BusinessMagazin

Tag: guvern

  • Ciolacu: Luni e o zi bună să votăm guvernul format din PNL, USR, UDMR

    Preşedintele PSD Marcel Ciolacu spune că luni ar fi „o zi bună să votăm guvernul format din PNL, USR, UDMR”. „Unii dintre partenerii cu care stai la masă să posteze că îi este silă şi că se murdăreşte de PSD, dar trebuie să facă cu PSD guvernare, eu în acest film nu vreau să mai joc”, afirmă el.

    Marcel Ciolacu a spus că a făcut apel la responsabilitatea colegilor săi „pentru că am văzut că totuşi românii, chiar împărţind aşa puterea, putem toate partidele pro-europene, inclusiv USR, să creăm o majoritate confortabilă şi să ne întoarcem la responsabilitatea guvernării”.

    El spune că în urma atacurilor din perioada negocierilor nu vrea „să mai joace în acest film”.

    „Au început prima oară USR să facă acest balet, ţinând cont că urmează nişte alegeri prezidenţiale. Vă spun deschis, cel puţin după ce stai la masă ore în şir, zile în şir, unii dintre partenerii cu care stai la masă să posteze că îi este silă şi că se murdăreşte de PSD, dar trebuie să facă cu PSD guvernare, eu în acest film nu vreau să mai joc”, a spus Ciolacu.

    El susţine că nu mai poate accepta o astfel de atutudine şi că PSD va vota în Parlament un guvern de dreapta.

    „Eu cred că şi colegii mei, mai ales că am vorbit cu mulţi înainte să iau această decizie, nu pot să mai accepte o astfel de atutudine. Dar, fiind responsabili vom vota în parlament un guvern de dreapta, fără nicio reţinere. Invităm, poate luni, e o zi foarte bună să votăm viitorul Guvern, format din PNL, USR, UDMR, de fapt e o revenire a Guvernului de dreapta, poate de această dată vor reuşi măcar să se ridice cât de cât la nivelul actului de guvernare din ultima perioadă, din ultimii 3 ani de zile”, a adăugat liderul PSD:

    „PSD se retrage cu demnitate de la masa discuţiilor, dar nu fugim de responsabilitate. Vom vota în Parlament un guvern de dreapta. România nu trebuie să fie aruncată în aer de atitudini puerile şi orgolii prosteşti”, a anunţat joi preşedintele PSD, Marcel Ciolacu.

  • Manifestul lui Dan Şucu, preşedintele Concordia: Nu aveţi dreptul să aruncaţi economia şi businessul în haos aşa cum aţi aruncat scena politică

    ♦ Dan Şucu, preşedintele Confederaţiei Patronale Concordia şi fondatorul Mobexpert, a trimis către partidele proeuropene din România o scrisoare deschisă în care avertizează asupra efectelor crizei politice asupra businessului, dar şi despre necesitatea restructurării bugetului României fără bruscarea economiei ♦ „Noi vă avertizăm acum despre ceea ce dumneavoastră urmează să vedeţi în statistici abia peste câteva luni“.

    Este nevoie ca partidele proeuropene care vor forma coaliţia de guvernare să vină cu un plan concret de managament al finanţelor publice în 2025, reformarea serviciilor publice şi un plan economic credibil, a avertizat, într-o scrisoare deschisă, Dan Şucu, preşedintele Confederaţiei Patronale Concordia şi fondatorul Mobexpert. 

    „Şi ce aveţi de făcut, stimaţi politicieni, este să daţi ţării un guvern responsabil, cu un buget realist şi cu un set clar de măsuri de reformare a serviciilor publice. Noul guvern trebuie să iasă în faţa României şi a întregii lumi cu un plan economic credibil, care să poată să fie finanţat de pieţele internaţionale şi să nu ne trezim că suntem aruncaţi într-o situaţie cu foarte multe semne de întrebare privind dorinţa noastră de a merge înainte pe drumul euro-atlantic. Nu distrugeţi ce milioane de oameni şi sute de mii de companii au clădit cu greu în toţi aceşti ani.“

    Scrisoarea lui Şucu vine într-un context în care partidele care ar putea forma o majoritate parlamentară proeuropeană negociază pentru formarea unui guvern. În joc sunt miliardele de euro din fondurile europene, credibilitatea ţării în faţa finanţatorilor şi investitorilor, într-un 2025 care se anunţă complicat din punct de vedere economic şi care a devenit şi an electoral, din cauza anulării alegerilor prezidenţiale din 2024. 

    „Dacă multe fabrici se bazează încă pe comenzile bune din octombrie şi noiembrie, pentru începutul anului viitor, prăbuşirea din decembrie a comenzilor va crea probleme enorme care vor duce la scăderea economiei, a veniturilor. Majoritatea oamenilor de afaceri amână deja investiţiile şi noile angajări. Noi vă avertizăm acum despre ceea ce dumneavoastră urmează să vedeţi în statistici abia peste câteva luni“, mai scrie Dan Şucu. 

