte din fonduri proprii, la care s-a adăugat un credit bancar de 1 milion de euro, a început în 2007 şi s-a finalizat anul trecut, între 2009 şi 2013 intrând în conservare, din cauza crizei economice.

  • Un antreprenor din România a început o afacere într-un chioşc. Cum a reuşit ca după un sfert de secol să îl transforme într-un business de 50 de milioane de euro

    „Principala investiţie pe care a făcut-o Casa Auto (parte a Grupului Tester, care se ocupă de businessul auto reprezentând 13 mărci) în anul 2019 este Centrul Tehnic, prima caroserie-vopsitorie robotizată din România şi Europa de Sud-Est. A fost o decizie îndrăzneaţă, în care top managementul Casa Auto m-a încurajat şi în care, pe lângă suma consistentă investită, de 2,5 milioane de euro, procesul tehnologic este total nou – linia de producţie şi roboţii făcând posibilă o calitate ridicată a reparaţiilor într-un timp de cinci ori mai rapid decât într-o tinichigerie clasică”, descrie Bogdan Piţigoi cele mai recente realizări.

    Şeful Tester Grup notează şi că afacerea lucrează cu cei mai reprezentativi asigurători din România, cu o parte dintre ei având încheiate convenţii pentru autoconstatare, ceea ce scurtează mult timpul necesar întocmirii documentaţiei necesare unei reparaţii de tinichigerie-vopsitorie.

    Cum se diferenţiază însă showroomurile Casa Auto de cele ale competitorilor? „Încă din anul 2001 am început să cred în conceptul de showroom multibrand, ceea ce presupune ca showroomurile mai multor mărci să fie în aceeaşi clădire, sub acelaşi acoperiş, dar în acelaşi timp în interiorul lor să păstreze atmosfera şi universul caracteristic fiecărei mărci în parte”, explică Bogdan Piţigoi.
    Şeful Tester Grup speră ca anul 2020 să fie la fel de bun ca şi 2019, atât din punctul de vedere al pieţei auto, cât şi la nivelul întregii economii a României. Cu acest gând, el a bugetat o altă investiţie importantă: primul mall auto din România.

    Acesta va consta într-o clădire pe două etaje cu o suprafaţă desfăşurată de 3.200 mp, în care vor fi amplasate opt dintre mărcile reprezentate de Casa Auto. Clădirea va fi amplasată pe o suprafaţă de teren de 12.000 mp, în apropierea unui showroom multibrand cu alte cinci mărci din portofoliul companiei. „În acelaşi loc avem şi service-uri de reprezentanţă pentru operaţiunile mecanice şi electrice, o spălătorie nouă şi modernă împreună cu un service de ultimă generaţie ce oferă servicii de reglare unghiuri, echilibrare şi schimbare roţi, precum şi un hotel de anvelope”, notează Piţigoi. Pe scurt, spune el, Mallul Casa Auto va oferi clienţilor vânzări, service şi nu numai pentru toate mărcile pe care le reprezintă.

    Piaţa auto locală de astăzi s-a maturizat şi este în echilibru cu potenţialul real al României, crede Bogdan Piţigoi, acesta situându-se în opinia sa în intervalul 150.000-200.000 de maşini noi pe an. Faţă de ultimii ani, el observă o creştere a cererii pentru maşini de clasă medie, tendinţă normală raportată la creşterea clasei sociale medii în România. „Clienţii au un grad mai înalt de cunoaştere a maşinilor şi sunt mult mai hotărâţi referitor la tipul de maşină de care au nevoie”, spune şeful Tester Grup. „De asemenea, ei au cunoştinţe şi aşteptări mari referitoare la service şi, pe bună dreptate, îşi doresc servicii de calitate în toate domeniile.”

    Casa Auto a comercializat în 2019 un număr de 4.000 de maşini, oferind servicii after sales pentru 52.000 de clienţi. În ceea ce priveşte bussinessul imobiliar, un alt segment important pentru grup, au fost prelungite contractele de închiriere pentru clienţi importanţi cum ar fi Oracle, Sonovision, KPMG sau Geberit şi au fost semnate noi contracte de închiriere cu clienţi importanţi precum SCC, Softvision, Buck, Ipsos sau Digitex. „În concluzie, cei doi piloni importanţi ai Grupului Tester (Casa Auto pentru segmentul auto şi Ideo, Centro respectiv Solo Park pentru domeniul real estate) au fost în creştere evidentă de bussiness, ceea ce ne dorim şi pentru anul 2020.”
    Bogdan Piţigoi crede că piaţa locală este „în cea mai fastă perioadă economică a ei şi sunt convins de potenţialul României de a se dezvolta accelerat în continuare”.

  • Rodiul este cea mai importantă marfă a momentului la burse, de cinci ori mai scump decât aurul

    Rodiul este cea mai importantă marfă a momentului, după ce preţurile metalului au crescut cu peste 30% în acest an, la cel mai ridicat nivel din 2008, alimentat de cererea din partea industriei auto, relatează CNBC. 

    Rodiul, împreună cu alte metale preţioase, cum ar fi paladiul şi platina, este utilizat de convertoarele catalitice, care dotează sistemele de evacuare auto, reducând emisiile de gaze toxice. Conform S&P Global Platts, peste 80% din cererea de rodiu şi paladiu provine din industria auto.

    Rhodiul a început anul de tranzacţionare la 6.050 dolari pe uncie, potrivit companiei chimice Johnson Matthey, înainte de a se ridica la 8.200 dolari la mijlocul săptămânii trecute, o creştere de 35%. De atunci preţurile s-au redus uşor la 8.000 dolari pe uncie luni.

    Susan Bates, specialist în materii prime la Morgan Stanley spune că majorarea a fost determinată de oferta slabă şi de achiziţiile puternice din Asia.

    În 2019, preţurile rodiului au crescut cu 151%. Însă Bank of America consideră că preţul va creşte în continuare, din cauza reglementărilor mai stricte şi a sporirii interesului investitorilor.

    „Pe fondul restrângerii ofertei de rodiu şi cu o industrie auto care continuă să se concentreze pe îmbunătăţirea standardelor de emisii, anticipăm că piaţa va ajuge în deficit”, au spus analiştii în noiembrie. „Dincolo de cererea comercială, interesul investitorilor în rodiu rămâne, de asemenea, ridicat, aşa că apreciem că preţurile ar trebui să rămână ridicate.”

    Dar pe o piaţă relativ mică pot exista modificări drastice ale preţurilor. Analiştii de la Heraeus au remarcat că din 2003 până în 2008 preţurile la rodiu s-au majorat cu 2.195%, înainte de a se prăbuşi dramatic.

    “Rodiul este o piaţă mai puţin lichidă, astfel încât în ​​perioadele de cerere ridicată preţul se poate mişca rapid, dar salturi atât de mari ale preţului sugerează că există o anumită panică”, a spus Heraeus într-o notă pentru clienţi luni. Firma a menţionat că preţurile ar putea continua să crească „ceva vreme”, stimulate de „legislaţia privind emisiile mai stricte care compensează scăderea vânzărilor auto”.

    Rodiul este un metal nobil, din grupa platinei, extras în Africa de Sud, în Munţii Ural, în America de Nord şi America de Sud.

