BusinessMagazin

Tag: Google

  • Utilizatorii de Facebook îşi vor putea transfera, în curând, imaginile şi clipurile video în serviciul Google Photos

    Unealta va fi disponibilă într-o primă fază doar în Irlanda, urmând să fie disponibilă pentru toţi utilizatorii la începutul anului 2020. În viitor, transferul va fi posibil şi din alte servicii, precum Instagram, a anunţat Facebook.

    Acesta este primul serviciu construit de companie pe baza Data Transfer Project (DTP). Acesta este un standard deschis, lansat în 2017, pentru aranjarea datelor astfel încât utilizatorii să le poată muta uşor de pe o platformă pe alta.

    Printre fondatorii proiectului se numără giganţi precum Google, Facebook, Microsoft şi Twitter. Apple s-a alăturat peste câteva luni.

    Facebook este una dintre cele mai mari platforme de partajare foto din lume. În fiecare zi sunt încărcate pe reţeaua de socializare 300 de milioane de imagini, potrivit firmei de marketing digital Zephoria.

  • Google, acuzată de companii media europene de practici neconcurenţiale

    Idealo, unitatea de comparare a preţurilor a companiei Axel Springer şi alte 40 de companii de profil acuză Google de practici neconcurenţiale într-o scrisoare deschisă prin care cer autorităţilor europene să întărească aplicarea unei hotărâri din 2017 împotriva gigantului american, arată Reuters.

    Apelul comun al grupului de companii amplifică presiunea pe comisarul european din domeniul concurenţei, Margrethe Vestager, pentru luarea de noi măsuri împotriva Google, cel mai popular motor de căutare pe internet din lume, la numai doi ani după ce autoritatea europeană de concurenţă l-a amendat şi i-a ordonat să înceteze favorizarea propriului serviciu de comparare a preţurilor (CSS).

    Companiile arată, printr-o scrisoare deschisă către Vestager, că Google nu a luat acţiuni suficiente pentru aplicarea măsurilor dispuse prin ordinul din 2017. Google a fost amendată atunci cu 2,4 miliarde de euro.

    Semnatarii scrisorii sunt din 21 de ţări ale UE şi includ Idealo, cel de-al doilea cel mai mare serviciu de comparare de preţuri din Europa, compania poloneză Ceneo, lider în piaţa locală, precum şi Kelkoo din Marea Britanie şi Foundem şi Heureka din Cehia.

    „Vă abordăm (n.r. pe Vestager) deoarece companii precum ale noastre sunt puse în pericol de Google, care evită să respecte legea”, au scris companiile. Acestea adaugă că propunerea Google de a permite concurenţilor să liciteze pentru spaţiul publicitar din partea de sus a unei pagini de căutare nu a sporit traficul către site-urile lor.

    „Drept urmare, tot mai multe CSS au fost sau vor fi obligate de Google să părăsească piaţa”, se mai arată în scrisoare.

    Google a răspuns că vede rezultate pozitive din fixurile aplicate pentru sporirea concurenţei şi că tot mai mulţi comercianţi rivali câştigă trafic web. Aproximativ 600 de companii iau parte în prezent la licitaţii pentru spaţiu publicitar, a declarat săptămâna trecută Oliver Bethell, memrbu în conducerea executivă a Google.

    Totodată, luna aceasta, Vestager a făcut declaraţii în care şi-a făcut publice îngrijorările privind lipsa de trafic catre competitorii Google, în contradicţie cu declaraţii anterioare care consemnau un progres iniţial ca urmare a licitaţiilor pentru spaţiul publicitar.

  • Recompensă de 1.5 milioane de euro pentru cei care descoperă vulnerabilităţi în sistemul de operare Android

    Când Google a introdus propriul program de recompensare pentru depistarea vulnerabilităţilor sistemului Android, cea mai mare sumă care putea fi primită era de 38.000 de dolari.

    Suma a crescut odată cu popularitatea sistemului Android. Au fost realizate tot mai multe teste, care au scos la lumină din ce în ce mai multe vulnerabilităţi. Pe acest fond, Google a anunţat în această săptămână cel mai mare premiu pentru descoperirea acestora, de 1,5 milioane de dolari.

    Google va plăti aceasta sumă pentru descoperire modului în care un hacker poate implementa un cod fără să aibă acces fizic la dispozitiv, poate executa codul după ce dispozitivul a fost restartat, sau poate accea cipul de securitate al dispozitivului.

    Sesizarea unei vulnerabilităţi care să îndeplinească aceste condiţii va fi plătită de către Google cu până un milion de euro. Dacă sesizarea este făcută pentru una din versiunile anterioare ale Android, compania va acorda un bonus de 50% care duce la suma maximă de 1,5 milioane de dolari.

    Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

  • Raport extrem de dur al organizaţiei Amnesty International la adresa giganţilor online: Modelul de business folosit de Google şi Facebook ameninţă drepturile omului

    Organizaţia susţine că oferirea de servicii gratuite pe internet oamenilor, iar apoi folosirea informaţiilor despre aceştia pentru a le furniza reclame ţintite încalcă mai multe drepturi fundamentale ale acestora, printre care libertatea de expresie.

    „În ciuda valorii reale a serviciilor pe care le oferă, platformele Google şi Facebook vin cu un cost sistemic”, a transmis Amnesty International, organizaţie, bazată în Londra, care militează pentru drepturile omului.

    „Modelul bazat pe supraveghere al companiilor îi forţează pe oameni să facă un târg faustian, prin care pot să se bucure de drepturile lor umane online doar supunându-se unui sistem bazat pe încălcarea drepturilor omului”, mai arată organizaţia, care notează că cei doi giganţi sunt capabili să colecteze cantităţi masive de date care ar putea fi folosite împotriva utilizatorilor.

    Raportul mai arată că cele două companii au o dominaţie „aproape totală” asupra canalelor primare prin care oamenii se conectează şi prin care interacţionează cu lumea în mediul online.

    Amnesty le cere guvernelor să implementeze politici care garanteză accesul la servicii online în timp ce protejează intimitatea utilizatorilor.

    Facebook a respins acuzaţiile şi a spus că în raport sunt inexactităţi. Mai mult, compania care deţine cea mai mare reţea de socializare online din lume a transmis că nu este de acord cu faptul că modelul său de business este bazat pe supravegherea online a oamenilor.

    „Modelul nostru de business ne permite să oferim un serviciu important unde oameni îşi pot exercita drepturile umane fundamentale — să aibă o opinie (libertatea de exprimare) şi să poată să se conecteze (libertatea de asociere şi de întrunire)”, a declarat directorul responsabil cu politicile publice din cadrul Facebook, Steve Satterfield.

    Google nu a reacţionat, deocamdată, la raportul întocmit de Amnesty International.

    Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi „Like” paginii noastre de pe Facebook.

  • Google lansează un serviciu de jocuri, care ţinteşte femeile

    Google va lansa pe 19 noiembrie Stadia, un serviciu care va permite utilizatorilor să joace jocuri la calitate de consolă într-un browser web sau pe un smartphone. Unul dintre cele mai inovatoare elemente este designul controllerului Stadia.

    În mod tradiţional, dispozitivele folosite de gameri sunt bărbăteşti. Controlerul Xbox al Microsoft vine în culori precum albastru electric sau roşu pompier. Controlerele Sony sunt disponibile în negru, precum şi diverse nuanţe neon. Iar dispozitivul Nvidia seamănă mult cu masca lui Darth Vader.

    Stadia vine cu o abordare mai neutră de gen. Google vinde controlere albe, negre sau în verde Wasabi. (Nintendo, care a făcut Switch Lite în culori strălucitoare precum turcoazul şi galbenul, este un alt deschizător de drumuri în ceea ce priveşte un public pentru jocuri care include şi femei, pe lângă bărbaţi.)

    “Unii dintre concurenţii noştri au fost ceva mai masculini şi un pic mai mecanici în abordare”, a declarat Phil Harrison, şeful Stadia, într-un interviu acordat CNN Business.

    Pentru Google, decizia ar putea ajuta noul serviciu de jocuri să atragă un public mai divers şi să se evidenţieze. În Statele Unite, femeile reprezintă 46% din jucători, potrivit Entertainment Software Association. De asemenea, subliniază o posibilă armă secretă pentru Google, care intră într-o industrie pe care Ernst & Young estimează că va genera venituri de 152 miliarde de dolari în 2019.

    Culoarea nu este totul. Dispozitivele folosite pentru controlul jocurilor sunt astfel desenate încât pot fi folosite şi de persoane cu mâini mai mici.

  • Google a preluat Fitbit într-o tranzacţie de 2,1 miliarde de dolari

    În dimineaţa aceasta, Google a anunţat că va cumpăra producătorul de wearables (dispozitive electronice portabile) într-o tranzacţie estimată la 2,1 miliarde de dolari, potrivit unui anunţ făcut de reprezentanţii motorului de căutare în presa internaţională.