    În paralel, guvernul care va veni la Palatul Victoria are de redus un deficit bugetar, adică diferenţa negativă dintre venituri şi cheltuieli, cu cel puţin un punct procentual din PIB. Măsura este necesară pentru că România s-a angajat în faţa Comisiei Europene şi a finanţatorilor datoriei că va opera aceste reduceri, iar Fitch, cea mai mare agenţie de rating la care se uită investitorii când stabilesc preţul împrumu­turilor, a schimbat perspectiva de rating de la „stabilă“ la „negativă“, ceea ce înseamnă că mai este un singur pas ca România să cadă în categoria nerecomandată investitorilor. Mediul de business cere măsuri pe partea de cheltuieli publice, care au fost scăpate de sub control în anul electoral 2024. 

    „Ne aşteptăm să vedem o scădere a cheltuielilor publice şi o reducere a birocraţiei. Vrem să vedem absorbţia fondurilor europene şi în sfârşit digitalizare şi îmbunătăţirea serviciilor publice.“

  • Când guvernul/România are nevoie de 250 mld. lei, adică 50 mld. euro în 2025 doar pentru a trece anul, Coaliţia vine în faţa publicului cu restructurarea a două ministere şi 2/3 secretari de stat. În acest mod, nu va mai trece mult timp şi vom fi aruncaţi în categoria „junk”

    Marţi seara, liderii partidelor PSD, PNL, UDMR plus minorităţile au prezentat principiile viitorului program de guvernare, asta dacă vor ajunge la guvernare. 

    Până acum, USR nu pare că intră în componenţa viitoarei coaliţii de guvernare. 

    După două săptămâni de întâlniri, în care atenţia către această coaliţie pro UE, pro NATO, pro euroatlantică, a fost la cel mai ridicat nivel după rezultatul stupefiant al primului tur al alegerilor prezidenţiale, maximul care a putut să fie produs a fost un copy şi paste din programele de guvernare anterioare, pe care nimeni nu le-a aplicat. Cum cineva poate să creadă că cei care au fost la putere – PSD – PNL, pot să facă acum ceea ce nu au făcut în decenii? 

    Acest nou program de guvernare, care ar trebui să salveze România  de valul suveranismului, naţionalismului, populismului, extremismului, care se apropie din ce în ce mai mult de Palatul Victoria şi Palatul Cotroceni, nu are nimic concret, nu are cifre, nu are termene de implementare, nu are responsabili, pur şi simplu nu are nimic. 

    „Desfiinţarea instituţiilor regionale începând cu 1 martie prezintă un pas ferm pentru administraţie mai eficientă şi mai aproape de cetăţean. Această măsură are scopul de a reduce birocraţia excesivă, de a elimina structurile paralele şi de a creşte transparenţa în gestionarea resurselor publice” – atât au putut să producă liderii partidelor, consultanţii lor în două săptămâni. Această frază nu spune nimic despre de la cât la cât se reduce birocraţia excesivă, care sunt structurile paralele care trebuie eliminate, ce reducere de cheltuieli se prognozează. 

    „Comasarea autorităţilor de reglementare din acelaşi domeniu de activitate în baza unei analize, în termen de şase luni”. PSD, PNL, UDMR sunt la guvernare de ani de zile şi până acum nu au fost în stare să facă această analiză, nu sunt în stare să spună ce reduceri de cheltuieli se fac şi de unde. 

    „Anularea sau simplificarea unor reglementări nefuncţionale sau suprabirocratice” – care sunt acestea, câţi bugetari implică, ce reduceri de cheltuieli se fac? 

    Digitalizarea şi interconectarea bazelor de date de la nivelul administraţiilor publice centrale şi locale – ce înseamnă asta, ce reduceri de cheltuieli se fac? (Când bagi IT, cheltuielile cresc), câte zile de muncă se salvează din această digitalizare? 

    Putem continua la nesfârşit cu aceste idei produse de această coaliţie, de aceiaşi oameni, care până acum au demonstrat că nu au fost în stare să facă nimic din programele de guvernare anterioare, în afară de a se împrumuta, de a majora pensiile şi salariile, de a creşte cheltuielile de bunuri şi servicii până la un nivel fără precedent, care ne-a adus în situaţia în care suntem astăzi. 

    Când guvernul are nevoie anul viitor să se împrumute cu peste 250 mld. lei, adică să găsească 50 mld. euro pentru a finanţa deficitul bugetar din 2025 – 125 mld. lei, pentru a rostogoli datoriile care ajung la scadenţă şi care nu pot fi plătite pentru că nu sunt bani pentru acest lucru, pentru a plăti dobânzile în creştere, nu în scădere (125 mld. lei), când toate pieţele financiare, când toţi investitorii, când toate băncile internaţionale, când toţi analiştii, când toţi creditorii internaţionali se uită la România cu îngrijorare şi cu multe semne de întrebare, această coaliţie vine cu un plan de restructurare care prevede la primul punct reducerea numărului de ministere la maxim 16, de la 18 acum, şi numărul agenţiilor cu cel puţin 25%; reducerea numărului de secretari de stat cu cel puţin 50% şi un maxim de doi secretari de stat per minister şi maxim trei secretari de stat la ministerele mai mari!

