BusinessMagazin

Tag: grup

  • BERD devine acţionar al Euroins şi va investi 30 mil. euro printr-o majorare de capital a grupului de asigurări. Eurohold, proprietarul asigurătorului va participa, de asemenea, la procedura de majorare a capitalului cu o injecţie suplimentară de pânala 12 mil. euro

    Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Eurohold, proprietarul Euroins, au semnat un acord prin care BERD preia o participaţie minoritară în operaţiunile Euroins, potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii asiguratorului.

    Acordul a fost aprobat la noate nivelurile corporative ale celor două entităţi, urmând ca în zilele viitoare să fie semnalate şi documentele contractuale finale. Investiţia BERD va fi în sumă de până la 30 mil. euro şi va fi realizată printr-o majorare de capital a grupului de asigurări. În acelaşi timp, Eurohold, proprietarul Euroins, va participa la procedura de majorare a capitalului cu o injecţie suplimentară de capital propriu de pâna la 12 mil. euro.

    „În ultimele luni, Euroins România a trecut printr-un proces radical de schimbare, reevaluare a riscurilor şi îmbunataţire a produselor şi serviciilor pe care le oferim, practic o repoziţionare pe piaţa asigurărilor. Prezenţa BERD în acţionariatul Euroins indică faptul că suntem pe drumul cel bun, demonstrând că suntem o companie solidă şi că suntem un partener stabil, atât pentru clienţi, parteneri de afaceri, cât şi pentru autorităţi. Au trecut doar câteva luni de când am preluat mandatul de director general al Euroins România, iar schimbarile pe care mi le-am propus nu se opresc aici. Vom lansa produse noi, avem o abordare diferită faţă de clienţi, continuăm să investim şi să creştem pe piaţa non-RCA. Schimbarea nu este uşoară, dar prezenţa unui partener precum Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare este un semnal pozitiv pentru întreaga industrie românească”, a declarat Tanja Blatnik, director general al Euroins România.

    Euroins Insurance Group va utiliza fondurile strânse în principal pentru dezvoltarea şi creşterea celei mai mari entităţi de asigurare din cadrul grupului, respectiv Euroins România şi în plus pentru a consolida poziţiile de piaţă ale holdingului în sud-estul Europei, au mai transmis reprezentanţii companiei.

    Pe lânga investiţia BERD, acţionarii Euroins România au anunţat deja o majorare de capital de 24,3 mil. euro (120 mil. lei) care urmează să fie votata la Adunarea Generală Extraordinară din 15 septembrie 2021. Această creştere de capital vine în urma a alte două majorări successive de capital de peste 25,5 mil. euro (126 mil. lei) şi împreună cu o injecţie de capital suplimentară de 8,1 mil. euro (40 mil. lei), care urmează să fie acordată către Euroins România de compania-mamă printr-o datorie subordonată. Acest lucru ar duce la o contribuţie totală de 57,8 mil. de euro a acţionarului principal la capitalul Euroins România în decursul a mai puţin de un an.  

    BERD a cofinanţat, de asemenea, achiziţia de către Еurohold a activitaţii grupului CEZ în Bulgaria. Pe 28 iulie 2021, Eurohold a finalizat oficial achiziţia filialelor grupului energetic ceh CEZ din Bulgaria pentru 335 mil. euro. Ca urmare a tranzacţiei, Еurohold a preluat 67% din participaţia la cel mai mare distribuitor de energie electrică din Bulgaria – CEZ Distribution Bulgaria (cota de piaţă de 40%) şi cel mai mare furnizor de energie electrică – CEZ Electro Bulgaria, precum şi 100% din capitalul celui mai mare comerciant autorizat de energie electrică – CEZ Trade Bulgaria. Grupul a achiziţionat, de asemenea, compania de servicii IT CEZ ICT Bulgaria, parcul solar Free Energy Project Oreshetz şi centrală electrică pe bază de biomasă Bara Group.

