Proiectul de act normativ vizeaza fabricile de bere care au
declarat pana pe 15 ianuarie 2009 ca au o capacitate de productie
mai mica de 200.000 hectolitri pe an si nu s-au aflat in procedura
de faliment. Scutirea de la plata obligatiilor se face incepand de
la 31 decembrie 2008.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Cei mai multi dintre posesorii de telefoane mobile din Romania,
respectiv 86%, folosesc aparate ieftine, sub 100 de euro, afirma
Gandul, consemnand reducerea in continuare, de la inceputul
anului, a pietei de telefoane mobile. Daca peste 95% din cursele
aeriene programate pentru joi in Europa au putut sa se desfasoare
normal, mai raman inchise insa o serie de aeroporturi din Suedia,
Norvegia, Scotia si Finlanda, anunta acelasi ziar.
Evenimentul Zilei ia in discutie o modalitate mai putin
raspandita la noi de finantare a firmelor mici si mijlocii –
participarea unui fond de investitii la capitalul social, in
virtutea programului JEREMIE al Uniunii Europene, din care pentru
Romania sunt disponibile 100 de milioane de euro. Ziarul aminteste
ca luni, 26 aprilie este ultima zi pentru depunerea declaratiilor
anuale de impozit pe profit si pentru plata sumei aferente.
Romania Libera prezinta “Povestea romanului care a fost ipotecat de Goldman
Sachs” – un cetatean din California al carui credit ipotecar a
fost impachetat in obligatiunile Abacus ale Goldman. Mai aproape de
noi, cotidianul relateaza si eforturile distribuitorului de energie
Uzina Electrica Zalau de a evita falimentul, prin vanzarea la
licitatie a retelelor de termoficare si a unui teren.
La noua luni de la acordarea primului credit prin programul
Prima Casa, Ministerul Finantelor trebuie sa plateasca
garantia unui apartament, fiindca un cumparator nu si-a mai
putut achita ratele catre banca, anunta Adevarul, care
atrage atentia, intr-un articol separat, ca recalcularea valorii
locuintei ipotecate la un interval de la contractarea creditului
poate determina cresterea costului imprumutului.
Ziarul Financiar a socotit ca principalii operatori din
domeniul serviciilor medicale private vor investi peste 150 milioane de euro in unitati medicale
pana in 2011. In acelasi ziar, viziunea despre Romania a lui Mark
Mobius de la Franklin Templeton, unul dintre profesionistii care se
vor implica in administrarea Fondului Proprietatea.
In timp ce reprezentantii mediului de afaceri se plang ce greu e
sa ia un credit, exista voci in mediul bancar ce isi declara, mai
nou, interesul de a credita intreprinderile mici si mijlocii.
“Pentru anul in curs, vizam o crestere moderata a creditarii, de
5-7%, orientandu-ne in special catre sectorul intreprinderilor
mijlocii”, afirma Laurentiu Mitrache, presedinte executiv al Bank
Leumi Romania.
Radu Gratian Ghetea, presedintele CEC Bank, spune ca intre
prioritatile bancii pe care o conduce se afla “cresterea numarului
si volumului creditelor pentru cofinantarea proiectelor cu
finantare europeana”. Si bancherii de la Millennium Bank, o alta
institutie financiara de dimensiuni reduse, spun ca in 2010
urmaresc dublarea portofoliului de credite acordate companiilor. Un
interes ceva mai rezervat – “pentru ca este inca prea devreme
pentru previziuni optimiste” – manifesta reprezentantii UniCredit
}iriac Bank, dar totusi, adauga ei, “sunt semnale de imbunatatire a
situatiei micilor companii si de revenire la un trend mai
echilibrat si sigur de activitate”.
Cum se explica revenirea in prim-planul atentiei finantatorilor
a acestui segment atat de afectat de caderea economica? O prima
explicatie ar putea tine de flexibilitatea mai ridicata a
companiilor mici si mijlocii, “care s-au obisnuit cu efectele
crizei si au gasit solutii pentru a depasi aceasta situatie”, dupa
cum spune Mitrache, dar si de revenirea optimismului in randul
mediului de afaceri la cote ceva mai bune. “Si ei sunt mai
increzatori”, adauga Mitrache. In plus, oricat de dificila ar mai
fi situatia, perspectivele s-au schimbat totusi, in conditiile in
care este de asteptat ca economia romaneasca, cel putin din a doua
jumatate a anului, sa reintre intr-o zona pozitiva de evolutie.