    Când guvernul trebuie să găsească 250 mld. lei anul viitor, coaliţia propune aceste reduceri care nu fac mai mult de 5 mil. de euro pe an, adică 0,001%. Când agenţiile de rating aşteaptă date concrete de la noul guvern pentru reducerea deficitului bugetar de la 120 mld. la 80 mld. lei, prin reducerea cheltuielilor de la 780 mld. lei la 700 mld. cel puţin, ca să nu ne arunce în categoria „junk”, adică România să nu mai fie recomandată investitorilor, noi venim în faţa tuturor cu fraze de genul „audit de eficienţă pentru fiecare autoritate centrală, instituţii regionale şi companii de stat în primele şase luni ale anului viitor”. 

    România, în ultimii 10 ani, a fost finanţată de pieţele financiare internaţionale, cât şi interne, pentru că a avut o creştere economică mare, pentru că nu s-a confruntat cu un val de populism evident, pentru că România era în sondaje ţara care se vota cel mai mult Uniunea Europeană şi NATO. Această creştere economică, susţinută prin creşterea cheltuielilor bugetare, de salarii şi pensii, a acoperit problemele structurale publice, adică ale statului. Dar totul se sparge acum într-un mod extrem de rapid, iar cu astfel de programe de guvernare nu ajungem nicăieri. 

    Datoria publică a depăşit 900 mld. lei, serviciul de plată a datoriei, adică dobânzile, este din ce în ce mai mare şi atârnă din ce în ce mai greu în structura bugetară (serviciul datoriei depăşeşte acum impozitul pe profit plătit de companii) şi nimeni nu mai cumpără promisiunile guvernului că va îndrepta lucrurile. 

    În 2010, pentru un minus de numai 1 mld. euro, Traian Băsescu, pus cu spatele la zid, a fost nevoit să taie salariile în sectorul bugetar cu 25%, să restructureze aparatul bugetar cu 300.000 de oameni şi să mărească TVA de la 19% la 24%. Dacă nu făcea acel lucru, pieţele financiare nu ne mai împrumutau, acordul cu FMI era în aer şi riscam să fim aruncaţi la groapa cu lei, de unde nu ieşeam vii. 

    Acum nu este vorba de 1 mld. euro, ci de 50 mld. euro, bani de care avem nevoie. România nu are pe piaţa internă aceşti bani de a acoperi deficitul bugetar, de a rostogoli datoriile care ajung la scadenţă şi de a mai asigura bani pentru finanţarea privată a economiei. Aşa că trebuie să îi împrumutăm din afară, iar pieţele financiare nu mai cumpără astfel de programe de guvernare. 

    Pieţele financiare au nevoie să ştie concret de la cât la cât se reduc cheltuielile bugetare, câţi angajaţi se reduc, de la cât la cât scade bugetul de salarii, cum se ţine sub control bugetul de pensii, cum se reduc cheltuielile cu bunuri şi servicii, care au crescut cel mai mult în 2024. 

    Pe parcursul anului, în programul de televiziune ŞTIU PE CE LUME TRĂIESC de la Aleph News, au fost prezentate măsuri concrete de reducere a cheltuielilor bugetare, de restructurare a sectorului bugetar, de realocare de fonduri în sectoarele care merg. 

    https://alephnews.ro/inregistrare/stiu-pe-ce-lume-traiesc-3-iulie-2024-cum-sa-mergi-pe-drumul-tau/

    https://alephnews.ro/inregistrare/stiu-pe-ce-lume-traiesc-29-mai-2024-cum-facem-copii-multi-frumosi-si-destepti/

    https://alephnews.ro/inregistrare/stiu-pe-ce-lume-traiesc-17-aprilie-2024-cum-poti-fi-bogat-intr-o-romanie-bogata/

    https://alephnews.ro/inregistrare/stiu-pe-ce-lume-traiesc-3-aprilie-2024-cum-iei-puterea-in-orasul-tau/

    https://alephnews.ro/inregistrare/stiu-pe-ce-lume-traiesc-27-martie-2024-cum-iti-iei-bugetul-inapoi/

    Nici în ceasul al 13-lea, preşedintele Iohannis, împreună cu aceste partide – PSD, PNL, UDMR, nu înţeleg că nu mai există timp pentru astfel de documente de guvernare. Pieţele financiare au nevoie de date concrete, pe care nu mai au timp să le aştepte 3-4 luni, cât mai stă Iohannis în funcţia de preşedinte, sau cât vrea să stea această coaliţie la putere. 

    Cum spunea Banca Naţională, dacă nu facem noi restructurarea bugetară – vândută publicului prin această frază de consolidare fiscală – o vor face pieţele financiare într-un mod brutal. 

    Problema nu ar fi că Iohannis, Ciolacu, Bolojan, Hunor ar fi măturaţi de la putere. Problema este că cei care vor veni nu ştiu nici cât ştiu cei de acum, iar rezultatul va fi un haos generalizat cu un final în care societatea chiar va pune la îndoială partea euroatlantică unde ne aflăm.