    Prin achiziţionarea şi integrarea activelor grupului CEZ, Еurohold îsi dublează numărul de clienţi pe care îi deserveşte, la peste 7 milioane, şi va angaja peste 6.000 de persoane în 11 ţări din Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est (CESEE) şi din fosta Uniune Sovietică (FSU) ). Filialele bulgare ale Grupului CEZ au peste 3.000 de angajaţi şi furnizează servicii către aproape 3 milioane de clienţi.

     

     

     

     

  • Presa internaţională: Ce urmăreşte, de fapt, China prin dezvoltarea relaţiilor cu talibanii

    China a fost una dintre primele ţări care şi-au arătat intenţia de a negocia diplomatic cu militanţii talibani care au acaparat puterea în Afganistan. Acum, analiştii spun că este o mişcare pragmatică, însă relaţiile ar putea deveni „delicate” dacă luăm în considerare interesele strategice ale Beijingului, conform CNBC.

    Beijingul s-a pregătit timp de ani buni pentru posibilitatea în care talibanii ar reveni la putere, spune Derek Grossman, analist al think tank-ului Rand Corporation.

    „Neoficial, au vorbit cu talibanii timp de câţiva ani, acoperindu-şi astfel pariurile”, continuă Grossman.

    Însă relaţia dintre China şi grupul militant islamist este „complicată” întrucât Beijingul ia în vizor aşa-numitul extremism religios al minorităţilor musulmane din Xinjiang, susţine Ian Johnson, membru al ONG-ului american Council on Foreign Relations.

    Afganistanul şi China împart o graniţă de peste 90 de kilometri.

    La câteva ore după ce capitala Kabul a căzut în mâinile talibanilor, un purtător de cuvânt al ministerului chinez de externe a declarat că Beijingul „este pregătit să dezvolte relaţii de bună vecinătate” cu Afganistanul. De asemenea, ministrul de externe din China, Wang Yi, s-a întâlnit în iulie cu şeful comisiei politice al talibanilor, Mullah Abdul Ghani Baradar.

    Xinjiang este casa minorităţii etnice reprezentate de uigurii musulmani. Statele Unite, Marea Britanie şi Organizaţia Naţiunilor Unite au acuzat China de abuzuri asupra drepturilor omului, incluzând aici munca forţată şi detenţiile la scară largă din Xinjiang. Beijingul a negat orice fel de acuzaţie.

    „Dacă va avea un partid politic musulman care conduce o ţară vecină, China s-ar putea confrunta cu o problemă. Pare destul de straniu că, pe de o parte, Beijingul se arată dispus să lucreze cu talibanii. Pe de altă parte, grupurile islamiste din Xinjiang reprezintă o problemă semnificativă”, explică Ian Johnson.

    Cum arată perspectivele financiare ale afganilor, conform fostului guvernator al băncii centrale din ţară

    Totodată, China se teme că Afganistanul ar deveni una dintre destinaţiile preferate ale grupului extremist uigur ETIM, care ar putea lansa atacuri ca răspuns la abuzurile îndreptate către populaţia uigură.

    Aşadar, autorităţile chineze ar putea încerca să îşi protejeze ţara împotriva unor potenţiale atacuri teroriste, întărindu-şi astfel relaţiile cu talibanii, spune Neil Thomas, analist la Eurasia Group.

    „Beijingul ar putea să se asigure că talibanii vor forma un «guvern normal» care nu va efectua ucideri în masă sau ceva asemănător înainte să primească recunoaştere diplomatică totală”, explică Ian Johnson.

     

  • Platforma de livrări Coletăria.ro preia numele Packeta, grupul din care face parte, şi suplimentează cu 50% bugetul de investiţii pentru România, până la 3 mil. euro

    Platforma de livrări Coletăria.ro, parte a Packeta, anunţă că începând din această toamnă va prelua numele grupului din care face parte. Totodată, compania suplimentează cu cel puţin 50% bugetul de investigaţii pe plan local, crescând astfel la 3 milioane de euro pentru investigaţii alocate anul acesta pentru piaţa din România.

