BusinessMagazin

Tag: firma

  • Au angajat-o director ca să salveze o companie românească veche de 100 de ani. A evitat falimentul şi i-a crescut profitul de 6 ori

    Laura Şerban a fost numită la începutul anului 2014 CEO al producătorului de utilaje agricole Mecanica Ceahlău. În 2014 compania nemţeană a trecut printr-o întreagă serie de schimbări, iar profitul a crescut de peste şase ori, ajungând la 4,4 milioane de lei.

    2014 a fost un an încărcat pentru producătorul nemţean de utilaje. A lansat patru produse noi, a deschis în Afumaţi (Ilfov) primul showroom în parteneriat cu unul din distribuitori, a început modernizarea producţiei şi a portofoliului de produse. Trăgând linie şi adunând, în vreme ce cifra de afaceri a companiei s-a menţinut la un nivel relativ constant, de circa 24 de milioane de lei, profitul a crescut de la 700.000 de lei în 2013 la 4,4 milioane de lei în 2014.

    În 2015, compania a avut afaceri de aproape 30 de milioane de lei, dar profitul a scăzut la 2,2 milioane de lei, iar anul trecut cifra de afaceri a Mecania Ceahlău a ajuns la 37,3 milioane de lei şi a avut un profit de 2,1 milioane de lei.

    „Rezultatele pozitive din 2014 sunt consecinţa procesului de analiză şi eficientizare a companiei – atât a structurii generale, cât şi a fluxurilor de producţie“, spune Laura Şerban, care la 38 de ani are peste 14 ani de experienţă în mediul de afaceri, după cum povesteşte chiar ea. Anterior acestui mandat, Laura Şerban a deţinut poziţia de managing director al GNC – Live well, vreme de peste un an iar înainte de aceasta a condus una dintre firmele grupului RTC, respectiv Proffice Experience.

    Şi-a făcut debutul în management în 2002, ca director de marketing şi achiziţii, iar ulterior a preluat funcţia de director general al Depozitului de Distribuţie de Carte şi Jucării, firmă dezvoltată ca start-up şi care a devenit în cinci ani lider pe segmentul său. Cel mai dificil moment din cariera sa de până acum, care coincide şi cu perioada în care a avut şi cele mai mari satisfacţii profesionale, îşi aminteşte Laura Şerban, a fost proiectul Mobishop, o firmă cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro pe an şi pierderi financiare masive, cu o structură de personal de aproape 300 oameni. „Eram presaţi de timp, dar am implementat soluţii astfel încât să devină profitabilă rapid şi să nu îşi piardă poziţia în piaţă. În mai puţin de un an, după ce compania a devenit profitabilă, a fost preluată de Pay Point, într-o tranzacţie de aproximativ 20 de milioane de euro.“

    Despre mandatul prezent, când coordonează activitatea a 200 de oameni implicaţi în producţia de utilaje agricole, Laura Şerban spune ca i s-a părut „un proiect complex, într-un domeniu cu potenţial“. Decizia de a accepta a fost luată rapid, iar discuţiile au început cu circa trei luni înainte de numirea sa. La acel moment, spune ea, cunoştea deja specificul industriei, pentru că „familiarizarea cu domeniul a început încă de când am luat decizia să mă alătur acestui proiect“. Domeniul producţiei de utilaje agricole se dezvoltă rapid, pentru că, argumentează Laura Şerban: „În România există foarte multe ferme care au nevoie de dotări şi de reîmprospătarea parcului de utilaje. Mai mult decât atât, alocarea de fonduri europene în acest segment de piaţă constituie un factor favorabil şi, în acest sens, o măsură de facilitare pentru fermieri“. De pildă, tendinţa de consolidare a suprafeţelor, în rândul celor 1,3 milioane de ferme cu mai puţin de 50 de hectare în exploatare, duce la o creştere a cererii pentru tractoare moderne şi alte tipuri de utilaje.

    Mecanica Ceahlău a început producţia în 1921, fiind timp de mai multe decenii unul dintre principalii furnizori de tractoare şi utilaje agricole pe piaţa românească. După 1990 a devenit o societate pe acţiuni, iar nouă ani mai târziu s-a transformat într-o companie cu capital integral privat. Compania, listată la Bursa de Valori Bucureşti, se află în portofoliul SIF Moldova, care deţine peste 55% din acţiunile companiei, între acţionari aflându-se şi fondul de investiţii Romanian Investment Fund. La finalul anului trecut, Mecanica Ceahlău avea în portofoliu peste 20 de categorii de utilaje agricole, între care se numără semănători, maşini pentru întreţinerea solului şi pentru recoltat; din februarie 2015, firma a inclus în portofoliu şi echipamente marca Steyr, produse de CNH Industrial, cu care firma nemţeană a încheiat un parteneriat.

    Laura Şerban mai spune că nu a cochetat cu ideea antreprenoriatului, pentru că „am avut oportunitatea să lucrez cu şi pentru oameni care au crezut în mine şi în iniţiativele mele, nefiind neapărat îngrădită de reguli şi proceduri“.

    Fostul director general al companiei, Neculai Timaru, a fost demis de consilul de administraţie la finele anului 2013, fiind acuzat că ar fi încheiat contracte de peste 200.000 de euro cu firme deţinute de familia sa, conform unui audit intern al companiei.