  • Provocările din viitor ale profesionistului în investiţii

    „Profesioniştii în investiţii trebuie să se adapteze din ce în ce mai mult la noile tehnologii pentru a îmbunătăţi rezultatele clienţilor şi performanţa companiei. Profesionistul de investiţii de succes al viitorului va trebui să aibă mai mult o abordare practică a educaţiei şi dezvoltării, pentru a asimila tehnologiile digitale şi pentru a se adapta rapid“, consideră Marg Franklin, preşedinte şi CEO al CFA Institute. Ea a fost prezentă la Madrid la evenimentul CFA Institute European Investment Conference 2019.
    CFA Institute este organizaţia profesională globală a analiştilor financiari, managerilor de portofoliu şi a altor profesionişti de investiţii certificaţi internaţional (Chartered Financial Analyst). Certificarea CFA este una dintre cele mai prestigioase calificări internaţionale în domeniul analizei financiare şi administrării portofoliilor de investiţii.
    În următorii 5-10 ani un procent de 43% dintre profesionişti anticipează că rolul lor actual se va schimba semnificativ, iar 89% cred că rolurile lor vor fi transformate de mai multe ori în timpul carierei, după cum reiese din raportul CFA Institute, „Investment Professional of the Future“.
    Totodată, potrivit studiului CFA Institute „7 mituri despre Millennials şi investiţii“, 31% dintre mileniali au avut vârsta sub 21 de ani atunci când au început să facă investiţii, un procent semnificativ mai mare decât în cazul Generaţiei X şi al Baby Boomers. Schimbarea apetitului investitorilor, datorată în mare parte interesului mare pentru investiţii al generaţiilor Millennials şi Z, a dus la creşterea sofisticării clienţilor.
    Majoritatea sondajelor arată că încrederea publică în profesia de investiţii abia şi-a revenit de la criza financiară mondială, a amintit şefa CFA Institute. Dintr-un alt raport al CFA Institute intitulat „The Next Generation of Trust”, 44% dintre investitorii retail au încredere în serviciile financiare, iar 35% sunt neutri, în timp ce 21% sunt neîncrezători în industrie. „Deşi acest domeniu a învăţat multe de la criza financiară, problemele rămase nu sunt de nerezolvat şi ca industrie trebuie să ne angajăm să le rezolvăm împreună”, observă Marg Franklin.
    Toţi profesioniştii din sfera investiţiilor au datoria să lucreze la cele mai înalte standarde etice, aminteşte şefa CFA Institute: „La nivelul cel mai de bază, acest lucru atenuează riscul, eliminând «oportunităţile» pentru conflictele de interese”.
    Etica, reputaţia sunt concepte esenţiale vehiculate în universul serviciilor financiare. În urma crizei financiare şi economice din urmă cu un deceniu, bancherii au fost acuzaţi că şi-au asumat riscuri mari, uneori prea mari, în căutarea profiturilor. Practicile salariale excesive au fost considerate unul dintre factorii declanşatori ai crizei financiare mondiale. Bonusurile excesive ale bancherilor au generat o serie de critici atât în Statele Unite, cât şi în Europa, în special în cazul băncilor care au primit ajutor de la stat pentru a se salva.
    Marg Franklin spune că misiunea CFA Institute este de a duce profesia de investiţii la nivel global prin promovarea celor mai înalte standarde de etică, educaţie şi excelenţă profesională pentru beneficiul final al societăţii.
    „Profesioniştii în investiţii continuă să devină mai conştienţi şi deschişi în privinţa responsabilităţilor lor etice şi profesionale, dar trebuie făcut mai mult. Este esenţial ca membrii profesiei să respecte cele mai înalte standarde pentru a începe să restabilească încrederea atât de necesară în industrie. De asemenea, sectorul trebuie să se poată schimba în funcţie de interesele investitorilor. Investitorii de astăzi au aşteptări mai mari, dorind să vadă o rentabilitate echitabilă a pieţei.”
    După cea mai gravă criză financiară şi economică de după Marea Depresiune din anii ’30, izbucnită în 2007/2008, la nivel mondial se încearcă construirea unui nou sistem de reglementare şi de supraveghere a sectorului financiar. Iar reglementările şi supravegherea trebuie să ţină pasul şi cu avântul schimbărilor tehnologice.
    „Sistemul bancar european a trebuit să răspundă acestor schimbări, determinând ajustări tehnologice rapide. Este vital ca reglementarea să se adapteze şi să rămână adecvată realităţii acestui nou cadru de operare. Există deja o serie de reforme legislative în sectorul bancar european pentru a îmbunătăţi rezilienţa instituţiilor sale, cum ar fi reformele de reglementare Basel III, care au avut ca scop consolidarea reglementării şi a gestionării riscurilor în urma crizei financiare.“
    Pe de altă parte, faptul că reglementările au devenit mai stricte la nivel bancar în urma crizei financiare mondiale, fiind introduse restricţii legate de capital şi lichiditate, a impulsionat şi expansiunea sistemelor alternative de finanţare de către entităţi nonbancare, aşa-numitul sistem bancar din umbră („shadow banking system“). Iar provocarea este legată de reglementarea şi controlul adecvat al acestui sistem „din umbră“.
    FMI a avertizat în ultimii ani că autorităţile de reglementare în sectorul financiar trebuie să acorde o atenţie sporită sistemului bancar din umbră, care a ajuns la o valoare apropiată de cea a PIB-ului global, deoarece reprezintă un risc pentru stabilitatea financiară globală, iar monitorizarea acestui sector este necorespunzătoare.
    În opinia şefei CFA Institute, sistemul bancar din umbră poate să ofere o sursă importantă de finanţare nebancară, însă dacă nu există o supraveghere adecvată a acestui sistem, poate aduce multe riscuri pentru stabilitatea financiară.
    „Shadow banking poate să ofere o sursă semnificativă şi valoroasă de finanţare nebancară, care poate sprijini activitatea economică, precum şi îmbunătăţirea funcţionării eficiente a pieţelor financiare. Cu toate acestea, dacă nu este supravegheat în mod corespunzător, sistemul bancar din umbră poate aduce mai multe riscuri pentru stabilitatea financiară. De exemplu, prin operarea în afara principalului sistem bancar reglementat, se poate ajunge la active supraevaluate şi la riscuri necunoscute. De asemenea, sistemul bancar din umbră poate aduce lipsă de transparenţă, iar inadecvarea datelor privind activităţile şi expunerile bancare din umbră face ca monitorizarea să fie costisitoare, prohibitivă.“ O altă temă aflată pe agenda discuţiilor în ultimii ani în sfera financiară este dacă guvernele ar trebui să creeze stimulente fiscale pentru persoanele care economisesc sau investesc pe termen lung.
    „Cu toate că nu avem o părere despre politicile guvernamentale specifice, în calitate de profesionişti în domeniul investiţiilor credem profund în importanţa faptului ca oamenii să realizeze economii şi investiţii pe termen lung, pentru a le asigura securitatea financiară”, crede Marg Franklin.
    Referindu-se la importanţa sistemelor de pensii private, şefa CFA Institute a explicat că sistemul de pensii în general trebuie să aibă o anumită flexibilitate, deoarece persoanele trăiesc în circumstanţe personale şi financiare diferite „Această flexibilitate include recunoaşterea faptului că pensionarea va avea loc la vârste diferite şi în moduri diferite la nivelul întregii populaţii.”
    Având în vedere că sistemele de pensii din întreaga lume se apropie de sfârşitul trecerii de la un sistem de beneficii definite la cotizaţii predefinite, persoanele care economisesc sunt nevoite să-şi asume responsabilitatea pentru rentabilitatea investiţiilor şi câştigurile de la pensie. „Prin urmare, produsele pentru pensii sunt foarte importante, întrucât mai multe persoane riscă să fie finanţate insuficient în anii postmuncă.”
    Şi este interesant de văzut cum abordează ţările această problemă. Australia este adesea citată ca un bun exemplu cu privire la modul în care autoînscrierea la sistemele de pensii a creat cetăţeni mai bine informaţi, mai conştienţi din punct de vedere financiar, astfel că există lecţii pozitive în această ţară pentru alte ţări, în opinia şefei CFA Institute.
    Creşterea activelor la nivel global a fost limitată de la criza financiară, iar companiile cu creştere mare rămân private mai mult timp, nefiind listate pe pieţele de capital. Între 1995 şi 2000, o medie de 684 de companii s-au listat pe bursele americane în fiecare an, în timp ce între 2009 şi 2016 media a scăzut la 179 de companii listate pe an. „Ca urmare, pensiile private şi instituţionale sunt afectate.”
    Pieţele de capital sunt de o importanţă vitală pentru nivelul lor de transparenţă şi lichiditate, dar trebuie să se facă mai mult pentru a permite jucătorilor din pensii să acceseze capitalul din pieţele private.
    Una dintre provocările majore la nivelul Europei este Brexit, respectiv ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, care aduce un transfer al puterii de vot şi deschide calea către reforme semnificative şi o mai mare integrare, în opinia şefei CFA Institute.
    „După Brexit, piaţa unică a Uniunii Europene va trebui să fie suficient de puternică pentru a atrage investiţii străine şi să aibă reguli şi practici în vigoare pentru a ţine cont de obiectivele de sustenabilitate şi de reformă socială ale Uniunii.“
    Alinierea la legislaţie va fi un obiectiv principal şi va duce şi la realizarea Uniunii Pieţelor de Capital în UE. Cu toate acestea, pentru ca Uniunea Pieţelor de Capital să funcţioneze, mai întâi trebuie să existe o Uniune Bancară şi, deşi există semne puternice din partea Germaniei în acest sens, rămâne de văzut cum va fi abordată Uniunea Bancară, a menţionat Marg Franklin. „Finanţarea bancară reprezintă încă două treimi din finanţarea totală din Uniunea Europeană şi stă la baza afacerilor întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM). În plus, diferenţele dintre tratamentele fiscale în ţările din zona euro sunt problematice, cu diferite tratamente fiscale pentru produsele de investiţii. Dacă UE are în vedere produsele transfrontaliere, această problemă trebuie abordată.“
    Vorbind despre riscurile şi beneficiile criptomonedelor, Marg Franklin a arătat că CFA Institute susţine inovaţia tehnică în serviciile financiare care face pieţele mai eficiente şi alocarea capitalului mai eficientă, însă acest lucru nu poate veni în detrimentul integrităţii pieţei. Ea a amintit că la nivel european nu există un cadru de reglementare armonizat în privinţa criptomonedelor.
    „Criptomonedele au potenţialul de a acţiona în direcţia diversificării activelor tradiţionale, dar există dovezi limitate cu privire la rentabilităţile lor pe termen lung, iar volatilitatea lor indică un risc ridicat în piaţă. Ne putem aştepta că, în timp, probabil vor necesita o mai bună reglementare şi o serie de autorităţi de reglementare din Europa şi din centrele financiare din întreaga lume îşi evaluează deja poziţiile. La nivel european, în prezent, nu există un cadru de reglementare armonizat.“
    Subiectul criptomonedelor se regăseşte din 2019 în curricula programului CFA în contextul modului în care se aplică codul şi standardele pentru locurile de muncă afectate de astfel de inovaţii tehnologice, precum şi aplicaţiile financiare ale tehnologiei blockchain. Tot în 2019, CFA a introdus, de asemenea, teme de studiu legate de tehnologia financiară (fintech), inteligenţa artificială, învăţarea automată aplicată, big data şi robo-advisers.