  • Concordia propune un set de măsuri pentru viitorul guvern, pentru restabilirea încrederii în stat şi echilibrarea finantelor publice. ”România are nevoie de un guvern stabil şi de un buget credibil, cât se poate de repede”

    Confederaţia Patronală Concordia propune partidelor politice pro-europene un set de măsuri urgente pe care noul Guvern trebuie să le ia pentru a adresa problemele sociale şi economice, măsuri care vizează restabilirea încrederii în stat şi în serviciile publice, precum şi echilibrarea finanţelor publice şi sunt concentrate în 4 zone prioritare, respectiv reducerea cheltuielilor bugetare, echilibrarea fiscal-bugetară, debirocratizare, investiţii.

    „Transmitem, astăzi, partidelor politice un apel pentru implementarea unor măsuri şi direcţii pe care le vedem prioritare, pe termen scurt, pentru noul guvern. Avem aşteptări mari de la negocierile dintre partidele pro-europene. România are nevoie de un guvern stabil şi de un buget credibil, cât se poate de repede. Deocamdată, declaraţiile politice că vor fi tăiate cheltuieli sau că nu vor fi introduse noi taxe nu se bazează pe nimic. Le-am mai tot auzit. Aritmetica bugetară este rece şi o vedem şi noi. Ca să îşi poată vedea de investiţii, într-un moment în care economia a încetinit, mediul privat are nevoie de claritate şi predictibilitate, şi asta nu va veni în absenţa unui buget credibil. Dincolo de asta, un guvern format din patru partide nu se poate apuca peste noapte de toate reformele pe care cetăţenii le aşteaptă, dar poate transmite nişte semnale clare că a înţeles direcţia şi o urmează. Nu în ultimul rând, noul guvern va avea misiunea grea să organizeze cât mai repede un nou scrutin prezidenţial, de data aceasta, fără cusur”, a declarat Radu Burnete, director executiv Concordia.

    El a adăugat că imediat după formare noului guvern, reprezentantii Concordia ar trebui chemaţi la discuţii şi consultări despre starea economiei româneşti şi despre aceste măsuri prioritare. ” Suntem aici să ajutăm cu expertiză, cifre, studii de piaţă, realism şi încrederea că putem depăşi acest moment de criză prin măsuri concrete”.

    Confederatia Concordia subliniază că în puţinul timp disponibil până la următorul scrutin prezidenţial nu se pot face marile reforme pe care cetăţenii le aşteaptă de mai mult de un deceniu, însă se pot transmite semnale puternice că România o ia pe această cale şi forţele pro-europene sunt determinate să acţioneze împreună.

    Măsurile propuse de Confederatia Concordia:

    1. REDUCERI DE CHELTUIELI BUGETARE

    •Un plan pentru desfiinţarea privilegiilor excesive din administraţia publică.

    • Îngheţarea creşterii cheltuielilor cu bunuri şi servicii la nivelul inflaţiei şi o evaluare realistă dacă România îşi permite în 2025 toate indexările şi creşterile de salarii şi pensii publice prevăzute de lege.

    • Eliminarea cheltuielilor nejustificate, iraţionale şi utilizarea pe scară largă a standardelor de cost în paralel cu eficientizarea sistemului de achiziţii publice, care trebuie să fie mai puţin greoi, orientat către un rezultat optim cost-beneficiu şi care să nu permită manipularea sa prin mecanisme specifice şi nici birocratizarea excesivă.

    • Respectarea guvernanţei corporative şi eficientizarea în companiile cu capital integral sau majoritar de stat, inclusiv prin separarea funcţiilor de administrarea şi reglementare. O mare parte a companiilor de stat nu au performanţe economice optime, iar pachetele lor de remuneraţie şi cheltuielile pe care le fac nu ţin cont de această realitate. Companiile statului trebuie conduse după principii de guvernanţă orientate pe performanţă.

    2. ECHILIBRAREA FISCAL-BUGETARĂ

    • Guvernul trebuie să prezinte de urgenţă un pachet realist de măsuri pentru echilibrarea deficitului public şi reducerea acestuia şi să se consulte cât mai repede cu mediul privat.

    • Menţinerea sistemului de impozitare cu cotă unică, încă un atu important al României, atât în relaţia cu cetăţenii (susţinerea clasei de mijloc), cât şi cu companiile (un plus de competitivitate).

    • Eliminarea supra-impozitării contractelor de muncă part-time, pentru a facilita o aşezare justă a sarcinii fiscale în raport cu munca prestată şi a permite accesul pe piaţă a unor categorii care sunt inactive în prezent. Eventuale suspiciuni de încălcare a timpului de lucru se vor adresa, aşa cum se întâmplă şi cu alte tipuri de contracte, de autorităţile de control.

    • Utilizarea unor instrumente fiscale pentru asigurarea unor condiţii de concurenţă egală în mai multe sectoare economice: facilităţi de cazare închiriate pe termen scurt, impozitarea autovehiculelor.

    • Implementarea creditului fiscal pentru cercetare-dezvoltare ca măsură care să menţină România relevantă economic în contextul regional şi global.