  • Piaţa locală de turism a crescut anul trecut cu aproape 10%. Aşteptările sunt similare şi pentru 2018

    Rusia, Portugalia, Israel sunt doar câteva dintre cele mai căutate destinaţii de turiştii români anul trecut. |n ultimii ani, piaţa turismului a traversat o perioadă fastă, în 2017 înregistrându-se o creştere de 10%. După avansul înregistrat în 2017, Alin Burcea, CEO al Paralela 45, are aşteptări similare şi pentru anul acesta: ”Cred că 2018 o să fie un an bun. Premisa este de creştere“. Completează că anul acesta destinaţia aflată în topul preferinţelor turiştilor este Antalya, pe care reprezentantul Paralela 45 o numeşte ”hitul anului 2018“.

    Avansul înregistrat de companie anul trecut, de 25% faţă de 2016, se datorează în principal apetitului tot mai mare pentru circuite şi sejururi, atât în străinătate cât şi în România, dar un rol a jucat şi deschiderea a şapte noi puncte de lucru în Bucureşti şi în ţară; numărul sucursalelor a ajuns la 43, iar în 2018 ar urma să mai fie inaugurate alte cinci.

    Cele mai mari plusuri ale touroperatorului s-au datorat circuitelor (+35%), firma având în ofertă peste 120 destinaţii pentru Europa, Asia, Africa, America de Nord şi America de Sud. Rusia s-a situat în topul preferinţelor turiştilor, iar pe viitor planurile se referă la includerea în ofertă‚ pe lângă itinerare clasice, şi a unor noi trasee şi pelerinaje. Turismul individual a avut o creştere de 23%, având ca destinaţii preferate România, Bulgaria, Grecia şi Turcia.

    Vacanţele cu zboruri charter, preferate mai ales de familiile cu copii, au înregistrat un plus de 18%, cu un grad mediu de ocupare a aeronavelor de 98%. Destinaţiile preferate au fost insulele din Grecia (45%), Spania (24%), Turcia (20%) şi Cipru (5%), urmate de Italia, Portugalia şi Croaţia, având ca puncte de plecare aeroporturile din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi Iaşi.
    Conform planurilor agenţiei Paralela 45, vânzările online neasistate, adică fără alte agenţii intermediare, ar urma să ajungă în 2019 la 2 milioane de euro.

    Aşteptările touroperatorului pentru 2018 vizează o creştere a vânzărilor cu 20%, bazându-se deopotrivă pe încasările din servicii de turism extern, dar şi pe creşterea cu 45% a turismului intern, impulsionat de sistemul voucherelor de vacanţă. Totuşi, miza pe vouchere nu se mai menţine la fel de ferm; reprezentantul companiei argumentează că ”după patru ani de luptă şi încercare de a promova aceste vouchere, de la 1 decembrie 2018, se transformă în prime în bani“.

    Şi perioada de early booking, care se încheie la 30 aprilie, se anunţă profitabilă, anul trecut agenţia vânzând 51% din totalul de oferte cu zboruri charter în această perioadă. Anul acesta aşteptările sunt chiar mai optimiste şi se referă la depăşirea pragului de 60%. Un sejur de şapte nopţi în perioada de early booking, cu zbor charter, cazare la un hotel de trei stele, transferuri şi asistenţă turistică porneşte de la 320 de euro/persoană, cost care este cu 45% mai mic faţă de cele practicate în sezon.

    Pe litoralul românesc, un sejur de cinci nopţi la un hotel de trei stele porneşte de la 70 de euro de persoană. ”|nceputul lui 2018 are perspective bune, este un an în care românii sunt şi mai interesaţi să călătoarească în străinătate. |n perioada de early booking au rezervat cu 50% mai multe vacanţe în Turcia faţă de anul trecut, cu 20% mai multe pentru Grecia. Creşterea pentru Bulgaria este de 15%, pentru Spania şi România, de 10%. |n perioada de early booking aleg ce hotel doresc şi beneficiază şi de reducerile oferite de partenerii noştri hotelieri“, declară Alin Burcea.

    El mai spune şi că ”turismul românesc e pe val“; reprezentantul Paralelei 45 crede că ”se pot face volume mari şi pe litoral“. Dar pentru el o surpriză o constituie ”staţiunile balneo-climaterice, unde cererea nu a mai fost atât de mare de 28 de ani, de când activez în mediul privat“. Noutăţile agenţiei pentru 2018 includ noi oferte de zboruri charter spre litoralul albanez, insulele Samos (insula lui Pitagora) şi Lesbos din Grecia şi spre Alanya (Turcia), pentru ultima destinaţie folosindu-se de anul acesta aeroportul propriu, şi nu cel din Antalya, ca până acum. |n plus, vor fi incluse sejururi în Puglia (Italia) şi pachete pe zbor charter spre Antalya din Târgu-Mureş, pe lângă ofertele pentru destinaţiile clasice.

    Aşteptările financiare ale companiei pentru 2018 se bazează deopotrivă pe creşterea vânzărilor din 2018, pe investiţiile în turismul de incoming, dar şi pe dezvoltarea turismului de business.

    Avansul pieţei de profil din 2017 se leagă în principal de creşterile salariale ale angajaţilor la stat, dar şi de faptul că accesul turiştilor români la destinaţii din afara Europei a fost mult simplificat în ultimii ani.