  • Care sunt cele mai la modă tendinţe de amenajare, potrivit fondatoarelor Lemon Interior Design


    O lumină ambientală concentrată pe zona de lucru, pe zona în care se serveşte masa sau unde se stă la discuţii când se pune un proiect la cale, precum şi o separare a spaţiului fără ajutorul pereţilor, doar prin lumină şi diferenţe de niveluri ale mobilei sunt câteva dintre elementele care caracterizează biroul studioului de arhitectură Lemon Interior Design. „Este un spaţiu care oferă atât intimitate, dar şi senzaţia că nu eşti izolat. Am vrut să fie un spaţiu lucrativ în care toţi să ne vedem, am vrut să fie un spaţiu elegant, ca şi abordările noastre în ceea ce priveşte designul, să fie un spaţiu plin de căldură, să ai o senzaţie bună când intri în el, fără să fie ostentativ”, descriu surorile Elena Oancea şi Cristina Căpitanu, completându-se, filosofia biroului lor, unde ne-am întâlnit pentru a discuta „ce se poartă” în materie de design interior.
    Departe de a sugera liniile de design „în tendinţe”, ele spun că acestea trebuie să poarte în ADN personalitatea proprietarului sau identitatea unui brand, dacă vorbim despre segmentul office, unde Lemon Interior Design a intrat în luna aprilie. Astfel, dacă iniţial discutau doar cu proprietarii locuinţelor pe care le amenajau şi dezvoltau proiecte după chipul şi asemănarea acestora, acum cele două surori-antreprenoare trebuie să desluşească şi personalităţile companiilor. Totuşi, în ambele situaţii, spun ele, e greu de vorbit despre tendinţe. „Noi tot timpul am spus şi spunem: contează momentul din viaţa clientului, fiindcă ceea ce îi place astăzi, poate mâine nu îi va mai plăcea, şi atunci folosim tendinţele doar ca accente în amenajările pe care le folosim”, spune Cristina Căpitanu.
    În rest, explică Elena Oancea, folosesc mai ales produse atemporale, cu linii care oarecum nu se demodează, culori calde, de pământ, folosesc şi destul de multe materiale naturale, cum sunt lemnul, marmura, care se regăseşte mult în amenajările lor şi în zona de birouri. Din rândul elementelor „la modă”, Elena Oancea menţionează însă elementele aurii, lemnul afumat şi multă piatră. 
    „S-a renunţat la acest trend industrial, în sfârşit oamenii de la noi din ţară au început să înţeleagă că nu este OK ca ceea ce vezi în toate barurile şi restaurantele să ai şi acasă. Industrialul rămâne foarte la modă, dar în locurile publice; casa este un loc unde te simţi bine, te relaxezi, trebuie să sugereze căldură”, spune Cristina Căpitanu. De asemenea, observă Oancea, natura este din ce în ce mai prezentă în amenajări, tiparele care te duc cu gândul la natură sunt la modă şi în Europa, dar şi în România. De asemenea, „în Europa şi în România există stilul acesta în care sunt combinate elemente din trecut cu cele din prezent, nu mai există limite de design, clasicul se îmbină cu modernul şi cu minimalismul, ceva foarte glam poate fi combinat cu un stil puţin industrial – este cumva o definiţie a stilului eclectic, nu mai suntem în timpurile în care totul este foarte definit – toate se întrepătrund”, adaugă Cristina Căpitanu.
    În ceea ce priveşte zona de office, aceasta începe din ce în ce mai mult să se apropie de atmosfera de acasă şi devine mai călduroasă, mai relaxantă: „Se întrepătrunde viaţa personală şi din timpul liber cu cea de muncă – atunci aceste limite încep să dispară şi să se întrepătrundă”.
    De altfel, povesteşte Elena Oancea, aşa le-a venit şi lor ideea să intre pe zona amenajărilor de birouri. „Am observat tendinţa aceasta din ce în ce mai mare în Europa, în America, peste tot în lume, ca zona de birouri să nu mai fie atât de comercială, rece, sterilă, să devină mai personală – un loc în care interacţionezi mai bine şi cu ceilalţi membri ai comunităţii în care tu lucrezi şi nu doar un locuşor rece, gri, cu pereţi albi. Atunci, ne-am gândit că poate implicarea noastră din rezidenţial îşi va găsi un loc bine definit şi în zona de birouri.”
    Cristina Căpitanu subliniază şi ea că pe piaţa de office există această tendinţă de a face spaţiile mult mai confortabile, mai prietenoase. „Eu cred că tendinţa este ca toţi cei care lucrează să aibă două familii: una a lor şi una la birou, să vii cu plăcere şi să te simţi printre prieteni când vii la muncă, nu ca fiecare să fie în pătrăţica lui”, crede şi Cristina Căpitanu. Elena Oancea observă de altfel că şi companiile mari pun din ce în ce mai mult preţ pe spaţiul de lucru, mizând pe acesta pentru a-i atrage pe angajaţi într-o piaţă a muncii din ce în ce mai competitivă.
    Din luna aprilie a anului curent, de când a intrat pe segmentul amenajărilor de birouri, Lemon Interior Design a lucrat la un proiect de 3.000 de metri pătraţi, dar şi la alte câteva mai mici, de câteva sute de metri pătraţi pe care le vor finaliza până la sfârşitul anului, astfel că apreciază că vor încheia 2019 cu o cifră de afaceri de 1 milion de euro.