    „De-a lungul timpului, Google a făcut progrese în direcţia parteneriatelor pe piaţa dispozitivelor purtabile. Vedem o oportunitate şi mai mare în direcţia investiţiilor în Wear OS, precum şi în lansarea dispozitivelor Made by Google pe piaţă” a declarat Rick Osterloh, vicepreşedinte senior al Google, într-o postare pe blog în care a anunţat achiziţia.

    După ce Google s-a alăturat companiilor mari precum Apple şi Samsung pentru dezvoltarea smartphone-urilor, compania plănuieşte să dezvolte şi device-uri wireless, potrivit Reuters. Acum doi ani, Fitbit a cumpărat start-up-ul românesc Vector Watch într-o tranzacţie de aproape 15 milioane de dolari.

    Centrul de dezvoltare de software de la Bucureşti al Fitbit, înfiinţat după ce americanii au cumpărat în 2017 Vector Watch – un start-up fondat de Andrei Pitiş care a lansat un ceas inteligent pe piaţa globală – este acum unul matur care a început să fie implicat şi în activităţi mai sofisticate, precum designul interfeţei şi al experienţei utilizatorilor. Americanii de la Fitbit au depăşit pragul de 200 de angajaţi la centrul din Bucureşti şi estimează că ar putea ajunge în viitor la 300 de oameni, potrivit ZF.
     

     

  • Google susţine că a obţinut “supremaţia cuantică” şi că sistemul creat poate efectua imposibilul în doar 200 de secunde. Motivul pentru care specialiştii au îndoieli

    Compania Google a anunţat miercuri că a reuşit să folosească un computer cuantic pentru rezolvarea rapidă a unei probleme complexe care ar necesita ani întregi pentru un computer obişnuit de astăzi.

    Confirmarea oficială privind descoperirea în domeniu a fost oferită printr-o lucrare publicată de revista Nature, după săptămâni întregi în care primele informaţii au circulat în mediul online. Specialiştii încearcă de decenii să ofere modele de comportament pentru particulele sub-atomice care pot exista simultan în mai multe stări. În timp ce computerele tradiţionale folosesc biţi, din englezescul “binary digit”, ca unitate de bază într-o variaţie binară de 0 şi 1. Un calcul informatic este o serie de operaţii bazate pe pachete de 0 şi 1 în grup de câte opt biţi, numite octeţi. Într-un astfel de sistem de codaj, un octet permite reprezentarea a 256 de valori diferite.

    Computerele cuantice se folosesc de faptul că qubiţii pot avea starea 0 şi starea 1 în acelaşi timp, ceea ce este definit drept o superpoziţie. Cum superpoziţiile nu pot fi măsurate, trebuie creat un sir de operaţii logice care să ducă la un rezultat măsurabil. Astfel computerele cuantice pot folosi un algoritm special prin care pot reduce semnificativ timpii de decriptare, de la luni sau ani la numai câteva secunde sau minute.

    Cu cât mai mulţi qubiţi pot fi asociaţi, cu atât creşte puterea calculatorului cuantic. Problema, arată Reuters, este că savanţii încă mai caută moduri prin care pot fi răciţi qubiţii până spre zero absolut pentru a limita vibraţia sau “zgomotul” care face să apară erori în calcule. În această direcţie este înregistrat progresul celor de la Google.

    Directorul General de la Google, Sundar Pichai a comparat realizarea echipei cu lansarea primei rachete care a părăsit atmosfera terestră. Echipa a construit un microprocesor botezat Sycamore, care adună 54 de qubiţi. Procesorul măsoară 10 mm şi este realizat din aluminiu şi indiu, fiind protejat de două fâşii de silicon. Cercetătorii au cerut computerului să identifice modele într-o serie de numere aparent întâmplătoare. A rezolvat problema în 3 minute şi 20 de secunde. Potrivit estimărilor, cel mai puternic super-computer din zilele noastre, Summit, de la IBM, ar rezolva aceeaşi problemă în 10.000 de ani.

    În acelaşi timp, cercetătorii de la IBM afirmă că problema poate fi rezolvată de un super-computer cu spaţiu adiţional în 48-60 de ore. De asemenea, aceştia au spus că savanţii concurenţei de la Google ar induce publicul în eroare sugerând că noile computere quantice le-ar înlocui pe cele actuale. “Calculatoarele cuantice nu le vor «domina» niciodată pe cele clasice, ci vor lucra în legătură cu acestea, din moment ce fiecare prezintă avantajele sale”, a notat Dario Gil, şeful cercetării de la IBM.

    Într-un document elaborat de specialişti Google, obţinut de Financial Times în luna septembrie, cercetătorii afirmau că prin aceasta a fost atinsă “supremaţia cuantică” – adică posibilitatea computerelor cuantice de a efectua operaţii matematice imposibile până acum.