    Românii au cheltuit peste 1,9 miliarde de euro în 2016 pe călătorii în străinătate, în creştere cu 3,6% faţă de 2015 şi aproape dublu faţă de 2009, arată o analiză a ZF pe baza datelor de la BNR. Cifra de afaceri cumulată a celor 3.500 de firme din acest domeniu a fost, în 2016, de 3,5 miliarde de lei. Conform Institutului Naţional de Statistică, peste 13 milioane de români au fost înregistraţi, în 2016, la trecerile de frontieră, mai bine de trei sferturi (circa 78%) folosind mijloace de transport rutier. Anul trecut, până la sfârşitul lui octombrie, românii au cheltuit pe vacanţe în străinătate în jur de 2,6 miliarde de euro, cu aproape un miliard de euro mai mult faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent. |n schimb, turiştii străini care au vizitat România au cheltuit în primele zece luni ale lui 2017 circa 1,9 miliarde de euro, în comparaţie cu cifra din anul anterior, de 1,3 miliarde de euro.

    Printre principalele agenţii de turism prezente pe piaţă se mai numără şi Christian Tour, Eximtur, Eturia şi agenţiile de turism online Vola şi Paravion.

  • Cum arată cea mai nouă bibliotecă din Beijing, China – VIDEO

    Biblioteca este situată în centrul cultural al districtului Binhai din Tianjin, o metropolă din Beijing, China. Biblioteca de 33.700m2 a fost proiectată şi construită în doar trei ani. În centru este situată o sferă luminoasă, înconjurată de corpuri de biblioteci aşezate în cascadă. Toate încăperile sunt conectate printr-un coridor public, sub o boltă de sticlă.

    Clădirea are spaţii pentru lectură destinate copiilor şi persoanelor în vârstă, săli pentru lecturi video şi audio, săli de conferinţă şi spaţii de odihnă. Design-ul clădirii a fost proiectat de firma de arhitectură MVRDV. Winy Maas, co-fondatorul MVRDV, prezintă aspectul clădirii ca o „îmbrăţişare” între mass-media şi cunoaştere. Curăţenia se realizează prin cabluri şi schele mobile.

     

  • Gigantul francez Sanofi anunţă a doua tranzacţie într-o lună: Compania va achiziţiona firma Ablynx pentru suma de 3,9 miliarde de euro

    Sanofi va plăti preţul de 45 de dolari per acţiune pentru compania Ablynx, care la începutul lunii a refuzat o ofertă de 2,6 miliarde de euro din partea producătorului danez Novo Nordisk.

    Compania franceză este pusă sub presiunea investitorilor, care doresc să vadă o achiziţie majoră, după ce Sanofi a pierdut tranzacţia de achiziţie a producătorului de medicamente împotriva cancerului – Medivation, în favoarea competitorului Pfizer.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Românul care a renunţat să mai muncească pentru alţii şi a decis să-şi facă o afacere. Acum câştigă 1 milion de dolari stând pe un şezlong pe o plajă din Bali

    Exploatând oportunitatea pe care o oferă comerţul global. Întins pe un şezlong de pe o plajă din Bali, românul a povestit pentru Business Magazin cum a reuşit să-şi îndeplinească visul.

    Alex Hudiţan povesteşte că era angajat într-o multinaţională de doi ani de zile, unde ”aveam un titlu pompos, dar nu făceam mare lucru şi adevărul e că munceam cam 10 minute pe zi şi în rest mă uitam pe net“, când s-a gândit că trebuie să-şi părăsească jobul în căutare a ceva mai satisfăcător. ”Aveam un job stabil, călătoream de două ori pe an şi mi se părea că duc o viaţă bună, dar în acelaşi timp simţeam că mor pe dinăuntru.“ Avea nevoie de o schimbare.

    Mai mult, Alex Hudiţan spune că a avut un şoc când un prieten de-al lui a murit şi a mărturisit că ”dacă viaţa se poate termina oricând, atunci de ce să nu fac în viaţă doar ceea ce îmi place?“. Cu acest scop în minte, şi-a propus să călătorească, să vadă întreaga lume şi, de ce nu, să facă şi bani cât să-i permită să trăiască confortabil.

    El a găsit o metodă să câştige bani fără să fie nevoit să respecte un program fix sau meargă, zi după zi, în aceeaşi clădire de birouri. Tot ce are de făcut este să se asigure că are calculatorul la îndemână şi acces la internet; anul trecut, firma lui a avut o cifră de afaceri de 1 milion de dolari şi o marjă de profit de 25-30%, potrivit tânărului. A reuşit acest lucru cumpărând produse din China şi vânzându-le pe Amazon în SUA. Şi face acest lucru fără să fie nevoit să viziteze fabrici în China sau depozite în SUA; este suficient să aibă un laptop şi conexiune la internet. ”Am vândut peste 100.000 de unităţi şi nu am atins nicio cutie cu marfă“, mărturiseşte românul.

    Totul a început după ce un prieten i-a povestit că a găsit o metodă de a face bani vânzând online după ce a urmat un curs. De curiozitate, Alex Hudiţan a căutat cursul pe internet; l-a găsit pe un site de torrente, de unde l-a şi luat. A urmărit cursul şi a înţeles că ar putea fi o metodă de a câştiga bani uşor. Alături de alţi patru prieteni a hotărât să încerce să vândă pe Amazon produse achiziţionate din China; activitatea s-a dovedit a fi şi profitabilă.