    • Renunţarea la plafonarea preţurilor la energie şi consolidarea schemelor pentru consumatorii vulnerabili, ca şi renunţarea la plafonarea preţurilor la RCA sau a marjelor la alimentele de bază. Aceste măsuri creează distorsiuni masive în economie care, în final, nu sunt în beneficiul consumatorilor. Controlul permanent al statului asupra modului de funcţionare a pieţei nu poate fi nici strategie economică, nici politică comercială, pentru a dezvolta sau consolida o economie competitivă.

    3. DEBIROCRATIZARE

    • Simplificarea proceselor birocratice de evaluare şi accesare a fondurilor europene – evaluarea implementării proiectelor trebuie să se facă în funcţie de îndeplinirea obiectivelor, nu de alte considerente birocratice. Monitorizarea evaluării nu trebuie să pună presiune pe beneficiari. În locul unor verificări constante şi excesiv birocratice, este de preferat modelul utilizat de Comisia Europeană: 5 o supervizare a obiectivelor aprobate, coroborată cu un audit foarte minuţios pentru un procentaj mic de proiecte.

    • Numirea unui vice prim-ministru cu atribuţii clare de a digitaliza instituţiile publice şi a de rezolva cât de repede câteva puncte majore cu impact social şi economic semnificativ: cărţi de identitate, înmatriculări, căsătorii şi alte evenimente de viaţă importante pentru care cetăţenii ar trebui să aibă o experienţă rapidă şi eficientă în raport cu statul. Digitalizarea trebuie privită ca un element cheie al îmbunătăţirii colectării veniturilor la bugetul de stat, îndeosebi prin reducerea TVA-ului necolectat.

    • Simplificarea procedurilor şi eliminarea cerinţelor pentru emiterea documentelor recurente, printr-o interconectare reală între instituţiile de la toate nivelurile.

    • Limitarea controalelor fiscale repetate în perioada de prescripţie – contribuabilii cu un comportament fiscal corect ar trebui să fie supuşi unui număr limitat de controale, iar resursele ANAF ar trebui direcţionate spre contribuabilii identificaţi ca având un risc crescut de evaziune fiscală, prin analiza de risc.

    • Adoptarea unor criterii obiective şi transparente de selecţie a contribuabililor pentru control: ANAF ar trebui să utilizeze indicatori de risc clar definiţi pentru a selecta contribuabilii supuşi controalelor, iar explicarea acestor criterii ar contribui la reducerea percepţiei de abuz şi ar stimula conformarea voluntară.

    • Cadru legal general unitar cu privire la desfăşurarea activităţii de control (lege unică), urmată de norme cu proceduri individualizate pentru fiecare instituţie care să asigure şi o delimitare clară a competenţelor şi coordonarea activităţilor de control între autorităţile responsabile (echipe mixte, planuri unice, proporţionalitatea sancţiunilor).

    • Inventarierea de către registrul comerţului a tuturor autorizaţiilor necesare pentru derularea fiecărei categorii de activitate comercială. Punerea la dispoziţia publicului a acestor informaţii întro manieră uşor accesibilă, transparentă, completă şi clară.

    • Dezvoltarea unor comisii unice de avizare şi birouri judeţene de investiţii: unificarea avizatorilor într-un singur punct de contact, reducând timpul de emitere a actelor şi susţinând dezvoltarea investiţiilor prin consiliere şi îndrumare.

    • Asigurarea predictibilităţii plăţilor şi decontărilor de la stat către mediul privat (rambursări de TVA, decontare concedii medicale şi medicamente, plăţi către furnizorii de energie care finanţează schemele de compensare, etc).

    4, INVESTIŢII

    • Operaţionalizarea reformelor şi jaloanelor din PNRR care au blocat accesul la tranşele de finanţare curente.

    • Deblocarea fondurilor europene aferente cadrului financiar 2021- 2027, împreună cu debirocratizarea lor amintită mai sus şi extinderea bazei de beneficiari.

    • Investiţii rapide şi masive în dezvoltarea de competenţe pentru ca oamenii să aibă acces la locuri de muncă mai bune şi să fie mai productivi, prin intermediul unor vouchere de formare, finanţate din fonduri europene.

    • Continuarea proiectelor de infrastructură (energie, transport, mediu, etc) aflate în execuţie şi finalizarea acestora pentru a creşte competitivitatea economică a firmelor din România. Scalarea investiţiilor finanţate din PNRR care pot fi finalizate până la termenul limită, inclusiv prin realocarea resurselor de la proiectele care nu pot fi livrate în termenul limită.

     

  • Ciolacu, despre intrarea României în Schengen: Este o victorie a dreptăţii şi a demnităţii naţionale

    Potrivit lui, aceasta „este o victorie a dreptăţii şi a demnităţii naţionale şi un semnal clar că nu vom accepta vreodată să fim cetăţeni de mâna a doua în Europa. Este, înainte de toate, un triumf al tuturor românilor, indiferent de opţiunea politică sau de situaţia socială. Este o victorie a muncii în echipă pentru binele ţării. Pentru că la acest moment au contribuit lideri de opinie din ţară şi din străinătate, personalităţi publice şi oameni obişnuiţi, alături de miniştri, diplomaţi, europarlamentari şi tehnicieni din zeci de instituţii”.

    Premierul a declarat că. „pentru companiile româneşti care fac afaceri cu parteneri din statele europene, eliminarea controalelor la frontiere va facilita comerţul şi va reduce costurile logistice. Asta înseamnă că mărfurile româneşti vor deveni mai competitive, ceea ce va stimula economia şi va crea noi oportunităţi de afaceri şi locuri de muncă”.

    Nu în ultimul rând, a mai spus Marcel Ciolacu, decizia va veni în beneficiul românilor. „(…) această decizie aduce beneficii concrete şi imediate. Mai ales pentru cei din diaspora, care călătoresc frecvent în România, în special în perioada sărbătorilor. Nu se va mai sta zeci de ore la frontiere, ci se va circula liber, fără controale suplimentare. Asta înseamnă mai mult timp petrecut cu familiile şi mai puţin stres în călătorii”.

    „Astăzi, practic, vedem cu toţii rezultatul eforturilor susţinute pe care le-am început din prima zi a mandatului de premier, când am anunţat că integrarea deplină a României în Schengen reprezintă una dintre marile priorităţi ale acestui Guvern”, a completat el.

    Premierul le-a mulţumit, „în mod special” cancelarului german Olaf Scholz, premierului spaniol Pedro Sanchez, premierului italian Giorgia Meloni şi premierului Viktor Orban. „Sprijinul lor a fost esenţial. De asemenea, le mulţumesc şi liderilor Comisiei Europene şi ai Parlamentului European, care au fost permanent alături de noi şi ne-au ajutat să ajungem la decizia de azi”.

    El a încheiat mulţumindu-le românilor.

  • Veşti bune pentru salariaţi: Angajaţii care vor avea parte de o nouă minivacanţă de cinci zile

    La sfârşitul lunii decembrie, românii ca lucrează la stat, vor avea parte de o nouă minivacanaţă de cinci zile ca urmare a faptului că pe data de 25 decembrie (miercuri) şi 26 decembrie (joi) se sărbătoreşte Crăciunul, zile libere conform Codului Muncii.

    Astfel, bugetarii vor avea liberă şi ziua de vineri 27 decembrie, conform HG nr. 1.307 din 22 decembrie 2023 privind stabilirea zilelor lucrătoare pentru care se acordă zile libere, altele decât zilele de sărbătoare legală, pentru anul 2024.

    Zilele libere care urmează în 2024 sunt:

    25 decembrie – Crăciunul

    26 decembrie – Crăciunul

    Angajatorii ai căror salariaţi lucrează în zile de sărbătoare legală, sunt obligaţi să le acorde acestora compensaţii.

    Conform legislaţiei în vigoare, angajaţii au dreptul la o compensare cu timp liber în următoarele 30 de zile. În caz că această compensare nu poate fi acordată, angajaţii au dreptul la un spor salarial de cel puţin 100% din salariul de bază.

    Angajatorii care nu acordă salariaţilor timp liber în zilele nelucrătoare sau care nu-i recompensează pentru munca în respectivele zile riscă amenzi între 5.000 şi 10.000 de lei.

     

  • PSD vrea la guvernare, dar fără unul dintre partidele proeuropene, adică USR. Care sunt cele cinci principii anunţate de PSD

    PSD a anunţat luni dimineaţă că vrea să rămână la guvernare în viitoarea configuraţie a executivului, care va fi constituit după învestirea parlamentului, dar ia în considerare o guvernare fără USR.

    Astfel, cele două variante pe care merge PSD-ul sunt: formarea unui guvern mai larg compus din PSD-PNL-USR-UDMR-minorităţi, iar a doua variantă este PSD-PNL-UDMR-minorităţi, adică fără USR.

    Purtătorul de cuvânt al PSD, Lucian Romaşcanu, a explicat care sunt cele cinci principii cheie pentru formarea viitoarei guvernări.

    „PSD-ul va cere poziţia de prim-ministru şi prezenţa la guvernare, incluzând cinci principii fundamentale pe care va trebui să le accepte o eventuală coaliţie din care Partidul Social Democrat face parte: 1. Menţinerea ritmului investiţiilor la peste 100 de miliarde de lei anual. 2. Creşterea puterii de cumpărare prin continuarea reducerii inflaţiei şi reducerii impozitării pe muncă, inclusiv plafonarea preţurilor la gaze, energie şi alimentele de bază. 3. Măsuri care se subscriu noţiunii de patriotism economic, în continuarea susţinerii mediului privat românesc, plus menţinerea pragului la întreprinderile mici şi mijlocii. 4. Industrializarea României. 5. Reforma statului, începând de la un guvern mai suplu şi continuând cu debirocratizare şi aşa mai departe”, a arătat acesta.

  • Romaşcanu: Probabil că un partid pro-european va trebui să rămână în opoziţie

    Lucian Romaşcanu a spus luni noul Guvern va fi pus în funcţiune imediat după 21 decembrie şi că alegerile prezidenţiale ar putea fi organizate în primăvară.

    „Ministerele care pot iniţia HG pentru calendarul alegerilor sunt Ministerul de Interne şi Ministerul Justiţiei. (…) Înţeleg că sunt 75 de zile de organizare de la data stabilită, depinde de calendarul asumat de coaliţia pro-europeană din parlament la momentul respectiv. Probabil că undeva în primăvară este o dată rezonabilă în acest moment”, a spus Romaşcanu referindu-se la alegerile prezidenţiale.

    El susţine că un partid pro-european ar trebui să rămână în opoziţie.

    „Punctul meu de vedere, am văzut că şi domnul Nicuşor Dan a ieşit cu aceeaşi idee acum câteva zile, probabil că un partid pro-european va trebui să rămână în opoziţie, pentru a nu lăsa opoziţia integral în mâna celor care se autodenumesc suverani”, a spus purtătorul de cuvânt al PSD.

    Întrebat dacă este vorba de USR, el a răspuns: „Nu spun cine şi cum. Au fost foarte mulţi colegi care au spus fără USR, au fost colegi care au zis cu USR, vom vedea ce rezultă din negocieri”.

  • Scapă cine poate: Miliardarii uneia dintre cele mai bogate ţări din Europa au dat bir cu fugiţii după ce guvernul a promis că schimbă foaia şi merge după averile lor

    Michel Barnier, prim-ministrul Franţei, pregăteşte un proiect de buget prin care urmăreşte să taxeze cu minim 20% orice persoană cu venituri peste 250.000 de euro anual. Pentru marea majoritate a populaţiei această măsură nu schimbă cu nimic ecuaţia zilei de mâine, pentru bogaţii Franţei în schimb, acesta este semnalul că trebuie să părăsească ţara, iar pentru cei ce ar fi urmat să se stabilească aici, că este cazul să renunţe, scrie Bloomberg.

    Analiştii şi consultanţii din wealth management avertizează că foarte mulţi bogaţi nu vor sta pe gânduri şi vor părăsi Franţa.

    Planul lui Barnier este menit să combată efectele facilităţilor fiscale de care se bucură bogaţii ţării. Potrivit Ministerului de Finanţe, impozitarea cu minim 20% a persoanelor cu venituri anuale de peste 250.000 de euro se va desfăşura pentru următorii trei ani şi ar trebui să aducă 2 miliarde de euro în plus la buget.

    Proiectul de buget ar putea suferi modificări în timpul dezbaterii în Adunarea Naţională a Franţei, profund divizată, unde guvernul minoritar al lui Barnier poate fi uşor răsturnat şi unde atât opoziţia de stânga, cât şi partidele de extremă dreaptă au militat pentru politici mai dure de impozitare a bogaţilor.

    Măsura Franţei de a creşte impozitele pentru cei bogaţi este punctul culminant al multor luni de retorică anti-miliardari care a început în timpul alegerilor anticipate din iunie, când opoziţia a luat în vizor politicile fiscale ale preşedintelui Emmanuel Macron pentru a atrage mai mulţi investitori.

    Macron a dat în mandatul său undă verde unor măsuri care vizau mai ales îmbunătăţirea stării în care se afla mediul de afaceri, ceea ce i-a făcut pe critici să-l numescă „preşedintele bogaţilor”.

    Acum, Barnier creşte taxele pentru cei bogaţi ca parte a strategiei sale de reducere a deficitului, un plan luat în considerare şi de guvernul laburist condus de prim-ministrul britanic Keir Starmer şi de Italia, care a dublat imozitul pe veniturile din străinătate ale bogaţilor care decid să se stabilească în ţară

    Barnier a declarat că focusul asupra celor bogaţi şi a multinaţionalelor este o modalitate de a evita creşterile mai ample de taxe pentru clasa de mijloc.

    Franţa este casă pentru unii dintre cei mai mari miliardari ai lumi, cu nume grele precum Bernard Arnault, fondatorul gigantului de lux LVMH, care ocupă locul patru în Bloomberg Billionaires Index, şi Francoise Bettencourt Meyers, moştenitoarea imperiului L’Oreal. De asemenea, are unele dintre cele mai bogate familii din lume, precum clanul din spatele Hermes, moştenitorii Wertheimer ai Chanel şi dinastia Dassault, unul dintre vârfurile de lance din domeniul apărării.

  • Criza politică în care Franţa a căzut după prăbuşirea guvernului lui Macron aduce în lumină o problemă generală pentru Europa: instabilitatea politică destabilizează economia

    Cel mai recent guvern, unul pro­vizoriu, al preşedintelui francez Emmanuel Macron a căzut din cauza unui vot de neîncredere în parlament. Franţa s-a adâncit în criza politică despre care mulţi spun că a fost creată de preşedinte. Pieţele au reacţionat la veste la început negativ, apoi s-au calmat, în aşteptarea deciziilor politice.