In primul trimestru din 2009, cea mai mare parte a cererilor de
finantare venea din nevoia de salvare a firmelor, spune Anca
Bidian, vicepresedinte al Kiwi Finance, liderul pietei de brokeraj
bancar. Or, evitarea colapsului unei companii doar prin infuzie de
capital, fara o strategie si o calibrare a modelului de business in
acord cu conditiile pietei, nu este solutia “si nu face decat sa
prelungeasca agonia”, arata Bidian. “Si nicio banca nu va finanta
colacul de salvare in mijlocul furtunii pentru cineva care nu stie
sa inoate.”
Jurnalistii de la Gandul se concentreaza investitiilor
bancherilor: “Prefera depozitele, iar la bursa au pierderi”.
Depozitele bancare sunt plasamentele preferate de bancheri cand
vine vorba de propriile lor economii. Toti bancherii contactati de
Gandul au declarat ca cea mai mare parte a banilor a fost depusa la
banca, fara sa ocoleasca insa nici investitiile mai riscante,
precum bursa sau fondurile deschise de investitii. Cotidianul ne
explica si cum sa ne mai imprumutam, daca am ajuns pe lista neagra
a Biroului de Credit. Unii dintre cei peste 655.000 de romani
restantieri la banci, inregistrati la Biroul de Credit la finele
lunii noiembrie, mai pot cere o noua finantare chiar daca au
intarziat cel putin o luna cu plata ratelor.
Pagina economica a cotidianului Evenimentul Zilei
titreaza “40% din microfirme dau oameni afara” si relateaza ca
primul efect negativ al renuntarii la impozitul de 3% pentru
microintreprinderi va fi cresterea somajului, potrivit unui sondaj
IMM Romania. EVZ scrie si despre comerciantii online care ar putea
avea o problema anul acesta: Sfantul Valentin va fi celebrat intr-o
zi de duminica, iar potentialii clienti ar putea merge singuri in
piata pentru a alege florile pe care le vor darui partenerilor.
Adevarul scrie in pagina economica ca Banca Nationala a
Romaniei a realizat anul trecut un profit brut de 4,6 miliarde de
lei (aproximativ 1,1 miliarde de euro). Valoarea este mai mare
decat castigurile insumate ale tuturor bancilor care au incheiat pe
plus in 2009. Totusi, profitul net s-a limitat la 300 de milioane
de lei.
“Eliminarea impozitului de 3% pe venit baga in faliment jumatate
din microintreprinderi” este titlul principal din pagina de
economie a ziarului Romania Libera. Jurnalistii scriu ca
microintreprinderile inactive sau cele create cu scopul vadit de a
derula activitati ilicite vor fi inchise ca urmare a introducerii
cotei de impozitare de 16% pe profit. Eliminarea impozitului de 3%
pe venit pentru microintreprinderi este o masura normala prin care
se face “curatenie” in sistem, desi perioada in care a fost
introdusa aceasta masura este nepotrivita, sustin specialistii. In
alta ordine de idei, RL scrie despre declaratia presedintelui
Asociatiei Romane a Bancilor, Radu Ghetea, care considera ca, la
nivelul sistemului bancar, creditarea a scazut in 2009 si daca se
va ajunge in acest an la un plus de 2-3% ar fi foarte bine, iar
economisirea va continua sa creasca, insa intr-un ritm mai
lent.
Pana sa inceapa programul “Rabla”, a inceput programul “Vindem
vouchere”, scrie Ziarul Financiar. Astfel, cei care detin o
masina de 10-20 sau chiar 30 de ani o pot vinde acum chiar si la o
valoare tripla.
Eliminarea optiunii de impozitare cu 3% a veniturilor
microintreprinderilor si taxarea lor in functie de profitul
declarat “impinge” majoritatea acestor firme fie catre faliment,
fie spre offshore, fie spre orientarea catre persoane fizice
autorizate (PFA), sustine firma de consultanta fiscala R&M
Audit.”Reorientarile catre statutul de Persoana Fizica Autorizata
(PFA) – care nu ofera posibilitatea de a avea salariati – sau
intreprindere individuala (care ofera posibilitatea de a face
angajari) pot fi de asemenea niste solutii, dar atitudinea mediului
de afaceri devine din ce in ce mai deschisa catre functionarea sub
paravanul unui offshore”, a declarat Mirela Serban, director la
R&M Audit.
Cititi mai multe www.gandul.info
“CFR Calatori inlocuieste casiera cu automatul pentru bilete”
titreaza pagina economica a cotidianului Gandul. Jurnalistii
scriu ca, dupa ce, in octombrie, a fost introdus sistemul de
cumparare online a biletelor de tren, astazi vor fi instalate in
Gara de Nord din Bucuresti doua automate de eliberare a
legitimatiilor de calatorie pe calea ferata, care vor putea fi
platite, pentru inceput, doar cu cardul. Publicatia aduce in
prim-plan si marirea TVA, cel mai probabil de anul viitor, care
pare a fi inevitabila. Daca anul acesta Guvernul s-a angajat sa nu
mareasca niciuna dintre taxele “mari”, TVA si cota unica, in 2011
Executivul ar putea fi fortat sa majoreze aceasta taxa pentru a
echilibra deficitul bugetar si a respecta acordul cu FMI.
Tema principala din Evenimentul Zilei este cea a
romanilor care, potrivit unui studiu recent, nu au incredere in
economie. Jurnalistii scriu ca Romania se situeaza astfel pe
penultima pozitie in randul statelor membre intr-un top al
increderii in economie al Comisiei Europene. Increderea in economia
tarii este totusi mai mare decat cea din Grecia (76,1 puncte) si se
situeaza la acelasi nivel cu cea din Cipru (80 de puncte).
Tot in pagina economica, EVZ mentioneaza ca CFR Calatori pune
astazi in functiune doua automate de vanzare a biletelor, in Gara
de Nord din Capitala.
“Comertul si serviciile vor continua sa scada si in primul
trimestru” este titlul din Romania Libera. Managerii din
comert mentin estimarile negative privind evolutia vanzarilor in
primele trei luni ale anului 2010, pe fondul diminuarii consumului
si al deteriorarii nivelului de trai. In alta ordine de idei,
jurnalistii scriu ca Agentia Nationala de Administrare Fiscala va
inregistra din oficiu ca platitori de impozit pe profit
microintreprinderile care pana la finele anului trecut au platit
impozitul pe venit de 3%.
Sub titlul “Victorie ZF. Seful ANAF a ordonat trecerea automata
la 16% pentru microintreprinderi, fara declaratii”, Ziarul
Financiar isi indreapta atentia spre seful Fiscului care a dat
ieri un ordin prin care trecerea de la impozitarea speciala de 3%
pe venit la 16% pe profit se face automat. Cotidianul scrie de trei
zile ca 150.000 de firme mici sunt in ceata, nestiind daca trebuie
sa mearga la Fisc sau nu Surpriza: nu stati la coada in zilele
urmatoare, dar veti sta in lunile urmatoare.
Proiectul de ordonanta a Guvernului, realizat de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), vizeaza, sub forma unui ajutor de stat, instituirea unui sistem temporar de sprijinire a afacerilor, pentru depasirea crizei economice, si se incadreaza in cadrul general legal creat de Comisia Europeana in acest sens, dupa consultarea statelor membre, potrivit AVAS, potrivit Mediafax.
Intreprinderile mici si mijlocii romanesti se confrunta cu probleme dificile din cauza crizei economice, situatie ce se explica prin faptul ca IMM-urile sunt in general mai vulnerabile la turbulentele economiei decat firmele mari.
Doua treimi din intreprinzatori se simt amenintati de criza intr-o masura mare si medie, in timp ce doar 5,6% nu se tem de recesiune si 27,26% sunt afectati intr-o mica proportie.