    Cum funcţionează acest model? |n primul rând, conform lui Hudiţan, este foarte importantă cercetarea, căutarea unui produs potrivit; pentru asta, o soluţie este identificarea unor produse cu potenţial pe Amazon, ”însă nu trebuie să fie produse extrem de căutate, pentru că acolo competiţia este prea mare“. Tânărul spune că trebuie selectate produse din rangul doi care pot ”să-ţi asigure vânzări constante“ şi unde presiunea concurenţilor nu este foarte mare. Aşadar, această perioadă de cercetare poate varia de la caz la caz. ”Eu am fost ultimul dintre noi patru care şi-a ales produsul“, spune românul fără a da detalii despre ceea ce comercializează. După alegerea produsului urmează căutarea acestuia la retailerii chinezi pe platforme precum Alibaba sau Aliexpress.

    Odată găsit produsul, trebuie transformat într-un brand autentic. ”Acesta este secretul!“ Un prim pas ar trebui să fie comandarea mai multor mostre de produse de la producători diferiţi, pentru a vedea exact calitatea, cum arată şi se comportă produsul. ”Alegi producătorul pe care-l doreşti cu care negociezi un preţ convenabil şi îi spui cum să arate produsul: ce culoare să aibă, unde să pună logo-ul tău şi aşa mai departe.“

    Antreprenorul spune că în unele cazuri comunicarea cu furnizorii chinezi poate fi dificilă, însă majoritatea sunt serioşi şi lucrurile se desfăşoară normal odată ce sunt convinşi că au clienţi de bună credinţă. Mai departe, produsele sunt trimise în SUA, în depozitele Amazon. Contra cost, compania americană se ocupă de depozitare, sortare şi aşa mai departe. ”Amazon ia un comision de listare de 15% şi încă 15% pentru a se ocupa de aceste lucuri“, explică Hudiţan. Apoi urmează vânzarea propriu-zisă. ”Pentru ca produsul tău să se vândă trebuie ca acesta să fie găsit uşor, să aibă o strategie de marketing şi, bineînţeles, recenzii bune.“

    Hudiţan a început această activitate în urmă cu trei ani şi în 2016 a atins cifra de afaceri de 1 milion de dolari. O sumă despre care spune că ar putea fi şi mai mare; menţionează că un prieten de-al lui câştigă chiar 1 milion de dolari pe lună. ”Marja de profit a unei afaceri pe Amazon ar trebuie să se situeze în jur de 20-30%. Dacă aceasta e mai mică, atunci businessul este mai riscant“, spune el.

    Antreprenorul român susţine că este nevoie de cel puţin 5.000 de dolari pentru comanda iniţială, transport, marketing, apoi mai este necesară o sumă de bani pentru următoarea comandă. Hudiţan recomandă comandarea unui stoc de 500 de unităţi, iar la un cost de 3 dolari pe produs, înseamnă 1.500 de dolari pentru comandă; trebuie luat în calcul şi costul transportului, de 1.000 de dolari, şi mai sunt şi alte ”cheltuieli iniţiale. De exemplu, ca să intri în algoritmul Amazon şi să te ia în vedere, trebuie să mai cheltuieşti încă 1.000 de dolari, apoi luăm o marjă mică pentru că dacă merge bine trebuie să ai nişte bani pentru următoarea comandă“.

    De ce Amazon şi nu alt magazin online? Amazon este un gigant care a crescut împreună cu piaţa comerţului online din SUA; iar cifrele arată că tot mai mulţi oameni preferă să-şi facă cumpărăturile online. Valoarea pieţei de e-commerce din SUA în 2016 a fost estimată de Statista la 360 de miliarde de dolari, iar prognozele se referă la o valoare de peste 630 de miliarde de dolari până în 2020. |n prezent, în SUA ponderea vânzărilor online din totalul vânzărilor este de 9%; spre comparaţie, în China ponderea achiziţiilor online din totalul vânzărilor este de 23%.

    Amazon a devenit o soluţie evidentă pentru americani atunci când aceştia aleg să cumpere ceva online. Conform firmei de cercetare de piaţă eMarketer, 44 de cenţi din fiecare dolar cheltuit online în SUA merge în buzunarele Amazon, în creştere de la 38 de cenţi cât era în 2016. ”Americanii folosesc Amazonul pentru cumpărături cum folosim Google pentru informaţii“, spune antreprenorul român.

    Americanii sunt consumatori înrăiţi,iar Black Friday din SUA este unul dintre cele mai mari evenimente de shopping din lume. Cumpărăturile nu se rezumă doar la lucruri de care oamenii au nevoie, ci şi la obiecte neesenţiale fără de care o persoană ar putea trăi liniştită. Potrivit Bloomberg, în al treilea trimestru al anului 2017 puţin peste 18% din achiziţii făcute de americani sunt obiecte din categoria lucrurilor nonesenţiale, cel mai mare procentaj din iunie 2010 până în prezent.

    Alex Hudiţan este de părere că te poţi ocupa liniştit de un astfel de business după orele de job, ”chiar recomand celor care au serviciu să şi-l păstreze şi să se ocupe de asta în timpul liber, iar atunci când part time-ul ajunge să-ţi aducă la fel de mulţi bani ca jobul, atunci poţi să-ţi dai demisia“. El consideră că o astfel de afacere are riscuri mici pentru că un astfel de model presupune cumpărarea de mărfuri ieftine, vândute relativ scump, ceea ce permite chiar reduceri de preţ. ”Poţi face o lichidare de stoc pentru a vinde toate unităţile pentru a fi break-even sau puţin pe pierdere“, crede antreprenorul.