    “Acest avans semnificativ comparativ cu toţi algoritmii clasici cunoscuţi oferă o atingere experimentală a supremaţiei cuantice în privinţa unei operaţii computerizate şi anunţă începutul mult anticipatei paradigme de programare. Din ceea ce ştim, acest experiment marchează primul calcul care poate fi efectuat doar pe un procesor cuantic”, au scris autorii.

    Sistemul poate efectua doar un singur calcul, de tip tehnic, explică specialiştii, astfel că mai sunt necesari ani până la utilizarea computerelor pentru rezolvarea unor probleme la nivel practic.

    Dar specialiştii Google consideră că este “un moment crucial spre programarea complet cuantică”. De asemenea, ei anticipează că puterea computerelor cuantice se va extinde în mod “dublu exponenţial” comparativ cu Legea lui Moore, aplicabilă sistemelor cu circuite integrate în prima eră a computerelor.

    Chiar dacă există deja prototipuri ale aşa-numitelor computere cuantice, dezvoltate de companii precum IBM sau firme de tip start-up de genul Rigetti Computing, acestea pot efectua doar sarcini similare cu cele realizate de computerele clasice, dar mai rapid. Computerele cuantice vor avea funcţii care depăşesc fizica clasică, oferind avansuri exponenţiale. Un raport elaborat în anul 2018 de Boston Consulting Group arată că acestea ar putea “schimba mizele în domenii precum criptografia sau chimia (în ştiinţele practice, agricultură şi industria farmaceutică), în plus, în inteligenţa artificială, în deprinderea de cunoştinţe de către sistemele automatizate, în logistică, producţia industrială, finanţe şi energie”.

    O echipă a Google condusă de John Martinis, un fizician de la Universitatea California / Santa Barbara, preconiza că va putea atinge supremaţia cuantică la sfârşitul anului 2017. Dar sistemul construit, format din 72 de biţi cuantici, s-a dovedit prea greu de controlat. Sistemul a fost modificat, fiind creat unul cu 53 de biţi cuantici, numit Sycamore.

  • Veşti bune pentru şoferi: Google Maps va permite semnalarea radarelor de poliţie, la fel ca Waze

    Google a anunţat săptămâna trecută că utilizatorii de Google Maps pe Android sau iOS vor putea să raporteze incidente precum radare, accidente, trafic îngreunat, străzi închise şi obstacolele de pe traseu, potrivit Business Insider.

    Aplicaţii precum Waze, care este deţinută tot de Google, au atras critici vehemente de la organizaţiile de poliţie pentru că le permit şoferilor să vadă locaţiile agenţilor de poliţie.

    Poliţia din New York, cea mai mare din SUA, a trimis în luna februarie o scrisoare către Google în care îi cere companiei să retragă acestă opţiune din aplicaţia Waze, argumentând că îi ajută pe cei care urcă beţi la volan să scape nepedepsiţi. În acelaşi timp, poliţia din Los Angeles şi Asociaţia Naţională a Şerifilor au lansat declaraţii asemănătoare.

    La fel ca şi în cazul Waze, opţiunea Google Maps nu îi lasă pe utilizatori să raporteze diferite tipuri de operaţiuni ale poliţiei, ci doar radarele de viteză.

    Un purtător de cuvânt al Google a declarat că gigantul american consideră că astfel va contribui la eforturile de a face drumurile mai sigure, argumentând că „informarea şoferilor cu privire la radarele de viteză îi obligă să conducă mai atent şi să ia decizii mai sigure când sunt pe drum”.

     

  • Apple, Google şi Amazon sunt cele mai valoroase mărci ale lumii

    Apple, Google şi Amazon conduc clasamentul Best Global Brands realizat de Interbrands al celor mai valoroase 100 de mărci din lume, cu o valoare combinată de 2.130 miliarde dolari, în creştere cu 5,7%.

    Sectorul tehnologiei continuă să conducă în topul celor mai valoaroase mărci globale în 2019, reprezentând jumătate din primele 10 mărci – Apple (loc 1, 234,24 miliarde dolari), Google (locul 2, 167,71 miliarde dolari), Amazon (locul 3, 125,26 miliarde dolari), Microsoft (locul 4, 108,85 miliarde dolari) şi Samsung (locul 6, 101,1 miliarde dolari)

    Dell (locul 63, 9,09 miliarde dolari) revine în clasament după o absenţă de şase ani, Uber (locul 87, 5,71 miliarde dolari) şi LinkedIn (nr. 98, 4,84 miliarde dolari) sunt noii participanţi în lista acestui an.