Potrivit perceptiilor intreprinzatorilor cu privire la varful crizei economice, 24,70% dintre acestia estimeaza ca intensitatea cea mai mare a crizei va fi in trimestrul III din 2009, 21,25% preconizeaza acutizarea crizei in ultimul trimestru al acestui an, 16,40% anticipeaza un maxim in trimestrul I din 2010, iar 11,17% considera ca apogeul va fi atins in trimestrul II din 2010.
Printre provocarile cele mai mari cu care se confrunta IMM-urile, acestea au indicat: scaderea cererii interne, fiscalitatea excesiva, birocratia, intarzierile la plata facturilor de la firmele private, costurile ridicate ale creditarii, inflatia si instabilitatea monedei nationale.
Scaderea cererii interne a fost semnalata de 62,06% din IMM-uri in 2008, comparativ cu 2007 cand doar 31,21% din intreprinderi se confruntau cu aceasta problema.
Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania a propus o serie de masuri pentru remedierea declinului economic al firmelor mici si mijlocii precum neimpozitarea profitului reinvestit, prelungirea impozitului redus pentru IMM-uri si pentru 2010, dar si salvarea firmelor care au probleme prin transformarea datoriilor catre stat in actiuni, pe care statul le va putea revinde dupa ce firma isi va relua cresterea.
Creditul de Investitii pentru completarea pana la 100% a surselor proprii si Creditul de Sustinere destinat pre-finantarii nevoilor clientului pana la incasarea banilor de la Autoritatea de Management sunt produsele pe care banca le ofera IMM-urilor.
Alte beneficii sunt reprezentate de o analiza rapida a dosarului de credit, finantarea atat a cheltuielilor neeligibile cat si pe cele de activitate curenta prin acordarea de credite pe termen scurt si mediu si flexibilitatea garantiilor solicitate.
Garantiile pot fi reale imobiliare si /sau mobiliare, emise de Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii , Eximbank si Fondul de Garantare a Creditului Rural.
Enterprise Venture Fund I (EVF I) va investi sume cuprinse intre un milion de euro si cinci milioane de euro in companii din sectorul tehnologic (IT, telecomunicatii si media), precum si in companii din retail, servicii financiare, productie si bunuri de larg consum.
“Am alocat capitalul EVF I companiilor care sunt active pe piata, care au un model de business dovedit si de succes si care pot genera venituri si profit, cel putin la nivel operational. Am fost deja contactati de companii care cauta capital pentru dezvoltare si suntem in discutii avansate cu unele dintre ele”, a declarat Rafał Bator, partener in cadrul Enterprise Investors si liderul echipei de EVF I.
In primul an al activitatii sale, EVF I va investi cu precadere in Polonia, urmand sa se extinda si in tarile central si est europene unde Enterprise Investors este deja prezent, precum Romania, Ungaria si Slovacia. “Am colectat acest fond ca raspuns la imensa cerere din partea companiilor mai mici pentru finantare cu private equity sau cu venture capital. EI a crescut odata cu liderii Europei Centrale, investind sume din ce in ce mai mari in proiecte individuale”, a spus la randul sau Jacek Siwicki, presedintele Enterprise Investors.
Cel mai mare investitor al Enterprise Venture Fund I este Fundatia Familiei George Kaiser, care prin divizia sa Argonaut Ventures, a investit peste un miliard de dolari in companii private si in fonduri cu capital de risc la nivel global. Alti investitori in EVF I sunt institutii financiare internationale care lucreaza cu EI de mai multi ani, potrivit reprezentantilor Enterprise Investors.
Prin inchiderea EVF I, fondurile totale colectate de EI se ridica la 1,7 miliarde de dolari. Pana in prezent, fondurile administrate de Enterprise Investors au investit 1,1 miliarde de dolari in 108 companii apartinand mai multor sectoare de activitate din Polonia, Romania, Slovacia, Bulgaria, Cehia si Tarile Baltice. Aceste fonduri au vandut 91 de investitii din care au rezultat €1,3 miliarde. Douazeci si cinci din aceste exituri au fost listari la Bursa de Valori din Varsovia (WSE).
Compania a investit pe plan local in Orange, Siveco, Artima, Macom si Simcor, vanzandu-si pana in prezent participatiile detinute in cadrul Orange si Artima.