    Hudiţan a ales varianta de a nu se ocupa de business full time şi dedică o parte importantă din timpul său călătoriilor. Acum are o echipă de cinci oameni care se ocupă de vânzarea celor nouă produse pe care românul le are în portofoliu în acest moment. ”Pentru timp liber am început businessul, nu pentru a face din ce în ce mai mulţi bani, ci să mă bucur de cei pe care-i fac“, explică Hudiţan.

    Pentru că, susţine el, nu era satisfăcut doar de acest business, a decis să împărtăşească secretele şi cu alţii şi să pornească alături de prietenul său Claudiu Stănculescu, care şi el are o afacere pe Amazon, un curs pentru cei care vor să le urmeze paşii. Este vorba despre un curs de 14 săptămâni în care cursantul va învăţa practicând cum să vândă pe Amazon.

    Totuşi, cum nimic nu este gratis în viaţă, cursul nu este unul ieftin, pragul de intrare fiind de 1.500 de dolari, ceea ce-l face inaccesibil pentru mulţi români, recunoaşte şi Hudiţan, care spune că afacerea nu este pentru oricine şi cei care vor să se apuce de această activitate ar trebui să aibă un capital iniţial de cel puţin 5.000 de dolari până să pună pe picioare procesul de vânzare constantă şi să aibă un cash-flow pozitiv. ”Nu este o oportunitate pentru toată lumea. Se adresează oamenilor care au o afinitate pentru antreprenoriat, celor care vor să facă lucruri. Ai nevoie de nişte bani şi nu recomand oamenilor care sunt la limită să intre în această afacere“, spune Hudiţan.

    Antreprenorul predă alături de Claudiu Stănculescu cursul SetUP, ajuns la a cincea ediţie. Numărul de participanţi a crescut de la o ediţie la alta; la primul SetUP, din iunie 2016, au fost 100 de participanţi. Pe parcursul celor cinci ediţii derulate până acum, peste 2.200 de persoane au urmat cursurile. Dintr-un simplu calcul reiese că de pe urma cursurilor cei doi au încasat peste 3 milioane de dolari dintr-un foc, adică mai mult decât i-a adus lui Hudiţan afacerea într-un an. ”Dacă există cerere, îl facem şi pe următorul. Nu ştiu câţi oameni vor urma cursul în viitor“, explică el.

    La întrebarea ”Dacă tu ai reuşit cu un curs de pe internet, alţii de ce nu ar reuşi?“, Hudiţan spune că oamenii sunt liberi să aleagă şi susţine că poţi reuşi să vinzi pe Amazon şi fără să urmezi cursul lui.
    Cursurile se ţin la distanţă şi aproximativ jumătate dintre cursanţi au şi început să vândă pe Amazon, în timp ce restul au diferite motive pentru care nu au făcut un business: fie nu au avut bani suficienţi, fie nu le place businessul sau ”nu simţeau că li se potriveşte“.

    Alex Hudiţan aseamănă cursul pe care-l conduce cu o şcoală de şoferi unde înveţi, practici, apoi ar trebui să ştii să conduci. ”Este un curs de 14 săptămâni şi în timpul cursului înveţi, dar şi practici. La sfârşitul cursului ar trebui să ai primul produs pe Amazon care să-ţi aducă venituri constante“, spune antreprenorul. Adaugă că nu există un tipar al cursantului şi este de părere că nu e nevoie de o pregătire specială pentru a putea face o asemenea afacere. ”Avem jucători de poker, antreprenori din offline, mămici care stau acasă, tot felul de oameni din medii diferite care au venit la cursurile noastre“, spune el.

    Alex Hudiţan îşi aduce aminte de o conferinţă în Ucraina unde a întâlnit mai mulţi tineri care vindeau pe Amazon fără ca măcar să cunoască limba engleză. ”M-am gândit că nu pot să vândă prea bine. Dar unul vindea de 30.000 de dolari, altul de 20.000 de dolari şi tot aşa. Cum se descurcă? Folosind Google Translate; în plus, au învăţat unde sunt butoanele şi cum arată meniul.“

    Alex Hudiţan nu ştie ce urmează după Bali, ”dar mai am multe de văzut. Peste o săptămână se împlinesc trei ani de când călătoresc continuu“.

  • Secretul din spatele decăderii şi reînvierii unuia dintre cei mai mari producători de telefoane din lume

    În 2016, producătorul de smartphone-uri Xiaomi (Şia-o-mi) a picat din postura de cel mai valoros unicorn al lumii la un ”unicorpse“ (n.r. Cadavru de unicorn), scrie publicaţia Wired. Vânzările au picat în 2016, compania căzând de pe primul loc în topul celor mai mari producători de smartphone-uri din China până pe locul cinci. Totuşi, compania a reuşit să-şi revină cumva şi are şanse reale să se întoarcă pe podiumul celor mari producători de smartphone-uri din lume. Nicio altă firmă din telecom nu s-a relansat după o aşa lovitură.

    Astăzi Xiaomi este denumită ”Phoenixul chinezesc“. Compania a crescut atât de mult în 2017, încât firma Strategy Analytics crede că Xiaomi ar putea depăşi Oppo, Huawei şi Apple şi să devină al doilea cel mai mare producător de smartphone-uri din lume, după Samsung. De asemenea, în 2018 este posibilă şi listarea la bursă, iar asta i-ar putea aduce titlul de ”cea mai valoroasă companie listată la bursă din istorie“, cu o posibilă evaluare de 100 de miliarde de dolari.