    Facebook a intrat pentru prima dată în raportul Best Global Brands în 2012, pe locul 69, înregistrând o creştere constantă în următorii cinci ani. La apogeu, în 2017, Facebook s-a clasat pe locul 8, în 2018 a căzut pe locul 9, iar după ce a scăzut cu 11,8% în 2019, acum se află pe locul 14, cu o valoare a mărcii de 39,86 miliarde dolari.

    Completează primele 10 mărci din topul acestui an Coca-Cola, locul 5 (63,365 miliarde dolari), Toyota, locul 7 (56,246 miliarde dolari), Mercedes-Benz, locul 8 (50,832 miliarde dolari) şi McDonald’s, locul 9 (45,362 miliarde dolari) şi Disney, locul 10 (44,352 miliarde dolari).

    A 20-a ediţie a clasamentului arată că tehnologia, industria luxului şi comerţul cu amănuntul sunt sectoarele cu cea mai rapidă creştere.

    Sectorul de top în privinţa creşterii în 2019 a fost luxul, cu 9 mărci în top şi cu o creştere medie de 11%. Gucci (locul 33, 15,95 miliarde dolari) este cea mai de succes marcă a sectorului, cu o creştere de 23%. Louis Vuitton (locul 17, 32,22 miliarde dolari) şi Chanel (locul 22, 22,13 mld. dolari) au înregistrat o creştere de 14% şi, respectiv, o creştere de 11% faţă de anul trecut.

    Primele trei mărci cu cea mai rapidă creştere au fost Mastercard (creştere cu 25%), Salesforce (24%) şi Amazon (24%).

    Doar 31 de mărci din primul raport, din 2000, mai sunt în prezent în listă, inclusiv Disney, Nike şi Gucci. 137 de mărci, precum Nokia şi MTV, au părăsit topul listă în această perioadă, iar Coca-Cola şi Microsoft sunt singurele mărci care s-au menţinut în top 10.

  • Cât de bogat ai fi fost dacă investeai 1.000 de dolari în Google acum 10 ani. Randamentul investiţiei este uriaş

    Google, gigantul tehnologic american a aniversat pe 27 septembrie 21 de ani de existenţă, două decade de business în tehnologie şi inovare. Încă de la lansarea pe bursă, Google nu şi-a dezamăgit acţionarii, iar cei ce au ales să parieze măcar 1.000 de dolari pe această companie în 2009, ar fi obţinut un profit de 4.800 de dolari, datorită randamentului investiţiei care este de aproximativ 400%, scrie CNBC.

    Compania Google s-a lansat pe bursă în 2004, iar în prezent o acţiune se tranzacţionează pentru aproximativ 1.200 de dolari. La momentul redactării articolului, o acţiune Google se tranzacţiona 1.201 de dolari, potrivit platformei marketwatch.com.

    Acest gigant tehnologic a fost fondat în 1988 de doi doctoranzi ai Universităţii Stanford, Sergey Brin şi Larry Page. În acea perioadă, cei doi au ales să se asocieze şi să elaboreze o lucrare ştiinţifică despre dezvoltarea primului mare motor de căutar din lume. Acea lucrare a fost scânteia care a dat viaţă companiei Google, aşa cum este cunoscută ea astăzi.

    Sergey Brin şi Larry Page au dezvoltat ceea ce avea să se transforme într-una dintre cele mai puternice companii din lume într-un garaj din Menlo Park, California. În 1999, la 11 ani după elaborarea şi publicarea lucrării de cercetare, compania se muta într-o clădire de birouri din Palo Alto, iar apoi a avut loc o altă mutare în 2004 într-un complex de clădiri de birouri cunoscut în prezent ca şi Googleplex.

    În 1999, Google încasa venituri anuale de 220.000 de dolari, iar patru ani mai târziu, veniturile companiei se apropiau de un miliard de dolari. Datorită acestui succes, în 2004 Deloitte, compania de consultanţă şi audit financiar, a evaluat Google ca fiind compania tehnologică cu cea mai rapidă creştere din America de Nord.

    Succesul companiei, poate fi pus pe seama lui Eric Schmidt, directorul executiv ales de cei doi Sergey Brin şi Larry Page. În timpul mandatului lui Erich Schmidt, Google şi-a majorat veniturile cu 85%, a achiziţionat platforma Android şi a cumpărat YouTube. Schimdt condus această companie până în 2011, iar apoi locul său a fost preluat de Larry Page.

    De-a lungul timpului Google a cumpărat peste 200 de companii, iar potrivit estimărilor până în 2010, gigantul tehnologic american achziţiona două companii noi în fiecare lună.