     


    Clienţii de pe acest segment sunt deopotrivă multinaţionale, cât şi companii locale. „De obicei, multinaţionalele care o pornesc pe drumul acesta al amenajărilor apelează la companii cu istoric în piaţă. Recunosc că, spre uimirea şi marea noastre bucurie, am fost şi noi solicitaţi să ne prezentăm la pitch-uri, la care ni s-a spus că suntem pe lista scurtă a unor proiecte destul de mari, care sperăm să se concretizeze la anul”.
    „Aducem acest concept nou; înţelegem foarte bine cerinţa nouă de a face birourile mai apropiate de atmosfera de acasă, faţă de alte companii cu care au lucrat în care totul era standardizat, astfel cred că avem o şansă destul de mare să acaparăm o bună parte din piaţă”, spune Elena Oancea referindu-se la modul în care se diferenţiază pe piaţa amenajărilor de birouri.
    În prezent, lucrează la finalizarea proiectului One North Gate, despre care spun că, deşi trebuia terminat în câteva luni, vor reuşi să îl finalizeze în două luni şi jumătate.
    În ceea ce priveşte preţurile pentru amenajare, cele două surori spun că variază foarte mult, standardul de piaţă pe segmentul office fiind, în situaţia unei amenajări de bază, la aproximativ 250 de euro/mp.
    Când vine vorba despre spaţiile de locuit, pe care Lemon Interior Design s-a concentrat, de la începutul businessului, aprilie, şi până în prezent, au amenajat 7 penthouse-uri, cu între 350 şi 1.000 de metri pătraţi fiecare, la care s-au adăugat alte câteva zeci de apartamente doar anul trecut. Au făcut proiecte şi în Viena şi spun că sunt în discuţii să realizeze unele şi în Spania, Paris şi chiar şi Dubai. Cristina Căpitanu spune că clienţii din această zonă cunosc deja brandul lor şi au început să le urmărească, inclusiv pe reţelele sociale: „Dacă faci bine ce faci şi eşti serios şi îţi vezi de treaba ta, până la urmă, în timp, munca ta este recompensată”, crede Cristina Căpitanu. Odată cu creşterea businessului Lemon Interior Design, au crescut şi cunoştinţele clienţilor în materie de amenajare: „Spre deosebire de anul 2007, când conceptul de design interior era aproape inexistent, deja lumea a înţeles că este o meserie pe care trebuie să o facă o persoană specializată în acest domeniu şi apelează din ce în ce mai mulţi la un designer de interior; este ca atunci când te duci la doctor, nu iei pastile după capul tău, te duci la doctor că el are specializarea în direcţia aceasta, se informează, caută, verifică, îşi face temele”. Cele două surori se feresc de recomandări şi în situaţia amenajărilor de locuinţe, fiindcă „scopul nostru este să îi arătăm clientului ceva frumos pe stilul lui, cum îşi doreşte”, spune Cristina Căpitanu. Totul pleacă de la discuţia cu acesta: „Punctul de pornire este să cunoaştem clientul, să cunoaştem ceea ce îşi doreşte el de la acea casă, care este funcţionalitatea spaţiului, care este componenţa familiei, să ne dăm seama, pe lângă ce ne povesteşte el, care este de fapt stilul pe care ar trebui să îl abordăm”, explică Elena Oancea. Poate să fie vorba despre un client care spune că vrea un stil modern în toată casa şi descoperă, din discuţia cu el, că acel stil nu îl reprezintă.
    Cristina Căpitanu precizează că primul lucru la care trebuie să fie atente în discuţia cu clientul se referă la funcţionalitate: „Ce îşi doreşte, câte dormitoare, dacă iau masa împreună sau nu – de la funcţionalitate trebuie să porneşti în amenajarea unei locuinţe, apoi ajungi la discuţii despre cum combinăm acele proiecte, despre cum le facem să arate bine şi să ajungem la spaţiul pe care şi-l doresc”. Deseori, rolul designerului interior împrumută şi din înţelegerea unui psiholog: „Activitatea noastră are o componentă psihologică destul de mare, pentru că nu este uşor să ghiceşti ceea ce nu îţi spune clientul; de multe ori, nici ei nu ştiu sau poate sunt două caractere diferite, soţ – soţie, şi cumva trebuie să vii şi să combini tot ce este în casă astfel încât să se regăsească gusturile amândurora şi să se întrepătrundă astfel încât, până la urmă, amândoi să convieţuiască într-o casă care e pe placul amândurora”, explică şi Elena Oancea. 
    „La partea de concept, noi putem să ne dăm seama şi dintr-o imagine ce le place clienţilor. Practica este definitorie – altfel nu am fi ajuns aici – este mama tuturor învăţăturilor”, punctează Cristina Căpitanu. Apoi, ordinea firească a unei amenajări, spune ea, este funcţionalitatea, realizarea conceptului, apoi execuţia şi punerea în practică.

     


    Conceptul de „less is more“ este valabil şi în situaţia amenajărilor interioare, precizează şi Elena Oancea: „Cumpăraţi-vă mai puţine lucruri, de calitate, în care să vă regăsiţi, să vă simţiţi bine – important este nu să ceri ceva strălucitor şi să nu îţi placă sau să ceri ceva normal şi tu să vrei ceva strălucitor: este important să ştii ce vrei, ce îţi place, asta este cel mai important”.
    Cum arată însă locuinţele celor două surori? „Sunt ambele spaţii contemporane, cu accente glam, lumini arhitecturale, au şi accente clasice – sunt case confortabile, nu case muzeu, sunt case confortabile, în care şi prietenii noştri dacă ar veni, s-ar simţi tot la fel de confortabil ca şi noi, te îmbie să îţi petreci timpul cu familia, cu prietenii, nu sunt case în care nu îţi vine să te atingi de nimic.” De altfel, ele spun clienţilor care îşi doresc „case muzeu” că, dacă o casă nu este practică, nu te simţi confortabil în ea şi eşti permanent stresat că se strică, „atunci înseamnă că nu ne-am făcut treaba”.
    Orientarea din ce în ce mai mare a clienţilor spre spaţii confortabile, apropiate de mediul familial, chiar şi atunci când este vorba despre birouri, se potriveşte mănuşă surorilor din spatele afacerii Lemon Interior Design. „Deşi suntem foarte diferite ca structură, în acelaşi timp suntem şi foarte complementare, ne uităm una la cealaltă şi ştim ce vrem să spunem”, descrie Elena Oancea munca alături de sora sa. Originare din Bacău, au venit în Bucureşti la facultate şi s-a ivit oportunitatea de a cumpăra businessul care, la început, se axa pe retailul cu decoraţiuni şi mic mobilier. „Nu am făcut asta fiindcă a venit peste noapte ideea – au venit clienţii, ne-au cerut sfatul, ni s-a părut că este un domeniu foarte interesant şi frumos”, povesteşte Elena Oancea despre începuturile afacerii. Spun că în copilărie, de pildă, şi chiar şi în facultate, când s-au orientat pe discipline diferite, nu se gândeau că vor ajunge într-un astfel de business: „Nu ne imaginam în copilărie că vom ajunge aici, aveam un recamier, cu două birouri masive, cu dulapuri care ne picau în cap, cu afişe cu Melrose Place şi abţibilduri puse pe mobilă. Erau lipite pe toate dulapurile”, îşi amintesc ele, glumind. „Am pornit de jos, perseverenţa, determinarea şi munca bat orice. Probabil trebuie să ai şi un fler pentru aşa ceva, dar dacă nu e în combinaţie cu celelalte, degeaba ai flerul”, spune Cristina Căpitanu. 
    Şi în ceea ce priveşte rezidenţialul sfaturile lor sunt foarte personale: „Ce putem să le transmitem clienţilor este să se informeze, să încerce să descopere ce le place”. Referindu-se la sărbătorile care se apropie, de asemenea, îi sfătuiesc pe clienţi ca fiecare să amenajeze în funcţie de personalitatea sa: „Fiecare îşi trăieşte clipele acestea cum este el clădit – nu există o regulă pentru toată lumea, pe alb sau roşu”.
    „Cunoaşte-te pe tine însuţi, acesta este cel mai important sfat pe care noi îl dăm”, concluzionează ele, aceasta fiind regula principală şi când vine vorba despre designul interior.