    Revenirea Xiaomi reprezintă imaginea mediului antreprenorial dinamic din China, loc unde peste 10.000 de start-up-uri se nasc în fiecare zi. |n SUA, apariţia start-up-urile a scăzut cu 36% în ultimii 10 ani, la aproape 1.000 de start-up-urilor pe zi.

    Astăzi, China nu mai este naţiunea ”Copy şi paste“ care era odată şi se află la vârful inovării în anumite domenii precum plata cu mobilul, microcipuri sau inteligenţă artificială. Xiaomi este unul dintre cele mai bune exemple ale vigorii antreprenoriale din China.

    Cum s-a realizat schimbarea fără precedent a companiei? Succesul reînnoit al companiei este sustenabil sau se va ofili sub presiunea marjei de profit a industriei telecom? Poate Xiaomi face ceea ce niciun producător chinez încă nu a reuşit să facă până acum, să pătrundă cu succes pe piaţa din State? Sunt câteva dintre întrebările la care Xiaomi trebuie să răspundă.

    Huawei, al treilea cel mai mare producător de smartphone-uri din lume, după Samsung şi Apple, ar fi fost pe cale de a intra pe piaţa din Statele Unite cu ajutorul companiei telecom AT&T, dar se pare că înţelegerea a picat chiar înainte de CES 2018, cel mai mare târg de produse electronice pentru consumatori din lume. Motivele invocate sunt legăturile Huawei cu statul chinez. Asta înseamnă întârzierea intrării producătorului chinez pe piaţa din SUA, dar înseamnă şi deschiderea porţii pentru ca alte firme telecom din SUA, precum T-Mobile USA sau Verizon, să facă o înţelegere cu Huawei.

    Pentru a răspunde la întrebările de mai sus, jurnaliştii de la Wired s-au uitat la scandalul din 2015-2016, când vânzările de smartphone-uri Xiaomi au ajuns la doar 41 de milioane de unităţi, în scădere de la 70 de milioane de unităţi vândute în 2015. Lei Jun, miliardarul fondator al Xiaomi, supranumit ”Steve Jobs al Chinei“, a dat vina pe lanţul de aprovizionare pentru scădere. Asta a forţat compania să se retragă de pe pieţe importante precum Brazilia sau Indonezia. De asemenea, au fost probleme organizaţionale, s-au restructurat departamentul de R&D, cel de aprovizionare şi cel de testare al calităţii. Totuşi, cea mai mare problemă a companiei a fost faptul că s-a bazat exclusiv pe vânzări online, ceea ce a făcut ca Xiaomi să nu poată ajunge la milioane de potenţiali clienţi aflaţi în zonele rurale din China. Producătorii de smartphone-uri Oppo şi Vivo au capitalizat pe absenţa Xiaomi cimentând înţelegeri cu retaileri din acele zone.

    Xiaomi a transformat un eşec ce-i putea fi fatal într-un model de business nou care a ajutat compania să se extindă la nivel global. Precum multe alte businessuri din era internetului, Xiaomi se baza pe un model de business dual: vânzare de hardware şi servicii online. Majoritatea veniturilor veneau din vânzarea de telefoane şi televizoare accesibile, care apoi serveau drept platformă pentru serviciile online ale companiei. Aceste servicii includeau sute de mii de ore de filme şi emisiuni, dar şi jocuri video ce puteau fi achiziţionate în urma unei plăţi lunare. Xiaomi operează chiar şi un serviciu prin care oferă mici împrumuturi utilizatorilor de Xiaomi, aceştia fiind verificaţi prin intermediul unui sistem de inteligenţă artificială dezvoltat de companie.

    |n acest context, executivii firmei au considerat că este nevoie de o altă linie de business: vânzarea offline în magazine fizice. Totuşi, nu se dorea doar simpla vânzare a produselor, ci crearea unei legături sustenabile cu clienţii. De aceea, Xiaomi a ales să creeze un ecosistem de 100 de start-up-uri, parteneri ai Xiaomi, care să ofere companiei alte produse pe care să le poată vinde şi cu care să atragă clienţi.
    ”Achiziţionarea unui smartphone sau TV este un eveniment cu frecvenţă scăzută. De câte ori ai nevoie să te reîntorci la magazin? Dar dacă ai nevoie şi de o boxă Bluetooth, un purificator de aer, aparat de gătit orez? Ecosistemul nostru le oferă clienţilor produse de care nici nu ştiau că există, aşa că se reîntorc în magazine să vadă oferta“, declara vicepreşedintele Xiaomi, Wang Xiang, care înainte conducea divizia companiei americane Qualcomm din China. Wang continuă ideea şi dă exemplu un purificator de aer pe care Xiaomi îl are în portofoliu. |n China există o problemă serioasă legată de calitatea aerului, aşa că oamenii cumpără tot mai des purificatoare, dar un purificator de calitate costă în jur de 500 de dolari, pe când cel oferit de Xiaomi, Mi Air Purifier 2, se vinde cu doar 105 dolari. Se conectează la telefon şi utilizatorii pot vedea calitatea aerului din locuinţă, dar şi când este nevoie ca filtrele să fie schimbate. ”|n doar două luni eram în topul celor mai mari vânzători de purificatoare de aer din China“, spune Wang.