    „Schimbarea denumirii brandului a venit ca un pas firesc, urmare a evoluţiei accelerate înregistrată de Coletăria.ro în ultimii ani. Clienţii nu vor recunoaşte rapid şi clar atunci când fac cumpărături de la orice magazin online din întreaga lume. În acelaşi timp, o singură marcă, Packeta, ne va permite să profite de efect sinergic la cooperarea de marketing cu alte ţări ”, spune Alexandr Jeleascov, CEO Coletăria.ro.

    În 2020, Coletăria.ro a înregistrat o cifră de afaceri de 4,5 milioane de euro, iar în T1 / 2021 aceasta a depăşit pragul de 40% raportat la cifra de afaceri a anului trecut.

    Definitivarea procesului de rebranding vizită şi alinierea serviciilor furnizate în toate ţările în care este prezent compania, lucru care se realizează treptat, ţinând cont de factorii socio-economici de dezvoltare ai fiecărei ţări.

    „Romania se regăseşte pe un trend ascendent de creştere din punct de vedere economic, ceea ce va duce la implementări mai rapide de noi servicii şi modalităţi de livrare furnizate de către grupul Packeta în alte ţări. Odată cu unificarea numelui la nivelul întregul grup în Europa, vom beneficia mai uşor de infrastructura tehnologică a platformei şi de aplicaţiile mobile utilizate de către grup, de noi implementări de servicii logistice şi de transport folosite deja cu succes în alte ţări”, explică Alexandr Jeleascov.

    Astfel, pe plan local, compania intenţionează să accelereze extinderea reţelei de puncte pick-up şi a numărului de clienţi B2B, deschiderea de noi pieţe externe pentru livrări Cross Border şi dezvoltarea de parteneriate pe segmentele de eCommerce B2B, parteneriate pentru extinderea reţelei de puncte pick-up şi parteneriate cu noi transportatori interni şi externi.

    Creşterea numărului de angajaţi reprezintă o altă prioritate pentru operator, proces care va accelera odată cu schimbarea denumirii brandului din Coletăria.ro în Packeta.

    Pe parcursul anului trecut, compania şi-a crescut de patru ori numărul de angajaţi, iar pentru 2021 ţinteşte extinderea echipei cu 40 de noi angajaţi, la peste 80 de salariaţi, în funcţie de evoluţia business-ului.

    La finalul anului, grupul Packeta estimează afaceri de 204 milioane de euro şi 70 de milioane de colete expediate, cu o valoare totală a acestora estimată la aproximativ 3 miliarde de euro.

    De asemenea, compania estimează creşterea numărului de puncte pick-up la 9.000 (5.000 în Republica Cehă).

    Creşterea numărului total de depozite va corespunde planurilor de dezvoltare a întregului grup. Vor exista, în total, 43 de depozite cu o suprafaţă totală de 100.000 de metri pătraţi.

    Coletăria.ro a intrat pe piaţa din România în urmă cu doi ani şi oferă magazin online on soluţie de a transporta colete. Până în prezent, grup Packeta a transportat mai mult de 20 de milioane de colete, datorită colaborării cu peste 30.000 de magazine online şi selleri şi operează peste 7.200 de puncte pick-up în Europa Centrală şi de Est. Pe lângă soluţia alternativă de livrare în punctele de pick-up, Coletăria.ro este şi o platformă logistică şi oferă magazin online şi soluţie clasică de livrare a coletelor la domiciliu. Magazinele online îşi pot expedia coletele nu numai la nivel naţional, ci şi la nivel internaţional, în toate cele 27 de ţări din Uniunea Europeană, plus Marea Britanie, Ucraina, Federaţia Rusă, SUA, Elveţia şi Liechtenstein.

  • Grecii de la OTE au mai vândut o bucăţică din businessul Telekom România: posturile TV cu profil sportiv

    Grupul elen OTE continuă să execute planul de exit de pe piaţa din România printr-o nouă vânzare: posturile TV cu profil sportiv ale Telekom România, conform unei notificări depuse astăzi de companie la Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA).

    Cumpărătorul este subsidiara gigantului francez Orange, cea care va prelua şi businessul de servicii fixe (fostul Romtelecom).

    Notificările au fost depuse de cele două companii din grupul Telekom România care au legătură cu posturile Telekom Sport, respectiv Telekom Romania Communications  şi Nextgen Communications.

    Grupul OTE, controlat de nemţii de la Deutsche Telekom, a agreat anul trecut vânzarea diviziei fixe (fostul Romtelecom) către francezii de la Orange.
    Contactaţi de ZF, reprezentanţii OTE şi ai Orange România nu au răspuns întrebărilor legate de tranzacţie până la momentul publicării acestei informaţii.
     

  • Bernhard Spalt, CEO al Erste, vorbeşte despre revenirea economică din România dar şi despre planurile grupului austriac, cel mai mare din Europa Centrală şi de Est, în anii care vin

    Bernhard Spalt, CEO al Erste, cel mai mare grup financiar din Europa Centrală şi de Est a răspuns pentru ZF la câteva întrebări legate de situaţia economică din Europa Centrală şi de Est, cum se vede de la Viena revenirea economică din România şi către ce se va concentra grupul austriac in viitor.

    Cum vedeţi perspectivele pentru regiunea Europei Centrale şi de Est, mai ales acum că pare să aibă în spate cele mai grave valuri ale crizei pandemiei? Cum vedeţi revenirea Europei Centrale şi de Est şi României, în special după anul COVID 2020?

    Ceea ce vedem în întreaga regiune este o scădere puternică a numărului de noi cazuri de COVID şi creşterea bruscă a nivelurilor de vaccinare în ultimele trimestre. Acest lucru a permis redeschiderea economiilor din regiune şi s-au dovedit a fi foarte puternice şi robuste în ultimele luni. PIB-ul mediu real în regiunea Europei Centrale şi de Est a scăzut cu 4% în 2020. La Erste, ne aşteptăm acum ca economiile regiunii să revină cu 5,1% în 2021 şi cu4,8% în 2022. Asta înseamnă că regiunea noastră va reveni la rolul său depăşind restul Europei în ceea ce priveşte creşterea.

    În ceea ce priveşte România, analiştii noştri văd creşterea PIB-ului ţării că depăşeşte regiunea în acest an, în creştere cu 6,7%. Aceasta este o revenire bruscă faţă de scăderea de 3,9% înregistrată de România anul trecut. De asemenea, este semnificativ mai mare decât creşterea de 4,2% pe care o prognozasem iniţial pentru 2021. În timp ce dinamica de creştere a anului curent se va tempera puţin în 2022, economia României ar trebui să crească în continuare cu încă 4,5% anul viitor.

    Unul dintre factorii-cheie pentru revenirea economică atât în România, cât şi în regiunea Europei Centrale şi de Est, în ansamblu, este cererea gospodăriilor, deoarece consumatorii încep să cumpere, să călătorească şi, în general, să se bucure din nou de viaţă după multe luni de blocaje. Dar creşterea pe care o trăim este, de asemenea, determinată de investiţii, atât din sectorul public, cât şi de companii, care sunt încrezătoare în viitor. Regiunea noastră şi Europa în ansamblu vor beneficia de prevederile cadrului UE pentru susţinerea revenirii, care se concentrează pe asigurarea unei schimbări pe termen lung către sustenabilitate, o digitalizare mai mare şi reformele structurale necesare.

    Perspectivele revenirii economice ale regiunii sunt promiţătoare, dar nu riscă băncile să fie afectate în continuare de impactul întârziat al pandemiei? Odată cu încheierea moratoriilor şi pierderea sprijinului companiilor zombie care le-a menţinut în viaţă, există posibilitatea ca băncile să vadă rezultatele lor demolate de pierderi?

    La Erste, am adoptat o abordare foarte anticipativă la începutul crizei, acum peste un an. Chiar dacă nu aveam nicio insolvenţă în acel moment, ştiam că economia suferea de o scădere fără precedent al cărei rezultat final era foarte neclar la acea vreme. Am decis că nu vrem să lovim pur şi simplu cutia pe drum. În schimb, am încărcat frontal cât mai multe provizioane posibil.

    Această abordare prudentă a dat roade. Suntem acum într-o situaţie în care de departe cea mai mare majoritate a oamenilor şi a companiilor sunt într-o poziţie solidă de a-şi rambursa datoriile, chiar şi după încheierea moratoriilor. Economiile din regiunea noastră se dovedesc a fi foarte rezistente. Au digerat durerile anului COVID 2020 şi s-au întors pe calea performanţei economice pe care o aveau de mulţi ani înainte de criză. Noi toţi, statele, publicul şi băncile, vom beneficia de această revenire şi de o creştere continuă.

    Având în vedere cele mai imediate provocări ale crizei COVID care se întrevăd acum, eforturile şi obiectivele de mediu şi societale au căpătat din nou un focus cheie la nivel global, european şi naţional, dar şi pentru multe companii. Ce înseamnă această schimbare fundamentală pentru Erste Group?

    Erste a fost fondată în urmă cu peste 200 de ani, cu scopul de a promova creşterea prosperităţii în regiunea noastră şi de a combate sărăcia. În acest sens, ESG (guvernare de mediu, socială şi corporativă) a fost încorporată în ADN-ul nostru. În trecut, eforturile noastre s-au concentrat puternic pe „S” în ESG, şi anume problemele societale. Acum, punem tot mai mult accent şi pe „E”, dimensiunea de mediu a activităţilor bancare.

    Aceasta începe cu o curăţare în faţa uşii. Erste a făcut acest lucru printr-o gamă întreagă de măsuri, inclusiv reducerea bruscă a emisiilor noastre de CO-2, trecerea la surse mai verzi de energie pentru clădirile noastre şi reducerea consumului de hârtie. Dar băncile au şi o responsabilitate mai largă faţă de societate, nu în ultimul rând pentru că rolul lor central în economie le permite să servească drept motor pentru schimbare. Şi să nu existe nicio îndoială: trebuie să existe schimbări, pentru că nu se poate întoarce la o eră pre-pandemică.

    Pentru mine este clar că transformarea într-o economie verde va oferi un impuls turbo pentru creşterea în regiunea noastră. Inovaţiile ecologice şi tranziţia către tehnologii durabile trebuie să fie sprijinite şi finanţate, astfel încât companiile din regiunea noastră să poată contribui la transformarea în realitate a tranziţiei către un viitor ecologic.

  • Noua strategie DIGI pentru a atrage clienţi: 50% reducere la abonamentul de mobil pentru cei care se portează

    Grupul de comunicaţii fixe şi mobile DIGI, controlat de miliardarul Zoltan Teszari din Oradea, a lansat o ofertă nouă pentru cei care se vor porta vara aceasta în reţeaua sa, noii clienţi pe segmentul de mobil având o reducere de 50% la abonament pe o perioadă de 4 luni, potrivit unui comunicat de presă al grupului. Campania, desfăşurată în perioada 5 iulie – 31 august 2021, se adresează atât noilor clienţi DIGI, cât şi celor existenţi, care sunt abonaţi la celelalte servicii DIGI –  internet, cablu TV sau telefonie fixă.

    În primele cinci luni ale acestui an, peste 277.300 de numere de telefonie mobilă s-au portat în reţeaua DIGI, grupul local de telecomunicaţii păstrându-şi astfel poziţia de lider la acest capitol. În cei aproape 13 ani de existenţă a serviciului de portabilitate, DIGI a ajuns la începutul lunii iunie a acestui an la peste 2,6 milioane de numere de telefonie mobilă portate.

    ”Piaţa portabilităţii mobile a crescut, din ianuarie până în mai 2021, cu 35% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În acelaşi interval, portările de numere de telefonie mobilă în reţeaua DIGI au fost în creştere net superioară pieţei, cu 69% mai multe portări înregistrate în 2021 decât în acelaşi interval, anul trecut”, a declarat Cristian Ioniţă, director de marketing în cadrul grupului DIGI.  

    Actuala ofertă DIGI pentru portarea numărului de mobil este disponibilă din contul de client DIGI.ro, în punctele de prezenţă DIGI, prin apelarea serviciului de relaţii cu clienţi sau prin intermediul agenţilor de teren.

    Clienţii existenţi, inclusiv cei care au activate serviciile DIGI de internet fix, televiziune prin cablu sau telefonie fixă, au posibilitatea să contracteze această ofertă prin logarea în contul de client DIGI.ro, categoria „Mobil”, aleg abonamentul dorit, selectează opţiunea „Portare” şi urmează paşii pentru plasarea comenzii. Oferta se aplică la contractarea serviciului de telefonie mobilă pentru o perioadă de 24 luni, iar clienţii pot opta fie pentru o reducere din valoarea abonamentului de telefonie mobilă, fie pentru achiziţionarea unui telefon din portofoliul operatorului, în 24 rate DIGI şi cu avans zero.

    Clienţii noi care nu deţin încă un serviciu DIGI şi doresc să contracteze unul sau mai multe abonamente de telefonie mobilă DIGI Mobil Optim Nelimitat, pot accesa site-ul DIGI.ro, secţiunea „Mobil”, campania fiind disponibilă în homepage, sau pot opta pentru oricare dintre posibilităţile de contractare menţionate anterior.

    În funcţie de numărul de abonamente DIGI Mobil Optim Nelimitat active la aceeaşi adresă, preţul final al abonamentului poate varia între 3-5 euro/ lună. Abonamentul DIGI Optim Nelimitat inlcude minute nelimitate la nivel naţional, SMS-uri nelimitate în reţeaua DIGI, 3.000 de minute internaţionale şi date mobile nelimitate. Reţeaua mobilă DIGI are o acoperire de 99,5% din populaţia ţării cu servicii în tehnologia 3G (2G Ă 4G în anumite zone) şi de peste 98,1% din populaţie, la standarde 4G. De asemenea, în marile aglomerări urbane şi în mai multe zone cu trafic intens (Valea Prahovei şi litoralul românesc, zona Mamaia-Constanţa), DIGI a început, din 2019, dezvoltarea reţelei 5G. 

     

  • Vin japonezii la Vaslui: grupul financiar nipon Orix dezvoltă un proiect eolian de 60 mil. euro

    ♦ Parcul are deja contractul de racordare la reţea de la nemţii de la E.ON.

    Elawan Wind Berezeni, companie de proiect deţinută de grupul spaniol Elawan Energy, a obţinut în primăvara acestui an contractul de racordare la reţeaua Delgaz Grid, administrată de nemţii de la E.ON, pentru un proiect eolian de 39,6 MW, arată datele publice ale Trans­electrica, operatorul siste­mului naţio­nal de transport al energiei.

    Pornind de la datele din piaţă, dacă va fi finalizat, parcul ar putea atrage o investiţie de circa 60 mil. euro, existenţa unui contract de racordare fiind o etapă avansată pentru dezvoltarea proiectelor de acest tip. Spaniolii de la Elawan au pornit ca un business de familie în 2008 ajungând anul trecut la un porfotoliu de proiecte de energie verde de 1,3 GW în 13 ţări.

    La finalul anului 2020, 80% din acţiunile grupului cu sediul în Madrid au fost preluate de fondul de investiţii japonez Orix, care administrează un portofoliu de active de 11 trilioane de yeni (circa 83 de miliarde de euro).

    Potrivit datelor publice, proiectul din Vaslui este prima investiţii a Elawan în România. Până în 2024, planurile grupului sunt de a ajunge la un portofoliu de proiecte noi cu o capacitate de 8,1 GW în 13 state, printre care şi România.

    Potrivit datelor centralizate de ZF, care iau în calcul anunţurile oficiale făcute de investitori, dar şi datele publicate pe site-ul Transelectrica, în acest moment sunt în diferite etape de avizare proiecte eoliene şi solare cu o capacitate de peste 5.000 MW în valoare de peste 6 mld. euro. Capacitatea este semnificativă dacă ţinem cont de faptul că acum, în total, funcţionează 3.000 MW de proiecte eoliene şi 1.350 MW de proiecte solare, la nivelul întregului sistem energetic fiind instalaţi circa 20 GW din care funcţionează jumătate.

    Datele centralizate de ZF arată că efervescenţa pieţei se apropie de calculele oficiale făcute pentru următoarea decadă. Potrivit Planului Naţional Integrat Energie şi Schimbări Climatice (PNIESC), pe partea de energie eoliană este aşteptată o creştere de la 3.000 MW, cât este în prezent, la peste 5.250 MW în 2030.

    Pe plan solar, în acest moment sunt montaţi circa 1.350 MW în proiecte solare, dar estimările oficiale arată că această capacitate ar putea ajunge la circa 3.400 MW în 2025 şi 5.000 MW în 2030.

    Specialiştii de la BloombergNEF, de exemplu, cred că faţă de cei 6 GW estimaţi la nivel oficial, potenţialul real ar fi de 10 GW în eoliene şi solare pentru următoarea decadă.

    În contextul în care deja proiectele anunţate depăşesc capacitatea reţelei de a le integra, întrebarea care se ridică este câte din investiţiile care totuşi primesc avizele de racordare se vor finaliza.

     

     

  • Renault îl aduce pe Miles Nürnberger de la Aston Martin, pe poziţia de director de design al mărcilor Dacia şi Lada

    Grupul Renault anunţă că Miles Nürnberger va ocupa funcţia de director de design al mărcilor Dacia şi Lada începând cu data de 1 septembrie. El va face parte din Comitetul de Direcţie al acestui Business Unit, aflat sub conducerea lui Denis Le Vot, director general al mărcilor Dacia şi Lada, şi va fi subordonat lui Laurens van den Acker, director de design şi membru în Comitetul de Direcţie al Renault Group.

    „Îl  primim cu entuziasm pe Miles, pentru că design-ul este un element central al strategiei noastre pentru mărcile Dacia şi Lada. Cu Noul Sandero, am demonstrat că un vehicul poate fi esenţial dar în egală măsură atrăgător. Cu ajutorul lui Miles vom depăşi noi etape în evoluţia celor două mărci. Printre proiectele mari vor urma NBI*, BISGTER şi NIVA”, spune Denis Le-Vot.

    Miles Nürnberger a lucrat, din 2008, în echipa de design a constructorului Aston Martin Lagonda având pentru început funcţia de Design Manager, responsabil de design-ul exterior, iar apoi pe cea de Director Creativ. În 2018 el a devenit Director de Design al mărcii. Printre realizările sale se numără DBX – primul SUV din gama Aston Martin şi proiectul Valkyrie, precum şi renaşterea mărcii Lagonda, ca subsidiară 100% electrică, ilustrată de Conceptul Vision în versiunile sedan şi SUV.

    „Ne bucurăm să îl avem alături de noi pe Miles Nürnberger într-un moment atât de important pentru marca Dacia. Miles este un designer de renume care i-a inspirat pe mulţi cu munca sa la Aston Martin. Experienţa sa şi pasiunea de a construi mărci puternice prin design vor fi un mare atu pentru Dacia şi ne vor ajuta să proiectăm Dacia în viitor”, a comentat Laurens van den Acker.

    Înainte de a se alătura companiei Aston Martin Lagonda, Miles Nürnberger a lucrat în cadrul echipei de Design exterior al mărcii Citroën. Primii săi paşi în lumea design-ului auto i-a făcut însă în cadrul mărcii Lincoln, una din diviziile Ford Motor Company.

    Născut în 1976, într-o familie pasionată de artă, de design şi de maşini, Miles Nürnberger a obţinut diploma în Design auto a Universităţii din Coventry în 1998. În 2009 a fost laureat al Premiului de Design „Concorso d’Eleganza de la Villa d’Este” pentru conceptul One-77.

     

  • Ce pariuri mai fac fondurile de investiţii: 5 milioane de euro pentru un grup din HoReCa

    În ciuda crizei provocate de pandemie, fondul de investiţii Mozaik Investments a decis să semneze un parteneriat cu Flavours, o companie cu mai multe zone de activitate în industria HoReCa, susţinut de un plan de investiţii de 5 milioane de euro destinat exclusiv expansiunii grupului.

    În urma investiţiei, reprezentanţii companiei îşi asigură continuarea strategiei de consolidare şi creştere pe următorii 2 ani a grupului, prin dezvoltarea tuturor brandurilor din portofoliu: lanţul de restaurante fast-casual Stradale, lanţul de cafenele Mitzu şi Flavours – divizia de catering a grupului.

    Direcţiile strategice pentru următoarea perioadă includ digitalizarea, pentru a simplifica accesibilitatea clienţilor la produsele şi serviciile companiei – de la modalitatea de comandă până la timpul petrecut în restaurant, şicrearea unei linii noi de producţie cu meniuri mai sănătoase şi preparate farm to table.
    Stradale numără în prezent 14 locaţii, dintre care una în Cluj-Napoca şi restul în Bucureşti, cea mai recent deschisă fiind în cadrul parcului de distracţii Edenland. Alte şase unităţi urmează să fie deschise până în 2023, în Bucureşti, Cluj şi Timişoara. Mitzu, conceptul de cafenea desprins din Stradale, numără în prezent 13 locaţii, cu planuri să ajungă la 18 până în 2023, incluzând o locaţie flagship în Record Park din Cluj-Napoca.

    Pentru Flavours, brandul umbrelă pentru întreaga companie, reprezentanţii businessului plănuiesc o investiţie majoră – de aproximativ 1 milion de euro –, în dezvoltarea zonei de logistică, în tehnologie, dar şi în pregătirea echipelor.
     

  • Este oficial! România tocmai a produs un multimiliardar

    Remon Vos, principalul acţionar al grupului CTP care este cel mai mare proprietar de depozite logistice din România a dat lovitura prin listarea grupului pe care-l deţine la bursa de la Amsterdam.

    Vos a vândut 15,4% din companie pentru 854 mil. de euro, ceea ce face ca valoare întregului grup să ajungă la 5,6 miliarde de euro.

    CTP este unul dintre cei mai mari operatori de centre logistice din Europa Centrală şi de Vest, având operaţiuni în Cehia, România, Slovacia şi Ungaria.

    Conform Reuters, CTP are 400 de angajaţi şi a raportat un profit de 290 mil. de euro.

    După listarea la bursa de la Amsterdam, Remon Vos a declarat: „Avem un portofoliu bun pe care l-am construit în locul şi la timpul potrivit şi care reprezintă o bună oportunitate pentru investitori.” 

    CTP a spus că banii au fost strânşi şi vor fi folosiţi pentru dezvoltarea sau achziţia de noi parcuri logistice şi pentru a plăti o parte din datorii.

    Remon Vos deţine 83% din CTP după listarea la bursă.

    Luni la bursă acţiunile CTP creşteau cu 3,2% fiind cotate la 14,45 euro faţă de 14 euro cat a fost preţul din oferta publică de vânzare.

    Aici vedeţi interviul pe care l-a avut ZF cu Remon Vos.