    Carte de vizită
    –
    Lemon Interior Design

    Înfiinţat în 2004 de surorile Cristina Căpitanu şi Elena Oancea, businessul Lemon Interior Design s-a axat pe furnizarea de servicii integrate de design şi management al amenajărilor interioare. Printre cele mai cunoscute proiecte pe care cele două surori le-au gândit şi implementat se numără lobbyurile unor clădiri rezidenţiale cunoscute din Bucureşti, precum One Herăstrău Park sau One Charles de Gaulle, dar şi o serie de apartamente şi penthouse-uri. Anul acesta, Lemon Interior Design a anunţat şi lansarea diviziei office, axată pe soluţii complete de proiectare, design şi implementare pentru configurarea spaţiilor de birouri, într-un mod personalizat. În 2018, businessul a avut o cifră de afaceri de aproximativ 3,5 milioane de euro, iar creşterea businessului s-a tradus atât în mărirea echipei (14 angajaţi), cât şi în dezvoltarea diviziei office şi diversificarea portofoliului. Previziunile fondatoarelor Lemon Interior Design sunt optimiste şi pentru anul în curs, cu o ţintă pentru cifra de afaceri la final de an (pentru ambele divizii, rezidenţial şi office) cuprinsă între 4,5 şi 5 milioane de euro. 

    TENDINŢE ÎN DESIGN INTERIOR
    –
    LA BIROU ŞI ACASĂ

    1. Contează momentul din viaţa persoanei sau a unei companii care face o amenajare, fiindcă „ceea ce îţi place astăzi poate mâine nu îţi va mai plăcea”.
    2. Punctul de pornire: cunoaşte-te pe tine astfel încât să ştii ce stil trebuie să abordezi.
    3. Funcţionalitatea spaţiului trebuie decisă înainte de realizarea conceptului.
    4. S-a renunţat la trendul industrial, oamenii preferă să îl regăsească în retail şi HoReCa, nu la birou sau acasă.
    5. În Europa şi în România se mizează pe combinaţia între elemente din trecut şi cele din prezent, nu mai există limite de design, clasicul se îmbină cu modernul şi cu minimalismul.
    6. Natura este din ce în ce mai prezentă în stilurile de amenajare.
    7. Zona de birouri iese dintr-un stil rece, steril şi se îndreaptă către unul personal, mai călduros, apropiat de stilul unei locuinţe.
    8. „Less is more”: cumpăraţi-vă mai puţine lucruri, de calitate, în care să vă regăsiţi, să vă simţiţi bine.

  • Asistentul digital Ana

    Descrierea inovaţiei:
    Asistentul digital ANA oferă cea mai rapidă şi simplă soluţie de notificare a daunelor şi despăgubire pentru daunele uşoare, fiind disponibil pentru clienţii care au încheiat o asigurare CASCO sau o asigurare facultativă pentru locuinţă la UNIQA, potrivit reprezentanţilor companiei. Asistentul ANA face parte dintr-un amplu proiect de digitalizare, care a presupus şi implementarea unei platforme integrate de management al daunelor, prin care specialiştii să poată administra dosarele de daună rapid şi eficient. Persoanele implicate în dezvoltarea proiectului sunt Iuliana Rusei (membru board şi chief insurance technical officer la UNIQA Asigurări) şi Paul Zarzara (director daune la UNIQA Asigurări).
    Elementul de noutate:
    UNIQA este primul asigurător care a introdus acest concept digital pe piaţa asigurărilor din România, remodelând complet experienţa clientului. Asistentul digital ANA este o iniţiativă locală care face parte din strategia UNIQA Asigurări de a oferi soluţii integrate, de tip end to end, care generează valoare adăugată şi servicii la cele mai înalte standarde de calitate pentru clienţii săi. În acest fel, sunt aduşi împreună oamenii şi tehnologia, astfel încât notificarea daunelor să devină un proces extrem de facil, iar ofertarea sumei aferente despăgubirii să aibă loc în cel mai scurt timp. ANA este un sistem construit cu ajutorul ultimelor tehnologii în domeniu, având la bază principii de machine learning, ce permit calibrarea algoritmilor şi proceselor în mod continuu şi adaptarea la realităţile interacţiunii cu clienţii. Alături de valoarea adăugată experienţei clienţilor UNIQA, implementarea asistentului digital ANA şi trecerea la o nouă platformă integrată de management al daunelor creează un mediu de lucru modern şi inovator pentru echipa de daune UNIQA, pentru a deveni un reper în piaţă în ceea ce priveşte calitatea experienţei oferite clienţilor.
    Efectele inovaţiei:
    Dacă, în mod tradiţional, pentru avizarea unei avarii clientul transmitea o notificare prin Contact Center sau prin intermediul unui formular online, urmând procesul de constatare a daunei şi plata facturilor transmise după reparaţia autovehiculului, proces complex, cu un timp de soluţionare a dosarului de minimum o săptămână şi un impact semnificativ pentru client, acum asistentul digital ANA ajută clienţii care deţin poliţe CASCO şi asigurări facultative pentru locuinţă să afle rapid care este propunerea de despăgubire pentru daună. Mai exact, atunci când vrea să semnaleze o daună, clientul transmite o notificare prin intermediul asistentului digital sau prin intermediul Contact Center-ului care direcţionează clientul către ANA. Avizarea daunelor uşoare se face exclusiv online, după ce clientul urmează câţiva paşi privind identificarea şi descrierea daunei. Clientul primeşte pe loc oferta de despăgubire, urmând să îşi aleagă singur unitatea de service auto şi calitatea reparaţiei. Clienţii UNIQA care au daune cu un grad ridicat de complexitate pot utiliza, de asemenea, ANA pentru notificarea daunelor. În funcţie de complexitatea daunei, aceştia vor fi ghidaţi în următorii paşi ai procesului de constatare şi emitere a propunerii pentru despăgubire a daunei de către o echipă.

  • Faraon de milioane

    Pornite din nevoie în anul 1961, când Egiptul avea nevoie de fonduri pentru lucrări de protecţie a siturilor arheologice ameninţate de inundaţii, expoziţiile itinerante cu astfel de obiecte au devenit un magnet pentru vizitatori, care stau ore în şir la coadă ca să intre la ele şi o sursă importantă de venituri pentru muzee şi proprietarul exponatelor. Mai mult, popularitatea acestor evenimente a dus şi la dezvoltarea unei pieţe înfloritoare de expoziţii de copii ale celor mai bine de 1.000 de obiecte găsite în mormântul lui Tutankamon. 