    Dar răul s-ar putea să fi fost deja făcut. Franţa, a doua economie ca mărime din Uniu­nea Europeană, n-a fost niciodată mai aproape de un guvern creat de partidul extremistei de dreapta Marine Le Pen, exact lucrul pe care Macron a încercat să-l evite cu orice preţ, după cum scrie Bloomberg. Dar pentru companii şi pieţe mai periculoasă decât schimbarea politică este nesiguranţa.

    Această nesiguranţă politică se vede în e­voluţia economiei franceze, afectându-i stabili­tatea. Un impact major se poa­te observa la ser­vicii, sector în care activitatea a scăzut în no­iem­brie, când se întreve­dea posibilitatea ca guver­nul premierului Michel Barnier să cadă din cauza unor dis­pute care riscau să blocheze bu­ge­tul. Evoluţia indicelui PMI sugerează că îngheţul a cuprins şi alte sectoare ale economiei. Impulsul dat de Olimpiadă s-a disipat.

    Încrederea oamenilor de afaceri francezi este la cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani. Oamenii de afaceri care nu au încre­dere în economie nu in­vestesc, nu-şi extind operaţiunile, nu creează locuri de muncă. Mai rău este că turbulenţele din Franţa se pot propaga în alte părţi ale zonei euro.

    Slăbiciuni în sectorul serviciilor într-un me­diu politic instabil pot reduce perspectivele de creştere economică, a­fec­tând comerţul re­gio­nal şi fluxurile de in­ves­tiţii, explică Finimize.com. Având în vedere di­men­siunea economiei franceze, în joc poate fi stabilitatea întregii econo­mii europene. Grav este că şi Germania, cea mai mare e­co­nomie europeană, se confruntă cu o criză politică. În Franţa, Michel Bar­nier a devenit premierul cu cel mai scurt man­dat din istoria modernă a Franţei – trei luni.

    Guvernul său s-a prăbuşit miercuri seara după ce a încercat să forţeze adoptarea unui buget de austeritate prin care să fie peticite deficitele în creştere ale ţării. În haosul politic astfel creat, un număr în creştere de parla­mentari îi cer demisia şi lui Macron. Guvernul care tocmai a căzut ar fi trebuit să demonstreze că Franţa este guvernabilă în condiţiile ascen­siu­nii extremismului şi populismului şi al pa­riului pierdut de preşedinte pe încrederea pe care alegătorii o au în el. Prin urmare, averti­zează Politico, un observator critic al vieţii de la Bruxelles, Franţa trebuie să se pregătească pen­tru intrarea în necunoscut. Ţara este foarte probabil să intre în noul an fără buget, în timp ce lui Barnier i s-ar putea cere să rămână pro­vizoriu pentru a lua măsuri urgente.

    Însă o astfel de situaţie nu ar ajuta cu nimic la reducerea unui deficit bugetar estimat la 6,1% din PIB care a înspăimântat pieţele finan­cia­re şi a atras criticile Comisiei Europene. Săp­tă­mâna trecută costurile de finanţare prin obli­gaţiuni ale Franţei au ajuns pentru prima dată în istorie la acelaşi nivel cu cele ale Greciei, un stat care din cauza datoriilor a creat o criză atât de mare încât a ameninţat chiar existenţa zonei euro. Iar acest lucru se întâmpla când existau  doar îngrijorări cu privire la soarta guvenului Barnier. Ce trebuie înţeles de aici este că investitorii vedeau în Franţa o ţară la fel de riscantă ca Grecia. Analiştii de la ING spun şi ei că prăbuşirea guvernului înseamnă creştere economică mai slabă şi lipsa unui buget pentru 2025. În funcţie de acest buget se fac o mulţime de planuri, inclusiv în mediul de business.

    Analiştii de la ING amintesc că Adunarea Naţională, adică parlamentul francez, nu poate fi dizolvată şi nu pot fi organizate alegeri anti­cipate înainte de iulie 2025, constituţia neper­mi­ţând acest lucru. Macron va trebui să nu­mească un nou premier care va trebui să formeze un nou guvern.

    Cum parlamentul este puternic polarizat şi împărţit în trei tabere, misiunea preşedintelui de a găsi un nou premier care să nu rişte să se trezească cu un vot de neîncredere este foarte dificilă, amintesc analiştii de la ING.

    De aceea, este foarte probabil ca Franţa să rămână fără guvern cel puţin câteva săptămâni, dacă nu luni. Un buget provizoriu, care să-l imite pe cel pentru 2024, va fi probabil creat pentru ca Franţa să-şi poată îndeplini obligaţiile financiare. Însă cresc temerile că spre Franţa se îndreaptă o furtună economică.

    Criza franceză vine în cel mai nepotrivit moment pentru Europa, care se confruntă şi cu o criză de leadership când are în faţă provocări precum războiul comercial cu care ameninţă lumea preşedintele ales al SUA Donald Trump, agravarea războiului pornit de Rusia contra Ucrainei, ascensiunea extremismului şi populismului politic în alte state europene şi turbulenţele politice şi economice din Germania. Anul viitor, în Germania vor fi alegeri federale.