    Compania a făcut acelaşi lucru şi în domeniul brăţărilor de fitness şi a realizat un dispozitiv cu o autonomie a bateriei de 60 de zile, eliminând astfel necesitatea încărcării produsului la câteva zile. Azi Xiaomi este cel mai mare vânzător de brăţări de fitness din lume, depăşind Fitbit sau Apple. Acelaşi lucru este replicat şi în cadrul bateriilor externe, oferind mai multă energie la un preţ mai mic. Xiaomi este lider global şi aici. Toate produsele din ecosistem, de la perne la purificatoare de aer, au ca scop oferirea unui raport calitate/preţ extrem de bun pentru client.

    Această strategie de business şi-a câştigat şi criticii. ”Mulţi ne-au spus că nu suntem o companie care să ne concentrăm pe un singur produs. Ne-au spus că suntem ca un supermarket care vinde de toate şi nu are niciun produs foarte bun. «Sunteţi un producător de smartphone-uri, de ce vindeţi aparate de gătit orez sau baterii sau bagaje de voiaj?» ne întrebau. Pentru noi merge foarte bine acest mod“, spune vicepreşedintele Xiaomi.

    Tim Culpan, colaborator al Bloomberg, nu crede în strategia Xiaomi şi spune că ”dacă adaugi cuvântul «conectat» la mai multe electrocasnice nu transformi într-o casă inteligentă. Nici măcar Apple nu a reuşit asta încă“.

    Totuşi e greu să nu crezi în renaşterea companiei atunci când te uiţi la cifre. Livrările de smartphone-uri Xiaomi au crescut cu 91% în al treilea trimestru din 2017 într-o piaţă care creşte cu 5% anual la nivel mondial, potrivit Strategy Analytics. Veniturile Xiaomi ar putea depăşi 110 miliarde de yuani în 2017, adică 17-18 miliarde de dolari, şi să aibă un profit net de 1 miliard de dolari. Pentru 2018 se estimează un profit net de 2 miliarde de dolari.

    Una dintre vedetele Xiaomi este telefonul Mi Mix, considerat ca fiind primul telefon al cărui ecran se întinde până în margini, care a fost lansat pe piaţă în octombrie 2016. ”Pentru a scăpa de «fruntea» telefonului şi a împinge ecranul până sus a trebuit să înlocuim difuzorul. Pentru a face asta am pus o bucată de ceramică în spatele ecranului tactil care vibrează în urechea ta“, spune Shou Zi Chew, CFO-ul Xiaomi. A fost un compromis pe care compania a trebuit să-l facă pentru a lansa produsul şi a fost una dintre criticile pe care le-a primit telefonul din partea jurnaliştilor de specialitate. Pentru Mi Mix 2, compania a inovat şi a reuşit să folosească din nou un difuzor.
    Sistemul de operare al Xiaomi, bazat pe Android, prezent pe telefoanele companiei este utilizat de peste 300 de milioane de persoane. Ceea ce-l face diferit faţă de alte sisteme de operare este că utilizatorii pot face sugestii şi pot vota în fiecare săptămână cele mai bune idei de implementare în următoarele versiuni.

    De exemplu, un utilizator le-a scris celor de la Xioami că într-o seară era atât de beat încât nu reuşea să aprindă lanterna telefonului ca să-şi găsească cheile. Xiaomi a implementat pornirea lanternei prin apăsare lungă a senzorului de amprentă. Ideea a fost apreciată şi de alţi utilizatori şi acum face parte din sistemul de operare Mi UI. O astfel de strategie îi face pe utilizatori mai loiali şi mai interesaţi de ceea ce face brandul şi să achiziţioneze mai multe produse.

    Shou, CFO-ul companiei, susţine că magazinul Mi Home Store din mallul Rainbow City Shopping Center din Shenzhen ocupă 150 de metri pătraţi din cei 100.000 de metri pătraţi disponibili ai mallului, adică 0,15% din aria de retail a proprietăţii. Potrivit lui Shou, Mi Home Store generează 7% din vânzările totale ale mallului.

    |n ciuda succesului companiei în 2017, încă există sceptici care atrag atenţia asupra marginilor de profit foarte mici ale produselor hardware Xiaomi, ceea ce nu ar fi sustenabil pe termen lung pe o piaţă globală extrem de competitivă.

    ”Xiaomi poate scala foarte bine pe anumite segmente precum smartphone-urile, dar este foarte greu să facă bani şi să fie profitabili în vânzarea de produse hardware, chiar şi în China. Este un mediu de business extrem de competitiv şi este clar că nu sunt doar un producător low-cost, dar sunt într-adevăr capabili să devină un lider în inovare?“, se întreabă managerul partener al unei firme de venture capital din Statele Unite.

    Vicepreşedintele Xiaomi recunoaşte că mai sunt multe obstacole de sărit, iar cel mai important este extinderea la nivel global, mai ales în SUA. ”Este o piaţă foarte atrăgătoare pentru noi. Ţelul meu este să devenim un jucător important în SUA“, spune Wang, vicepreşedintele companiei.

    Pe piaţa americană majoritatea telefoanelor sunt vândute print intermediul operatorilor telecom, o zonă unde Xiaomi nu are experienţă. ”Va trebui să muncim cu cel puţin un operator, dacă nu chiar cu toţi“, a mai spuns el.

    |nainte de a intra în SUA, Xiaomi se extinde în Europa de vest, cel mai recent în Spania, unde a început să vândă telefoane din noiembrie 2017. Pentru a se extinde cu succes pe plan internaţional, Xiaomi trebuie să asigure drepturile de proprietate intelectuală globală asupra componentelor utilizate în produsele sale. Fără această protecţie, Xiaomi ar putea fi blocată de procese costisitoare şi şi-ar putea găsi produsele interzise pe anumite pieţe, cum s-a întâmplat în India din cauza unui proces intentat de Ericsson în 2014.

    Xiaomi a învăţat din această experienţă şi a crescut portofoliul de brevete, adunând peste 5.700 atunci până în prezent. |ntre timp, compania şi-a continuat expansiunea şi acum vinde în 60 de ţări, inclusiv Indonezia. După ce a investit 4 miliarde de dolari în ecosistemul din China, compania plănuieşte o investiţie de 1 miliard de dolari pentru a construi un ecosistem similar în India. De asemenea, compania continuă extinderea la nivel offline şi vrea să ajungă la 2000 de magazine Mi Home până în 2019.

    Nimeni la Xioami nu crede că succesul este garantat. ”Industria aceasta nu este una în care poţi să te relaxezi. Competiţia este una feroce, nu poţi să te relaxezi, nu poţi dormi, trebuie să ţii un ochi deschis. Dacă mergi în vacanţă pentru câteva săptămâni, atunci când te întorci vei pierde businessul“, explică Wang.

  • Nu mai aveţi încredere în bitcoin? Primul mare serviciu de plăţi care a adoptat criptomoneda plănuieşte să renunţe la ea

    Printre argumentele companiei se numără faptul că utilizatorii de bitcoin privesc moneda digital mai mult ca pe un asset utilizat în trading, decât ca pe o monedă prin care să facă plăţi.

    În plus, din ce în ce mai puţin comercianţi vor să accepte criptomonede, adaugă compania.

    Comisioanele devin din ce în ce mai mare la fel ca şi durata unei tranzacţii, ca rezultat al fluctuaţiilor imense. Toate acestea au făcut bitcoin-ul să fie din ce în ce mai puţin atractiv, a transmis Stripe.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • A lăsat pe drumuri 20.000 de angajaţi, dar el a încasat un bonus de 800.000 de euro

    Firma de construcţii Carillion, ce angajează peste 20.000 de oameni în Marea Britanie, a intrat astăzi în procedura de lichidare, lăsând în urmă peste 450 de contracte nefinalizate.

    Lichidarea a venit ca urmare a incapacităţii de a găsi o metodă pentru a restructura datoria de peste 1,5 miliarde de euro.

    Deşi guvernul a transmis angajaţilor că planul de salvare a companiei este pus la punct, şoferii s-au trezit că trebuie să plătească combustibilul din banii lor, cardurile bancare fiind refuzate la plată de astăzi.

    Carillion a lucrat aproape în exclusivitate cu statul, derulând mii de contracte guvernamentale de-a lungul celor 200 de ani de existenţă.

    Deşi miile de angajaţi ai companiei trebuie acum să îşi găsească alt loc de muncă, fostul CEO Richard Howson, care a părăsit Carillion anul trecut, va continua să încaseze salariul până în octombrie. Suma pe care acesta o va încasa chiar şi după începerea procedurii de lichidare se ridică la aproape 800.000 de euro.

    Philip Green, preşedintele consiliului de administraţia, şi-a exprimat regretul faţă de colegi: “Este o zi tristă pentru Carillion, pentru colegii noştri, pentru furnizori şi clienţii pe care am avut mândria să îi servim ani de zile”, a spus acesta. “În ultimele luni am făcut eforturi uriaşe pentru a restructura compania, dar nu am reuşit să găsim finanţarea necesară planului de afaceri. Cu regret, a trebuit să luăm decizia de lichidare.”

  • Peste 19.000 de locuri de muncă în pericol, după ce cea mai mare firmă de construcţii a ţării intră în colaps. Sute de subcontractori riscă falimentul

    Falimentul firmei Carillion, unul dintre cei mai mari contractori ai guvernului, ameninţă peste 19.000 de locuri de muncă din Marea Britanie. De asemenea, sute de subcontractori şi de business-uri mici sunt în pericol de faliment.

    Un plan de pensie cu rol de protecţie va prelua fondul de pensie al companiei, care a înregistrat un deficit de 800 de milioane de dolari.

    Colapsul spectaculos al companiei care ajuta guvernul să rezolve chiar şi operaţiuni cotidiene – precum gestionarea închisorilor sau a mesei de prânz din cadrul şcolilor – ridică o serie de întrebări cu privire la contractele mari pe care guvernul a continuat să le ofere companiei, în ciuda problemelor evidente şi a avertismentelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peste 19.000 de locuri de muncă în pericol, după ce cea mai mare firmă de construcţii a ţării intră în colaps. Sute de subcontractori riscă falimentul

    Falimentul firmei Carillion, unul dintre cei mai mari contractori ai guvernului, ameninţă peste 19.000 de locuri de muncă din Marea Britanie. De asemenea, sute de subcontractori şi de business-uri mici sunt în pericol de faliment.

    Un plan de pensie cu rol de protecţie va prelua fondul de pensie al companiei, care a înregistrat un deficit de 800 de milioane de dolari.

    Colapsul spectaculos al companiei care ajuta guvernul să rezolve chiar şi operaţiuni cotidiene – precum gestionarea închisorilor sau a mesei de prânz din cadrul şcolilor – ridică o serie de întrebări cu privire la contractele mari pe care guvernul a continuat să le ofere companiei, în ciuda problemelor evidente şi a avertismentelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro