Tag: Hidroelectrica

  • Cine sunt cei cinci care au decis intrarea în insolvenţă a Hidroelectrica

    “Sunt la Viena în delegaţie cu primul ministru. Sincer am mai fost sunat în legătură cu acest subiect dar nu ştiu nimic, dacă această cerere de intrare în insolvenţă este reală şi există sau nu. Dacă eu ca preşedinte al Consiliului de Administraţie nu ştiu nimic, atunci nu văd cine poate să ştie”, a declarat Remus Vulpescu.

    Consiliul de Administraţie al Hidroelectrica este format din cinci membri. Preşedintele CA, Remus Vulpescu, este actualul şef al Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), instituţia din cadrul Ministerului Economiei care gestionează companiile de stat din sectorul energetic. Este jurist şi a lucrat în perioada 2009-2012 şi ca practician în deomeniul insolvenţei. A absolvit facultatea de ştiinţe politice şi facultatea de drept a Universităţii Bucureşti.

    Din Consiliul de Administraţie mai fac parte Ionică Raicu, Andrei Todea şi Iulian Butnaru, din partea Ministerului Economiei, şi Oana Truţă, din partea Fondului Proprietatea.

    Mai mult pe www.zf.ro.

  • Directorul Hidroelectrica susţine că nu ştie nimic despre dosarul de insolvenţă

    “Nu cunosc detalii despre insolvenţa companiei”, a declarat Ştefan pentru Ziarul Financiar.

    Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA) a emis, luni, un comunicat referitor la publicarea pe site-ul Tribunalului Bucuresti a cererii de intrare in insolventa a Hidroelectrica, în care arată că “hotărârea privind cererea de intrare în insolvenţă a fost luată de Consiliul de Administraţie al societăţii SC Hidroelectrica SA, iar MECMA, în calitate de acţionar, nu interferează în niciun fel în procedurile judiciare în care sunt implicate societăţile comerciale cu capital de stat, pentru a nu influenţa in niciun mod instanţele de judecată”.

    Hidroelectrica SA a introdus la finele săptămânii trecute o cerere de intrare în insolvenţă la Tribunalul Bucureşti, iar instanţa a stabilit primul termen de judecată pentru miercuri, 20 iunie.

    Gheorghe Ştefan conduce compania de la începutul lunii iunie, când l-a înlocuit în funcţie pe fostul director Dragoş Zachia, aflat la cârma companiei din 2010. Ştefan a ocupat mai multe funcţii de conducere în cadrul companiei de stat Electrica şi a fost directorul societăţii CEZ Servicii, din portofoliul grupului ceh CEZ.

  • Compania Hidroelectrica şi-a cerut insolvenţa. Motivul: nu mai are bani!

    La 8 iunie, premierul Victor Ponta a înfiinţat un comitet care să evaluzeze situaţia economico-financiară a companiei Hidroelectrica şi să prezinte rapid Guvernului o informare pe această temă şi propuneri de măsuri care să conducă la îmbunătăţirea activităţii societăţii. Comitetul a fost format din miniştrii Finanţelor, Economiei, Justiţiei, Administraţiei şi Internelor.

    Şeful Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie şi preşedintele CA Hidroelectrica, Remus Vulpescu, a declarat atunci, potivit Mediafax, că autorităţile păstrează deschise toate opţiunile în privinţa renegocierii contractelor de vânzare directă a energiei încheiate de Hidroelectrica şi au “sentimentul că se poate obţine mai mult” din renegocierea acestor acorduri. Deocamdată, niciunul dintre beneficiarii contractelor directe de achiziţie a electricităţii de la Hidroelectrica – “băieţii deştepţi” – nu a acceptat reducerea perioadelor de livrare, arăta Vulpescu.

    Citiţi aici cum a motivat Hidroelectrica decizia de a cere insolvenţa

    La finele lunii aprilie, Comisia Europeană a iniţiat cinci investigaţii pentru a evalua dacă Hidroelectrica a încălcat normele comunitare privind ajutorul de stat, considerând că sunt indicii că statul a influenţat compania să încheie contracte de vânzare şi cumpărare a energiei la preţuri preferenţiale. Contractele bilaterale de vânzare a energiei au fost încheiate de Hidroelectrica între 2001 şi 2003, şi expiră în 2014, 2015 sau 2018.

    Compania vinde aproximativ 70% din energie pe care o produce prin aceste acorduri bilaterale, la preţuri sub media pieţei. Hidroelectrica are în prezent zece contracte directe de vânzare a energiei către companiile Alro Slatina, Elsid Titu, Electrocarbon Slatina, Electromagnetica, Energy Holding, Alpiq Romindustries, Alpiq Romenergie, EFT AG, Euro PEC şi EFT România.

    Citiţi aici mai mult despre contractele cu “băieţii deştepţi” încheiate de Hidroelectrica

    Hidroelectrica este controlată de stat, prin Ministerul Economiei. Compania a finalizat anul trecut cu un profit net de circa 1,41 milioane de euro, la afaceri de 714 milioane de euro, conform Ziarului Financiar.

    Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA) a emis, luni, un comunicat referitor la publicarea pe site-ul Tribunalului Bucuresti a cererii de intrare in insolvenţă a Hidroelectrica, în care arată că “hotărârea privind cererea de intrare în insolvenţă a fost luată de Consiliul de Administraţie al societăţii SC Hidroelectrica SA, iar MECMA, în calitate de acţionar, nu interferează în niciun fel în procedurile judiciare în care sunt implicate societăţile comerciale cu capital de stat, pentru a nu influenţa in niciun mod instanţele de judecată”.

    Fostul guvern decisese în ianuarie iniţierea demersurilor pentru vânzarea la bursă a unui pachet de 10% din acţiunile Hidroelectrica, conform înţelegerii cu FMI. Listarea producătorului de electricitate Hidroelectrica a fost decisă de acţionarii companiei la finalul lunii ianuarie, iar în aprilie, consorţiul BRD – Citigroup – Societe Generale – Intercapital Invest a câştigat licitaţia pentru intermedierea listării Hidroelectrica la BVB. Hidroelectrica era evaluată între 2,8 miliarde şi 3,9 miliarde de euro, astfel că oferta prin care compania va vinde pe bursă 10% din acţiuni ar fi urmat să fie cuprinsă între 280 de milioane şi 390 de milioane de euro.

  • Ponta a înfiinţat un comitet care va evalua situaţia economico-financiară la Hidroelectrica

    Şeful Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, Remus Vulpescu, a declarat, miercuri, că autorităţile păstrează deschise toate opţiunile în privinţa renegocierii contractelor de vânzare directă a energiei încheiate de Hidroelectrica şi au “sentimentul că se poate obţine mai mult” din renegocierea acestor acorduri.

    El a arătat că, deocamdată, niciunul dintre beneficiarii contractelor directe de achiziţie a electricităţii de la Hidroelectrica nu a acceptat reducerea perioadelor de livrare şi că varianta finală a renegocierii acestor contracte va depinde de rezultatele economice, practici comerciale şi principii ale pieţei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Franks: “Băieţii deştepţi” riscă să plătescă toţi banii înapoi dacă ancheta Comisiei Europene stabileşte că aceste contracte au reprezentat ajutoare de stat

    “La Hidroelectrica, dacă ancheta Comisiei Europene va stabili că a fost ajutor de stat, atunci aceşti beneficiari va trebui să dea înapoi toată suma (…) Sunt motivaţi să fie de acord cu noile condiţii ale statului. Urmează alte negocieri şi se va cere o îmbunătăţire a condiţiilor”, a spus Franks.

    El a arătat că o parte dintre “băieţii deştepţi” au fost de acord cu renegocierea contractelor, dar mai sunt unii care refuză să semneze în noile condiţii.