  • Leadership la feminin

    Cariera Anei Maria Mihăescu a început în domeniul asigurărilor şi a continuat în anii ‘90 în sectorul bancar, unde a urcat treptele ierarhiei până pe poziţii de top management. După o scurtă perioadă petrecută la BRD, Ana Maria Mihăescu a ajuns la EximBank. Ulterior, timp de circa două decenii a condus misiunea în România a International Finance Corporation (IFC), o entitate care face parte din grupul Băncii Mondiale şi este cel mai mare finanţator al sectorului privat în ţările emergente. Din 2011 a fost promovată, ajungând să decidă soarta proiectelor IFC din mai multe ţări europene, respectiv Moldova, Bulgaria, Ungaria, Cehia, Slovacia şi Polonia, inclusiv România. După mulţi ani, în 2017 a plecat de la IFC, divizia de investiţii a Băncii Mondiale, pensionându-se.
    Fostul regional manager al IFC nu a ieşit însă din peisajul corporatist, ci este de doi ani membru independent în consiliul de supraveghere al Raiffeisen Bank, fiind prezentă şi în boardul altor companii. Şi se ocupă de oameni pe care-i „mentorează”, dându-le sfaturi, şi pe care i-a îndrumat timp de mai mulţi ani.
    A absolvit în 1980 Academia de Studii Economice Bucureşti, Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale. Ana Maria Mihăescu povesteşte că încă din timpul facultăţii a rămas într-un grup de prieteni cu care se întâlneşte şi acum cel puţin o dată pe lună, având şi acum idei de împărtăşit.
    Toată lumea ştie că în spatele oricărui bărbat de succes stă o femeie puternică, dar în spatele fiecărei femei de succes se află un grup de prieteni – principiu validat şi de experienţa personală a Anei Maria Mihăescu, după cum a recunoscut ea recent în cadrul unui eveniment organizat de CFA România.
    Foarte important şi util este să ai prieteni foarte buni, spune Ana Maria Mihăescu şi să trăieşti cu bucurie. „Trăieşte cu bucurie. Acesta este cel mai important lucru. Dar şi nişte prieteni foarte buni vă trebuie. Şi încercaţi să aveţi acest tip de verificări şi de calibrări/echilibrări cu propriile grupuri din care faceţi parte, însă asiguraţi-vă că există unele grupuri/persoane suficient de puternice pentru a vă provoca din când în când.”
    Încrederea în sine şi grija faţă de ceilalţi, sunt principalele caracteristici apreciate de Ana Maria Mihăescu la o fiinţă umană.
    La nivel mondial, pierderea valorilor comunităţii şi a spiritului comunităţii reprezintă o îngrijorare foarte mare, spune Mihăescu.
    Despre job, Ana Maria Mihăescu aduce în discuţie importanţa de a munci cu bucurie. „Cred că este important ca, atunci când cineva merge să lucreze, să meargă cu bucurie. Dacă nu vii cu bucurie în fiecare zi la munca ta, înseamnă că într-adevăr trebuie să încetezi să faci în continuare această muncă, deoarece ceva nu este în regulă în mediul tău şi trebuie modificat. În caz contrar, corpul tău va fi afectat negativ, iar la final vei suporta costurile.”
    Pe la începutul carierei, Ana Maria Mihăescu povesteşte că nu a făcut compromisul de a face politică pentru a putea să fie şefa unei bănci de stat: „Cred că ar fi fost foarte dificil să fac un compromis atât de mare doar pentru a păstra o anumită poziţie în viaţa mea profesională”.
    Cea mai mare parte parte din cariera Anei Maria Mihăescu s-a derulat la IFC, unul dintre acele sisteme corporatiste, care de multe ori sunt complexe. Spune că la un moment dat a decis să nu mai muncească în weekend, să nu-şi mai citească mailurile, transmiţând această dorinţă/decizie superiorilor şi riscând promovarea din acel an. „Am trimis un mail superiorului în care am spus că din acest moment «nu îmi mai citesc e-mailurile în weekend decât dacă este ceva foarte important. Dacă nu văd un SMS pe telefon, nu îmi deschid e-mailurile de vineri seara până luni dimineaţa. Nu văd de ce ar trebui să-mi sacrific din timpul pentru familie şi din timpul în care organismul meu trebuie să se recupereze».” În cele din urmă acest lucru s-a generalizat şi la nivelul organizaţiei. În consecinţă, după o perioadă Ana Maria Mihăescu a fost desemnată responsabilă pentru Departamentul de Diversitate şi Incluziune al instituţiei financiare internaţionale, „ceea ce a fost mai dificil decât realizarea unui plan de investiţii de succes”.
    Unul dintre sfaturile Anei Maria Mihăescu este ca atunci când simţi că ai dreptate, să ai curaj şi să-ţi foloseşti vocea în mod politicos. „Este bine să-ţi asculţi corpul. Mi-am dat seama că dacă nu mă protejez şi dacă nu-mi protejez colegii într-un mediu atât de competitiv, într-un fel mă pedepseşti pe mine însămi şi rezultatele corporaţiei sunt mai mici. Deci este întotdeauna o întrebare dacă accepţi recompense sau provocări.”
    Pe parcursul carierei nu au lipsit situaţiile în care a fost dezamăgită de oameni, dar a găsit portiţa de ieşire. „Condiţia este să o puteţi lua foarte profesional şi nu foarte personal şi să credeţi în ceea ce spuneţi. Contează şi în ce măsură puteţi accepta anumite compromisuri, deoarece există momente în viaţă când trebuie să iei decizii importante. Trebuie să luaţi doar atât cât puteţi lua – deoarece dacă este prea mult nu veţi schimba sistemul, dar vă veţi simţi mizerabil pentru foarte mult timp. Şi este un preţ pe care nu am fost niciodată gata să îl plătesc. Dar, de asemenea, cred că trebuie să înţelegeţi unde aţi făcut greşeli.”
    Unul dintre reperele importante care au inspirat-o pe Ana Maria Mihăescu pe parcursul vieţii este Goethe, care spunea că ar trebui să tratezi fiecare persoană aşa cum ţi-ai dori să fie, nu aşa cum este în realitate, pentru că atunci scoţi ce-i mai bun din acea persoană.
    Principala recomandare pe care o face Ana Maria Mihăescu este ca „atunci când eşti singur – doar tu şi oglinda ta – să fii sincer cu tine însuţi şi să te înţelegi. Iar a doua recomandare ar fi să te iubeşti pe tine însuţi”.
    „Cred că atunci când simţi că lucrezi prea mult şi eşti prea epuizat, opreşte-te, fă ceva ce îţi place cu adevărat şi nu aştepta până când viaţa te va opri, pentru că atunci recuperarea este mult mai dificilă.”

    CV Ana Maria Mihăescu

    Studii
    1975 – 1980
    Academia de Studii Economice Bucureşti
    1971 – 1975
    Liceul Mihai Viteazul Ploieşti

    Experienţă profesională
    2014 – 2017
    International Finance Corporation (IFC) – manager regional
    2011 – 2014
    International Finance Corporation (IFC) – chief resident representative
    1997 – 2011
    International Finance Corporation (IFC) – manager de program şi şef al misiunii în România şi Moldova
    1996 – 1997
    EximBank – preşedinte interimar
    1994 – 1996
    EximBank – vicepreşedinte
    1993 – 1994
    Misiunea World Bank – Bucureşti – ofiţer de Proiect
    1991 – 1992
    EximBank – director general
    1990 – 1991
    Banca Română pentru Dezvoltare – bancher senior, director adjunct
    1980 – 1990
    Administraţia Asigurărilor de Stat (ADAS) – agent de asigurări (junior/senior)

    Ce este IFC, instituţia unde Ana Maria Mihăescu a lucrat aproximativ două decenii
    România a devenit membră a International Finance Corporation – divizia de investiţii a Băncii Mondiale – în 1990. De atunci, totalul investiţiilor IFC în România a depăşit 2 miliarde de dolari (inclusiv împrumuturi sindicalizate). Rolul IFC este să dezvolte sectorul privat în economiile în curs de dezvoltare. În cele circa şase decenii de la înfiinţare, IFC a devenit cel mai mare investitor multilateral din lume în companiile private de pe pieţele emergente. Rolul instituţiilor financiare internaţionale a crescut în contextul crizei financiare şi economice mondiale de după 2008.
    Seiful diviziei de investiţii a Băncii Mondiale nu se deschide pentru orice proiect. Finanţările IFC vizează cu prioritate sectoarele care pot avea un impact benefic la nivelul economiei. Totodată, IFC nu se implică în proiecte mici, pentru că nu doreşte să intre în competiţie cu băncile, ci completează ceea ce poate oferi sistemul bancar.
    În România, la sfârşitul anilor ‘90 portofoliul IFC era dominat de telecomunicaţii, apoi a fost perioada privatizărilor, cu precădere a sectorului bancar, astfel că s-a înregistrat o creştere a ponderii sectorului financiar.
    Ca răspuns la criza financiară şi economică mondială, IFC a lansat la nivel internaţional două fonduri – fondul de capitalizare a băncilor şi facilitatea de trade finance -, ambele disponibile şi pentru România. Facilitatea de trade finance oferă băncilor confirmatoare garanţii parţiale sau integrale pentru acoperirea riscului de neplată al băncilor din ţările emergente pentru astfel de tranzacţii.
    Fondul de capitalizare a fost creat pentru bănci sistemice, care deţin cel puţin 7% din piaţa bancară şi care aveau nevoie de capital adiţional.
    Divizia de investiţii a Băncii Mondiale, IFC, s-a arătat dispusă să ajute băncile să proceseze şi creditele neperformante şi a investit în fonduri ce se ocupă de restructurarea acestora.

  • Un CV plin de schimbări

    „Cred că în intervalul 20-30 de ani trecem prin multe schimbări care ne marchează viaţa”, îşi începe Delia Iliasa povestea despre parcursul profesional, iar CV-ul ei este cea mai bună dovadă în acest sens. Spre exemplu, îşi aminteşte ea, când a terminat liceul, visa să devină arheolog: „Arheologia este o pasiune veche care a început odată cu descoperirea activităţii lui Heinrich Schliemann (om de afaceri german şi pionier în arheologie; se crede că munca lui a indus ideea că „Iliada“ lui Homer reflectă evenimente istorice – n.r.)”.
    Însă, înainte de a împlini 25 de ani, şi-a schimbat opţiunea în favoarea comunicării: „Cred că mai degrabă am rămas cu senzaţia că am ceva de terminat. Sunt convinsă că, la un moment dat, mă voi întoarce la studiile de istorie”.  Odată cu primul ei job, parcursul ei profesional a primit o nouă traiectorie şi menţionează momentul în care a aplicat pentru un post într-un showroom auto din Iaşi, undeva prin anul 2001. „Tocmai intrasem la facultate şi voiam să am o activitate din care să pot economisi nişte bani pentru o vacanţă sau ceva similar”, îşi aminteşte ea. Prin urmare, chiar dacă alegerea de a lucra în domeniul vânzărilor auto a fost mai degrabă una contextuală, acesta a început să îi placă foarte mult şi să o motiveze, iar, după câţiva ani, Iliasa a ajuns să o considere o vocaţie personală.
    În 2008 însă, s-a întors la căutările în carieră, care s-au oprit, de această dată, la domeniul marketingului. „Criza economică din acea perioadă a schimbat cursul lucrurilor. Anul următor am condus operaţiunile unei companii de consultanţă cu acţionariat românesc. A fost o perioadă de regăsire şi redefinire”, spune ea. Un an mai târziu a primit propunerea de a lucra în domeniul fitnessului – pe care l-a considerat, de asemenea, tranzitoriu, dar care avea să o îndrepte spre rolul său curent. „Când am acceptat să fac acest pas, mă gândeam că nu voi sta acolo mai mult de şase luni. Cu toate acestea, Club Moving a devenit în foarte scurt timp a doua mea casă. Alături de o echipă de oameni incredibili, am dezvoltat în mai puţin de şase ani o reţea naţională de nouă cluburi de fitness”, îşi descrie ea activitatea în cadrul reţelei de cluburi de sport. În anul 2016, când compania avea deja peste 300 de angajaţi şi colaboratori, World Class, principalul competitor, a decis să preia operaţiunile acesteia: „A urmat o perioadă de integrare a activităţilor celor două entităţi. În tot acest timp, mi-am continuat activitatea, de data aceasta alături de familia extinsă World Class până la finalul lui 2017, contribuind activ la dezvoltarea reţelei şi la creşterea industriei health & fitness la nivel naţional”. De altfel, Delia Iliasa spune că în continuare misiunea de a promova un stil de viaţă sănătos reprezintă una dintre priorităţile ei, astfel trecerea la domeniul medical a fost un pas firesc.
    În prezent, este director comercial al Medicover România, rol din care supervizează activitatea departamentelor de vânzări, servicii cu clienţii şi marketing; în aprilie 2018 a devenit şi director naţional al clinicilor Medicover, înglobând aici şi sarcinile operaţionale. „Consider că decizia de a mă alătura companiei Medicover, respectiv acestei industrii atât de complexe, a fost un punct de cotitură pentru mine. Cred că pentru fiecare dintre noi apar în viaţă oportunităţi, dar modul în care ne manifestăm deschiderea faţă de acestea şi cel în care ne asumăm sau nu riscuri este ceea ce ajunge să ne caracterizeze”, îşi descrie Delia Iliasa parcursul. Spune că munceşte mult, concentrându-se suplimentar pe procesul de învăţare. În prezent, urmează şi cursurile Maastricht School of Management, iar anterior a finalizat studiile de drept.
    Întrebată dacă a luat în calcul varianta unei cariere internaţionale, Delia Iliasa spune că, chiar dacă a lucrat de-a lungul timpului cu jucători internaţionali, din perspectiva raportării către ei sau din perspectiva colaborării directe, spune că nu a avut niciodată intenţia de a părăsi România. „Îmi doresc nespus ca ţara noastră să crească şi să devină un loc optim pentru generaţia următoare, reprezentată în cazul meu de fiica mea, Alma. Contribuţia fiecăruia dintre noi este importantă în acest context”, răspunde ea.
    În ceea ce priveşte activităţile Medicover România, acestea au crescut constant în ultimii doi ani, deopotrivă organic şi prin achiziţii. Delia Iliasa exemplifică prin două tranzacţii importante ale anului trecut, respectiv achiziţia reţelei medicale Phoenix, din sud-estul României (cu puncte de lucru în Craiova, Slatina, Drăgăşani, Caracal), şi preluarea Spitalului Pelican din Oradea.
    Iliasa observă că un aspect foarte important al dezvoltării pieţei serviciilor medicale ţine de avansul tehnologic şi de capacitatea operatorilor medicali de a se folosi cât mai mult de instrumentele digitale care ajută la îmbunătăţirea fluxurilor interne, precum şi la experienţa pacienţilor. „În acelaşi timp, nu trebuie să neglijăm importanţa resursei umane. Cred că ar trebui să existe un nivel de atenţie şi investiţii egale în ambele direcţii”, spune ea. 
    La nivel strategic, spune că sunt din ce în ce mai atenţi la tot ce înseamnă tehnologie, axându-se pe două arii principale. Prima este cea a echipamentelor medicale care înglobează tehnologie avansată, fiind atenţi la modul în care aceste soluţii îi ajută să fie mai rapizi, dar şi la modul în care actul medical poate deveni cât mai puţin invaziv. A doua arie este cea a utilizării tehnologiei în punctele de contact cu clienţii şi pacienţii lor – procese de automatizare, de update tehnic al soluţiilor de call center, precum şi adăugarea unor noi aplicaţii, soluţii de e-contact sau un serviciu de self check in, testat în clinicile din Bucureşti. „Aceste lucruri sunt în plină implementare şi cer din partea noastră implicarea într-un proces de educare continuă şi de adaptare la noile realităţi. Personal, m-am implicat 100% în proiectele de pregătire derulate”, precizează Iliasa. 
    Iar când vine vorba despre deficitul de personal din piaţa serviciilor medicale, una dintre cele mai mari provocări ale domeniului, Delia Iliasa spune că Medicover a demarat, încă din 2018, o serie de programe care să le permită să contracareze efectele acesteia şi să reţină personalul medical. „Aplicăm astfel de tehnici şi programe de educare şi formare profesională continuă, pe comunicare şi feedback, pe crearea unei strategii de career path şi pe un program coerent de stimulare şi de oferire de beneficii.” În prezent, în cadrul grupului Medicover lucrează peste 2.000 de angajaţi şi colaboratori, dar Delia Iliasa spune că se aşteaptă la o creştere a numărului acestora, în special când vine vorba despre medici şi asistenţi. 

  • Un CV plin de schimbări

    „Cred că în intervalul 20-30 de ani trecem prin multe schimbări care ne marchează viaţa”, îşi începe Delia Iliasa povestea despre parcursul profesional, iar CV-ul ei este cea mai bună dovadă în acest sens. Spre exemplu, îşi aminteşte ea, când a terminat liceul, visa să devină arheolog: „Arheologia este o pasiune veche care a început odată cu descoperirea activităţii lui Heinrich Schliemann (om de afaceri german şi pionier în arheologie; se crede că munca lui a indus ideea că „Iliada“ lui Homer reflectă evenimente istorice – n.r.)”.
    Însă, înainte de a împlini 25 de ani, şi-a schimbat opţiunea în favoarea comunicării: „Cred că mai degrabă am rămas cu senzaţia că am ceva de terminat. Sunt convinsă că, la un moment dat, mă voi întoarce la studiile de istorie”.  Odată cu primul ei job, parcursul ei profesional a primit o nouă traiectorie şi menţionează momentul în care a aplicat pentru un post într-un showroom auto din Iaşi, undeva prin anul 2001. „Tocmai intrasem la facultate şi voiam să am o activitate din care să pot economisi nişte bani pentru o vacanţă sau ceva similar”, îşi aminteşte ea. Prin urmare, chiar dacă alegerea de a lucra în domeniul vânzărilor auto a fost mai degrabă una contextuală, acesta a început să îi placă foarte mult şi să o motiveze, iar, după câţiva ani, Iliasa a ajuns să o considere o vocaţie personală.
    În 2008 însă, s-a întors la căutările în carieră, care s-au oprit, de această dată, la domeniul marketingului. „Criza economică din acea perioadă a schimbat cursul lucrurilor. Anul următor am condus operaţiunile unei companii de consultanţă cu acţionariat românesc. A fost o perioadă de regăsire şi redefinire”, spune ea. Un an mai târziu a primit propunerea de a lucra în domeniul fitnessului – pe care l-a considerat, de asemenea, tranzitoriu, dar care avea să o îndrepte spre rolul său curent. „Când am acceptat să fac acest pas, mă gândeam că nu voi sta acolo mai mult de şase luni. Cu toate acestea, Club Moving a devenit în foarte scurt timp a doua mea casă. Alături de o echipă de oameni incredibili, am dezvoltat în mai puţin de şase ani o reţea naţională de nouă cluburi de fitness”, îşi descrie ea activitatea în cadrul reţelei de cluburi de sport. În anul 2016, când compania avea deja peste 300 de angajaţi şi colaboratori, World Class, principalul competitor, a decis să preia operaţiunile acesteia: „A urmat o perioadă de integrare a activităţilor celor două entităţi. În tot acest timp, mi-am continuat activitatea, de data aceasta alături de familia extinsă World Class până la finalul lui 2017, contribuind activ la dezvoltarea reţelei şi la creşterea industriei health & fitness la nivel naţional”. De altfel, Delia Iliasa spune că în continuare misiunea de a promova un stil de viaţă sănătos reprezintă una dintre priorităţile ei, astfel trecerea la domeniul medical a fost un pas firesc.
    În prezent, este director comercial al Medicover România, rol din care supervizează activitatea departamentelor de vânzări, servicii cu clienţii şi marketing; în aprilie 2018 a devenit şi director naţional al clinicilor Medicover, înglobând aici şi sarcinile operaţionale. „Consider că decizia de a mă alătura companiei Medicover, respectiv acestei industrii atât de complexe, a fost un punct de cotitură pentru mine. Cred că pentru fiecare dintre noi apar în viaţă oportunităţi, dar modul în care ne manifestăm deschiderea faţă de acestea şi cel în care ne asumăm sau nu riscuri este ceea ce ajunge să ne caracterizeze”, îşi descrie Delia Iliasa parcursul. Spune că munceşte mult, concentrându-se suplimentar pe procesul de învăţare. În prezent, urmează şi cursurile Maastricht School of Management, iar anterior a finalizat studiile de drept.
    Întrebată dacă a luat în calcul varianta unei cariere internaţionale, Delia Iliasa spune că, chiar dacă a lucrat de-a lungul timpului cu jucători internaţionali, din perspectiva raportării către ei sau din perspectiva colaborării directe, spune că nu a avut niciodată intenţia de a părăsi România. „Îmi doresc nespus ca ţara noastră să crească şi să devină un loc optim pentru generaţia următoare, reprezentată în cazul meu de fiica mea, Alma. Contribuţia fiecăruia dintre noi este importantă în acest context”, răspunde ea.
    În ceea ce priveşte activităţile Medicover România, acestea au crescut constant în ultimii doi ani, deopotrivă organic şi prin achiziţii. Delia Iliasa exemplifică prin două tranzacţii importante ale anului trecut, respectiv achiziţia reţelei medicale Phoenix, din sud-estul României (cu puncte de lucru în Craiova, Slatina, Drăgăşani, Caracal), şi preluarea Spitalului Pelican din Oradea.
    Iliasa observă că un aspect foarte important al dezvoltării pieţei serviciilor medicale ţine de avansul tehnologic şi de capacitatea operatorilor medicali de a se folosi cât mai mult de instrumentele digitale care ajută la îmbunătăţirea fluxurilor interne, precum şi la experienţa pacienţilor. „În acelaşi timp, nu trebuie să neglijăm importanţa resursei umane. Cred că ar trebui să existe un nivel de atenţie şi investiţii egale în ambele direcţii”, spune ea. 
    La nivel strategic, spune că sunt din ce în ce mai atenţi la tot ce înseamnă tehnologie, axându-se pe două arii principale. Prima este cea a echipamentelor medicale care înglobează tehnologie avansată, fiind atenţi la modul în care aceste soluţii îi ajută să fie mai rapizi, dar şi la modul în care actul medical poate deveni cât mai puţin invaziv. A doua arie este cea a utilizării tehnologiei în punctele de contact cu clienţii şi pacienţii lor – procese de automatizare, de update tehnic al soluţiilor de call center, precum şi adăugarea unor noi aplicaţii, soluţii de e-contact sau un serviciu de self check in, testat în clinicile din Bucureşti. „Aceste lucruri sunt în plină implementare şi cer din partea noastră implicarea într-un proces de educare continuă şi de adaptare la noile realităţi. Personal, m-am implicat 100% în proiectele de pregătire derulate”, precizează Iliasa. 
    Iar când vine vorba despre deficitul de personal din piaţa serviciilor medicale, una dintre cele mai mari provocări ale domeniului, Delia Iliasa spune că Medicover a demarat, încă din 2018, o serie de programe care să le permită să contracareze efectele acesteia şi să reţină personalul medical. „Aplicăm astfel de tehnici şi programe de educare şi formare profesională continuă, pe comunicare şi feedback, pe crearea unei strategii de career path şi pe un program coerent de stimulare şi de oferire de beneficii.” În prezent, în cadrul grupului Medicover lucrează peste 2.000 de angajaţi şi colaboratori, dar Delia Iliasa spune că se aşteaptă la o creştere a numărului acestora, în special când vine vorba despre medici şi asistenţi.