    Franks a refuzat să dea numele firmelor care nu sunt de acord cu renegocierea contractelor, dar a menţionat că este în interesul acestora să fie de acord cu propunerile făcute de autorităţi, pentru că riscă să aibă pierderi mai mari dacă ancheta CE va stabili că a fost ajutor de stat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Hidra cu zece capete de la Hidroelectrica

    După 12 ani de secrete, contractele preferenţiale pe care toţi directorii Hidroelectrica, cu sprijinul fiecărui guvern, le-au semnat, ar putea ieşi la iveală, cu sprijinul Comisiei Europene, care săptămâna trecută a început cinci investigaţii pe tema acestor contracte, suspectând un ajutor de stat generalizat acordat companiilor care cumpără energia de la Hidroelectrica. Mai mult, Comisia Europeană spune că are indicii că statul a influenţat compania să încheie contractele.

    Primele contracte directe au fost semnate de producătorul de energie în 2001 cu Azomureş, Casirom Turda, Lafarge şi Alro. Dintre aceşti primi băieţi deştepţi, doar Alro a mai rămas legat de firele electrice ale Hidroelectricii. 1,8 mld. lei (peste 430 mil. euro) a fost valoarea totală a contractelor directe ale Hidroelectrica în 2010. Valoarea contractului semnat cu Alro a fost de 348,8 milioane de lei, cel mai mare contract individual al Hidroelectrica în 2010. Hidroelectrica mai are în prezent zece contracte directe de vânzare a energiei. Pe lângă Alro, băieţii deştepţi care se adapă din lacurile companiei de stat sunt Elsid Titu, Electrocarbon Slatina, Electromagnetica, Energy Holding, Alpiq Romindustries, Alpiq Romenergie, EFT AG, Euro PEC şi EFT România. Aceste 10 companii cumpără 70% din producţia de energie a Hidroelectrica, pe care apoi o revând în piaţă.

    Deşi problemele legate de energie sunt în primul rând politice, ghimpele acestor contracte directe stă mai mult în coasta presei decât în cea a politicienilor sau a directorilor numiţi politic care s-au perindat la conducerea Hidroelectrica. Presa din România, şi nu numai, a scris sute de articole pe acest subiect. Toţi directorii generali ai Hidroelectrica din 2005 încoace au spus că aceste contracte sunt benefice companiei, fiind singurul atu pe care îl au în relaţia cu băncile atunci când trebuie să se împrumute pentru a face investiţii. De asemenea, toţi miniştrii economiei, minister care deţine pachetul majoritar de acţiuni al acestei companii, au blamat, pe de o parte, aceste contracte, dar le-au şi perpetuat prin lipsa de acţiune.

    Ca de obicei, problema se rezolvă – sau este creată impresia că se rezolvă – prin peticeală. De la Codruţ Şereş, fostul ministru al economiei (acuzat de trădare), există un ordin de ministru care spune că toţi producătorii de electricitate controlaţi de stat sunt obligaţi să vândă energia disponibilă exclusiv prin bursa de energie OPCOM. Adică să vândă energia transparent, situaţie în care toată lumea ar şti numele beneficiarilor, cantităţile pe care aceştia le cumpără şi preţul de achiziţie. Acest ordin, emis pentru prima dată în 2006, a fost perpetuat şi de succesorii lui Şereş, adică Varujan Vosganian, Adriean Videanu, Ion Ariton şi Lucian Bode. Ordin pe care însă nu prea îl respectă nimeni. De ce? Simplu, pentru că nimeni nu are energie disponibilă, fiind deja promisă şi vândută bilateral prin contracte cu clauze secretizate.
    Investigaţiile declanşate de Comisia Europeană săptămâna trecută sunt în curs, urmând ca în alte două săptămâni Comisia să prezinte public informaţii privind aceste investigaţii. Până atunci, tot ce putem face e să ne imaginăm ce s-ar putea întâmpla.

    Ar fi trei scenarii. În primul, nu se întâmplă nimic, iar toţi băieţii deştepţi îşi păstrează privilegiile. Nu ar mira pe prea mulţi dacă s-ar întâmpla aşa. Obişnuiţi cu opacitatea companiilor de stat în România, un astfel de deznodământ ar smulge poate un suspin din pieptul celor care aşteaptă drenarea mlaştinii, o scurtă perioadă de resemnare şi atât.

  • Hidroelectrica va rezilia cele mai multe dintre contractele de vânzare directă a energiei

    “O parte din contractele directe, posibil chiar 90% dintre ele, ar putea fi reziliate. Discuţiile sunt aproapte finalizate. Vor fi rezilieri, în mod categoric”, au afirmat sursele.

    Hidroelectrica are în prezent zece contracte directe de vânzare a energiei către companiile Alro Slatina, Elsid Titu, Electro­carbon Slatina, Electromagnetica, Energy Holding, Alpiq Romindustries, Alpiq Romenergie, EFT AG, Euro PEC şi EFT România.

    Anul trecut, companiile Salrom, CNH şi CLMB Patinoar Braşov au acceptat rezilierea acordurilor, iar Luxten a renunţat la contractul cu Hidroelectrica.

    Contractele bilaterale de vânzare a energiei au fost încheiate de Hidroelectrica între 2001 şi 2003, şi expiră în 2014, 2015 sau 2018. Compania vinde aproximativ 70% din energie pe care o produce prin aceste acorduri bilaterale, la preţuri sub media pieţei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia Europeană analizează informaţiile transmise de autorităţile române privind contractele Hidroelectrica

    “Comisia va trata într-o manieră coerentă toate cazurile, care sunt asemănătoare şi presupun chestiuni similare”, precizează sursele de la Comisia Europeană. Comisia Europeană (CE) analizează un posibil ajutor de stat acordat “băieţilor deştepţi” din energie, prin contracte cu Hidroelectrica, iar Consiliul Concurenţei a deschis o investigaţie privind legalitatea acestor acorduri. Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a declarat miercuri, la Mediafax Talks About Competition, că în prezent instituţia pe care o conduce colaborează cu CE, care analizează posibilitatea unui ajutor de stat în cazul contractelor încheiate între Hidroelectrica şi traderii de energie în afara pieţei. “Dacă va fi considerat ajutor de stat, Comisia Europeană te obligă să închei practica respectivă, iar banii luaţi de la companii vor fi returnaţi statului. CE încă analizează dacă va deschide investigaţia”, a spus Chiriţoiu.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Companiile care cumpără energie direct de la Hidroelectrica au acceptat creşterea preţurilor

    Hidroelectrica a iniţiat, la 1 decembrie, negocieri cu toţi beneficiarii de acorduri directe de achiziţie a electricităţii în vederea majorării preţurilor de vânzare, a reducerii cantităţilor de electricitate şi a duratei contractelor.

    “O parte dintre companii au acceptat creşterea preţurilor electricităţii pe care o cumpără de la Hidroelectrica, o parte au fost de acord cu creşterea preţurilor şi reducerea cantităţilor. Unii au acceptat o creştere foarte mică a tarifelor”, au afirmat sursele.

    Potrivit acestora, în cazul unor contracte preţurile de vânzare au urcat, după negocieri, la 155-164 lei/Mwh, faţă de o medie de 130 lei/MWh, iar cantităţile au coborât cu procente cuprinse între 10% şi 20%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul începe listarea la Bursă a câte 10% din acţiunile Hidroelectrica şi Nuclearelectrica

    Autorităţile române au convenit cu FMI ca procedurile de listare a companiei Hidroelectrica prin vânzarea pe Bursă a 10% din acţiuni să fie încheiate până la sfârşitul lunii octombrie a acestui an, după ce în primele două luni va fi angajată o bancă de investiţii care să pregătească operaţiunea. Listarea Hidroelectrica va fi realizată printr-o majorare a capitalului companiei, o operaţiune similară urmând să fie derulată şi în cazul Nuclearelectrica.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro