BusinessMagazin

Tag: facultate

  • Miliardarul care la 26 de ani era arestat, iar la 35 a ajuns guvernator al unei provincii din Rusia

    Roman Abramovich a crescut alături de unchiul său şi bunica sa, din cauza faptului că părinţii lui au murit când Roman avea doar 4 ani.

    A renunţat la facultate pentru a urma o carieră în antreprenoriat, iar la început a vândut răţuşte din plastic în apartamentul său din Moscova.

    Până la vârsta de 21 de ani, Abramovich intrase pe piaţa neagră folosind banii primiţi de la părinţii soţiei sale. A cumpărat gigantul petrolier Sibneft la un preţ de nimic în 1995, apoi au urmat alte achiziţii precum cea a Russian Aluminum sau Evraz Group. Companiile sale au devenit în cele din urmă legale la începutul anilor ’90; până atunci, omul de afaceri pornise şi lichidase deja peste 20 de firme. În aceea perioadă s-au dus lupte grele pentru industria rusească, iar Abramovich a ieşit învingător.

    La 26 de ani, Abramovich a fost arestat sub acuzaţia că ar fi furat bunuri ale statului. Nouă ani mai târziu, el avea să devină guvernator al provinciei Chukotka până în 2008.

    El susţine şi în ziua de azi că a fost nevinovat în respectivul caz: “Au fost probleme cu sistemul bancar. Banii pierduţi de rafinărie au fost ulterior descoperiţi iar eu am fost eliberat”, spune miliardarul rus.

    Luxul şi opulenţa sunt cele mai bune cuvinte pentru a caracteriza viaţa miliardarului rus Roman Abramovich. Petrecerile pe care le organizează sunt deja legendare, precum cele de Revelion din insula St. Barts.

    • Are o avere estimată de 7.8 miliarde de dolari (2015), ceea ce înseamnă că este a 12-a cea mai bogată persoană din Rusia.
    • Este patronul echipei de fotbal Chelsea
    • Deţine cel mai mare yacht din lume.
    • În urmă cu câţiva ani a cumpărat 62 de limuzine Maybach antiglonţ
    • Pentru deplasarile în aer foloseşte avionul său personal, un Boeing 767 poreclit “Banditul”
    • Deţine un Ferrari FXX, automobil construit doar pentru curse. Mai are în colecţie un Porsche Carrera GT modificat, Bugatti Veyron, Maserati MC12 Corsa şi un Ferrari 360.
    • Avea o armată de 40 de bodyguazi care-l păzea, potrivit presei britanice. Informaţie relatată în 2010-2011.

  • Două întrebări pentru studenţiI cu implicaţii în economie: 1. Să lucrezi din timpul facultăţii? 2. Să-ţi faci direct un business sau să lucrezi mai întâi într-o firmă pentru a fura experienţă şi după aceea să devii antreprenor?

    România se confruntă în prezent cu o ofertă scăzută de forţă de muncă pe segmentul oameni tineri, studenţi, absolvenţi de facultate, vorbitori de una sau două limbi străine. Dacă sunt de la Politehnică, Cibernetică, Matematică (mai nou), Construcţii, Petrol şi Gaze, ASE, este perfect. Aproape toată oferta ce există în facultate este luată, monitorizată şi recrutată de companii încă din primul an.

    România are aproape 500.000 de studenţi, în fiecare an ieşind de pe băncile facultăţilor 100.000 de absolvenţi cu diplomă de licenţă.

    Încă din primul an, cei mai mulţi dintre studenţi îşi pun întrebarea dacă să lucreze sau nu din timpul facultăţii. Prima raţiune este legată de nevoia de bani, de a ţine pasul cu colegii şi cu vremurile. A doua ţine de câştigarea unei experienţe astfel încât după terminarea facultăţii şansele de a obţine o poziţie mai bună într-o companie să fie mai ridicate. Pentru cei din provincie care vin la facultate  în oraşele mari – Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi -, necesitatea de a avea o sursă de bani este extrem de presantă. Costul în aceste oraşe devine extrem de ridicat – chirie, haine (trebuie să le schimbi de mai multe ori), entertainment şi mâncare.

    Deci a avea un job trece pe primul loc în priorităţi, iar facultatea este pe locul doi. Companiile, ştiind acest lucru şi presate de la centru să umple poziţiile în organigramă, bat facultăţile în căutarea de angajaţi sub toate formele: întâi internship, urmează program redus şi după aceea vine program de opt ore chiar din anul I sau II de facultate. Dacă nu ai alte venituri şi ai nevoie de bani, 1.500-2.000 de lei net în mână înseamnă un venit foarte bun, la care nu mulţi studenţi pot să spună pas.

    Cititi continuarea pe www.zf.ro

  • Două soluţii dure pentru creşterea numărului de programatori

    Scăderea impozitului pentru salariile profesorilor de informatică şi interzicerea impusă angajatorilor de a recruta studenţi în regim full time sunt două măsuri care ar putea conduce la o creştere a numărului de absolvenţi de facultăţi cu profil IT, susţin profesorii Facultăţii de Informatică din cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi.

    Astfel, eliminarea impozitului de 16% pentru salariile profesorilor de informatică, o măsură aplicată de mulţi ani în cazul programatorilor, ar putea impulsiona mai mulţi absolvenţi de informatică să rămână în sistemul academic.

    „Scăderea impozitului cu 16% pentru profesorii de in­formatică i-ar putea face pe mai mulţi absolvenţi de informa­ti­că şi calculatoare să găsească atră­gă­toare meseria de profesor, ceea ce implică mai mulţi candidaţi pen­tru poziţiile de profesor şi asis­tent”

    Vedeti aici tot ce trebuie sa stiti despre programare si cum poti deveni programator

    Cititi continuarea articolului pe www.zf.ro

     

  • Vrei să devii programator? Vezi ce limbaj de programare ar trebui să înveţi prima dată

    „Programarea înseamnă găsirea unui set de paşi care rezolvă o problemă şi traducerea lor într-un limbaj înţeles de o maşină. Pe scurt, programarea înseamnă instruirea unui agent nonuman, tehnologic, pentru ca acesta să acţioneze aşa cum dorim“, este de părere Răzvan Rughiniş, profesor Facultatea de Automatică şi Calculatoare a Universităţii Politehnica Bucureşti.

    Cel mai simplu am putea spune că programarea este scrierea de programe, iar programele sunt o colecţie de instrucţiuni executate într-o anumită ordine. O instrucţiune poate fi privită ca fiind o comandă dată calculatorului; aceste comenzi pot fi dintre cele mai diverse: adună numerele 21 cu 44, afişează pe ecran „Business Magazin“ etc.

    Programele sunt formate din astfel de comenzi (instrucţiuni): unele programe conţin doar câteva linii, altele pot ajunge la milioane de comenzi. Afişarea unui nume pe ecran nu este ceva complicat şi se realizează în câteva linii de cod în mai toate limbajele, dar scrierea unui joc video este o operaţiune de zeci de mii de linii de cod, iar un sistem de operare se întinde pe milioane de linii de cod. De reţinut este că, indiferent cât de complex este programul creat, el este format din aceleaşi tipuri de comenzi.

    Cu ajutorul codului se pot scrie programe software, sisteme de operare, aplicaţii, jocuri video, site-uri etc. Iar pentru fiecare dintre aceste lucruri este nevoie de un cod anume, de un anumit limbaj de programare. Exact cum în lume vorbim sute de limbi, şi programatorii au la dispoziţie sute de limbaje de programare la care să apeleze pentru crearea unui program.

    Aşadar, cu ce limbaj de programare ar trebui să-ţi începi aventura în domeniul programării? 

     

  • Cum au reuşit nişte studenţi din Timişoara să strângă 85.000 de euro. Ce au făcut cu banii

    Studenţii celor mai mari instituţii de învăţământ din Timişoara, Universitatea de Vest şi Politehnica, au îngropat „securea războiului“ şi au inaugurat Minds Hub, primul hub educaţional din România. Cu o investiţie de 85.000 de euro obţinută prin sprijinul a 30 de companii partenere, studenţii au amenajat un spaţiu cu o suprafaţă de 200 mp în cadrul Facultăţii de Economie şi de Administrare a Afacerilor din Timişoara; Minds Hub va asigura, spun fondatorii, o platformă activă de educaţie colaborativă pe axa angajator – viitor angajat – formator.

    Educaţie colaborativă este conceptul central: companiile vor lucra împreună cu instituţiile de învăţământ pentru a creşte şansele studenţilor de a trece de pe băncile facultăţii direct în câmpul muncii. Iar această practică e des întâlnită în Banat, unde angajatori precum Continental sau Bosch au ca principal punct de recrutare centrele de învăţământ superior.

    Atunci când intri în Minds Hub ai senzaţia că te afli într-un sediu Google: mese realizate din anvelope luminate cu led, scaune din carton şi biblioteci suspendate. Ideile studenţilor nu au fost puţine şi nici uşor de pus în practică, dar rezultatul este spectaculos. Capacitatea este încă destul de mică – doar 60 de persoane – dar iniţiatorii mai pregătesc şi un laborator de informatică dotat cu aparatură de ultimă generaţie.

    Spaţiul creativ cuprinde un lounge cu bibliotecă frântă pe tavan, o sală de lucru ce are cuburi de sticlă, o sală de şedinţe cu o masă suspendată şi elemente decorative din beton. Hubul va deveni un loc de întâlnire al studenţilor timişoreni dornici de activităţi extracurriculare şi va găzdui o serie de traininguri, workshopuri, cluburi de carte, programe de mentorat, programe de start-up-uri, prezentări şi conferinţe. Participanţii la activităţile din hub vor fi, alături de studenţi, şi profesori, profesionişti din business şi reprezentanţi ai organizaţiilor nonprofit.

    Minds Hub, a explicat Remus Rădvan, iniţiatorul şi coordonatorul proiectului şi actual masterand în cadrul FEAA, este un nou concept educaţional, inovativ, bazat pe colaborarea dintre companii şi mediul academic, care permite dezvoltarea de oportunităţi şi proiecte între studenţi, angajatori, profesori şi ONG-uri. El este absolvent al Facultăţii de Finanţe-Bănci din cadrul Facultăţii de Economie (FEEA), Universitatea de Vest, iar în timpul studenţiei a plecat, timp de un an, la studii în Danemarca cu o bursă Erasmus. Acolo a văzut, spune el, cum în cadrul hubului se organizau pro-grame şi workshopuri pentru formarea şi îmbunătăţirea abilităţilor de soft skills, de project management, de HR, de antreprenoriat.

    Lansarea a avut loc în prezenţa lui Marilen Pirtea, rector al Universităţii de Vest din Timişoara, a lui Viorel-Aurel Şerban, rector al Politehnicii Timişoara, precum şi a mai multor reprezentanţi ai companiilor partenere. La hub-ul timişorean se vor organiza programe prin care angajatorii vor pregăti, împreună cu profesorii, tinerii pentru dobândirea unor compe-tenţe de „lean manufacturing“ sau „lean management“ (o metodă de reducere a risipei în anumite procese), pe care le caută angajatorii la candidaţi şi care nu se predau în şcoală. Un alt proiect este academia de evenimente corporate, prin care angajatorii pot folosi studenţi voluntari pentru evenimentele pe care le organizează, fără să mai fie nevoiţi să scoată oamenii din producţie.

    Iniţiatorii proiectului estimează un număr de minim 15-20 proiecte noi în fiecare an, peste 300 de evenimente, cu implicarea şi participarea a peste 4.000 de persoane. Ei îşi propun, de asemenea, să reducă cu până la 30%, durata medie de inserţie pe piaţa muncii a studenţilor, iar companiile partenere să poată avea reduceri de costuri financiare asociate programelor de induction de minim 15-20% anual. „Prin acest parteneriat între mediul educaţional – organizaţii studenţeşti şi facultăţti – şi mediul de business, ne propunem să creştem gradul de integrare a studenţilor în activitatea profesională, companiile urmând să beneficieze de acces la resurse umane cu abilităţi practice dezvoltate care să se aşeze peste backgroundul teoretic acumulat în universităţi. Personal, îmi doresc ca Minds Hub să devină un epicentru al vieţii de după şcoală pentru studenţii care doresc să se pregătească pentru viaţa profesională“, a spus Rădvan.

    „Când am venit ca decan aici situaţia financiară era mai dificilă şi nu ne permiteam să facem investiţii foarte mari dar am pornit de la ideea că trebuie să existe un concept. Studenţii s-au apucat de treabă, le-am alocat spaţiul, au discutat, au strâns studenţi şi de la Arte şi de la Arhitectură şi au ajuns la un concept pe care mi l-au prezentat şi care mi-a plăcut. Şi eu am studiat în Anglia şi am văzut că studenţii petrec acolo foarte mult timp la şcoală, spre deosebire de România, unde un student petrece, în medie, 4 ore pe zi la facultate. După cele 4 ore, pleacă din complexul studenţesc şi petrece restul timpului într-un mod nu foarte util pentru viitoarea sa carieră“, a explicat Ovidiu Megan, decanul FEAA, motivul pentru care a acceptat ideea tinerilor şi a alocat un spaţiu pentru desfăşurarea pro-iectelor din cadrul hubului.

    Remus Rădvan spune că a fost deja contactat de organizaţii studenţeşti din alte zone ale ţării, dar nu poate spune când şi dacă un nou hub va fi deschis. Până atunci, cei interesaţi pot face o vizită în Timişoara; ceea ce au realizat studenţii de acolo reprezintă un model de urmat.

  • Facultatea din România care asigură un salariu de 1.000 de euro net pe lună la primul job

    A treia ediţie a Târgului de Joburi din Bucureşti a găzduit peste nouă mii de studenţi pe parcursul evenimentului la care au fost prezenţi 28 de angajatori din banking, consultanţă financiară, audit şi alte companii din diverse domenii.

    Vedeţi AICI Facultatea care asigură un salariu de 1.000 de euro net pe lună la primul job

    „Au venit toate companiile din Big Four, reprezentanţi de la BCR, BRD, Banca Transilvania, ProCredit, ING, Banc­post, Kaufland sau Genpact“, a spus Io­nuţ Anica-Popa, conferenţiar univer­si­tar la ASE, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

    În ultimul timp companiile au început să se implice destul de mult în activitatea academică a universităţilor susţinând în principal diferite programe de masterat.
     

  • Revoluţia în servicii

    Colecţie de artă, bazine cu peşti exotici, o grădină cu sute de specii de fluturi vii, o piscină în aer liber, un tobogan cu patru niveluri, dormitoare, cinematografe, săli pentru jocuri video – sunt câteva dintre dotările care fac din aeroportul Changi al statului Singapore cel mai premiat aeroport din lume la capitolul servicii. Aeroportul se află de asemenea în topul aeroporturilor cu cel mai mare trafic la nivel mondial, fiind vizitat de peste 55 de milioane de călători anual, adică de peste zece ori mai mult decât populaţia oraşului Singapore, şi este un exemplu reprezentativ pentru serviciile din întreaga lume.

    Păstrând analogia şi gândindu-ne la propriile aeroporturi, am putea spune că acestea sunt relevante pentru calitatea serviciilor, per total, de pe piaţa locală. Potrivit unei cercetări realizate de EY în parteneriat cu compania de consultanţă Customer Focus la finalul anului 2014, 10% dintre locuitorii Capitalei spuneau că au avut parte de un serviciu excepţional în ultimele şase luni şi chiar mai puţini, doar 7%, în Iaşi. Stau mai bine la capitolul servicii locuitorii Timişului (27%) şi ai Braşovului (23%), însă niciun judeţ nu depăşeşte pragul de 30%. În ceea ce priveşte industriile care stau cel mai prost la capitolul servicii, printre acestea se află industria telecom (105 din cei 567 de respondenţi), turismul (93 de respondenţi) şi comerţul (48 de respondenţi). Ce caracterizează un serviciu excepţional? Potrivit respondenţilor studiului, rapiditatea, politeţea, beneficii adiţionale serviciului principal, adaptarea la nevoile clienţilor, calitatea.

    Elena Călin, consultant şi fondator al companiei Customer Focus, axată pe îmbunătăţirea calităţii serviciilor din companii, lucrează de circa 15 ani în direcţia atingerii acestor deziderate în firmele din România. „De când eram elevă mi-am dorit să fiu profesoară şi pentru că viaţa m-a dus în direcţia lucrului cu clienţii, am ales mai târziu să devin trainer. Când am fondat firma, am ştiut doar trei lucruri: că vreau să fac training, că vreau să contribui la îmbunătăţirea serviciilor companiilor din România şi că vreau să fiu recomandată de clienţi“, îşi aminteşte Elena Călin ideile ce au ghidat-o la înfiinţarea firmei de consultanţă axată pe îmbunătăţirea serviciilor, în 2002.

    Povesteşte cum a făcut atunci un plan de afaceri, pe care îl avea şi ca temă la finalizarea studiilor masterale, şi că a intrat în antreprenoriat fără foarte multe cunoştinţe în administrarea unei afaceri. Prima experienţă în domeniul în care avea mai târziu să îşi construiască o carieră a avut-o însă în 1988, înainte de începerea facultăţii. „Prima mea experienţă în relaţiile cu clienţii nu a fost într-o mare corporaţie, ci când aveam 18 ani, în 1988, şi a trebuit să mă angajez vânzătoare la Alimentară pentru că nu am avut norocul să ocup un loc din prima încercare la facultate.“ Acolo a pus în aplicare primele lecţii de customer service pe care le ştia de la profesorul de merceologie din liceul economic: „Atunci când ai clientul în faţă, nu contează nimic altceva, trebuie să fii acolo doar pentru el. Nu interesează pe nimeni că ai avut o zi proastă sau că te doare ceva. Eşti acolo doar pentru el şi trebuie să zâmbeşti.“ Acesta nu era un sfat uşor de urmat, în condiţiile în care clientul din acea vreme nu era deloc prietenos şi binevoitor; mai mult decât atât, pentru că nu găsea niciodată ce căuta, era suspicios şi agresiv. A rezistat totuşi doi ani în această slujbă, apoi şi-a continut studiile la Facultatea de Ştiinţe Economice. A început să lucreze încă din facultate, în marketing, exporturi, vânzări, relaţiile cu clienţii şi trainingul, iar majoritatea experienţelor de carieră au condus-o spre serviciile pentru clienţi şi educaţie. Fire autodidactă, Elena Călin a urmat cursuri de formare şi certificare de lungă durată în consultanţă, leadership, project management, cultura serviciilor, coaching systemic, inovarea serviciilor, resurse umane, iar prima formare ca antreprenor a realizat-o prin intermediul unui master în consultanţă organizat de ASE şi Washington University. A calculat că investiţia totală în pregătirea de consultant orientat pe servicii a ajuns, în cei 15 ani de formare, la aproximativ 200.000 de euro.

    A fondat firma Customer Focus în mai 2002, în baza unei investiţii iniţiale de 3.000 de euro, bani obţinuţi printr-un microcredit şi necesari pentru achiziţionarea unui retroproiector şi a unui computer. De atunci, Călin a evoluat trecând prin toate stadiile unei afaceri: freelancer (2002-2004), firmă de training şi consultanţă (2005-2009), freelancer din nou (2009-2011), firmă de consultanţă (începând cu 2011). Primul său client, în 2002, a fost IMC Consulting, o firmă de consultanţă din Marea Britanie care lucra la vremea respectivă la un proiect de eficientizare pentru Ministerul Industriilor. „Acesta a reprezentat şi o oportunitate foarte mare de învăţare pentru că am lucrat în echipă cu consultanţi internaţionali, care m-au recomandat şi în alte proiecte similare.“

    În consecinţă, doi ani mai târziu a lucrat cu o companie din Irlanda, într-un proiect care pregătea mai multe ţări pentru aderarea la Uniunea Europeană, printre care se afla la vremea respectivă şi România. Proiectul a durat 11 luni, iar activitatea principală a Elenei Călin consta în intervievarea a 60 de angajaţi ai Ministerului Integrării Europene şi elaborarea unui plan de dezvoltare care să îi pregătească pentru schimbările ce vor urma. Chiar dacă şi-a propus de la început să lucreze cu clienţi din mediul privat care aveau nevoie de îmbunătăţirea serviciilor, abia în 2005 a avut un astfel de client – hotelul de cinci stele Howard Johnson, care tocmai se deschisese şi care avea nevoie de pregătirea întregii companii. În acelaşi an a început primele proiecte de transformare şi a fost primul consultant acreditat de Human Synergistics în România care a reuşit o transformare cu rezultate pentru o companie privată, într-un proiect ce s-a derulat pe parcursul a 18 luni.

  • The Entrepreneurship Academy, singura facultate de antreprenoriat din Sud-Estul Europei, lansează fondul de burse în valoare de peste 170.000 de euro

    The Entrepreneurship Academy (EA), singura facultate de antreprenoriat din Sud-Estul Europei în care înveţi de la antreprenori, lansează şi fondul de burse oferit primilor studenţi în valoare de peste 170.000 euro, burse susţinute de companii şi de antreprenori români.

    De asemea, EA îşi prezintă oferta de studiu la RIUF (Romanian International University Fair) în perioada 18-24 martie. Membrii boardului The Entrepreneurship Academy vor prezenta noul model educaţional la Bucureşti, între 18 şi 20 martie, în Cluj, pe 22 martie, şi la Braşov, pe 24 martie.

    La standul The Entrepreneurship Academy din cadrul RIUF vor fi prezenţi fondatori precum Cosmin Alexandru (Wanted Transformation), decan al facultăţii, Alexandru Ghiţă (Grupul Educativa), Ilinca Păun (Colliers România) sau Corina Gheonea (co-fondator Universitatea Alternativă).

    Deschisă în parteneriat cu Team Academy din Olanda, cea mai importantă şcoală internaţională de antreprenoriat, The Entrepreneurship Academy aduce în România un nou model educaţional universitar implementat cu succes şi în Finlanda, Franţa, Germania, Marea Britanie, Spania, Ungaria, Argentina şi Peru, cu rezultate extraordinare: 91% dintre absolvenţii acestui model educaţional au un loc de muncă în primele 6 luni după absolvire, iar 47% au un business sustenabil la 2 ani după absolvire.

    Aplicaţiile pentru anul universitar 2016/2017 sunt deja deschise pe website-ul oficial.

    Pe parcursul celor 4 ani de studiu, studenţii antreprenori îşi vor împărţi timpul între cursuri de administrarea afacerilor, marketing, economie, management sau vânzări şi crearea şi dezvoltarea unor business-uri profitabile, subîndrumarea unor antreprenori şi oameni de afaceri precum: Florin Ilie – Head of Financial Markets Sales al ING Bank în Romania ING, Adrian Stanciu- Associated Dean, Knowledge and Leadership la Maastricht School of Management Romania; Steven van Groningen – CEO Raiffeisen Bank, Cosmin Alexandru – decan al The Entrepreneurship Academy şi Sergiu Neguţ – Antreprenor şi Associate Dean la Maastricht School of Management.

    În acelaşi timp, anual, studenţii vor efectua stagii de practică în străinătate – în Amsterdam, Silicon Valley şi într-o ţară cu piaţă emergentă.

    Taxa de şcolarizare pentru studenţii care-şi vor începe studiile în luna septembrie 2016 este 6.500 EUR / an, timp de 4 ani. Din taxa de şcolarizare, studenţii îşi vor acoperi inclusiv cheltuielile de transport şi cazare în Amsterdam pe perioada celor 6 săptămâni de la începutul anului 1. Tot în cadrul RIUF, membrii fondatori vor lansa fondul de burse pe care studenţii îl pot accesa după ce vor trece prin procesul de selecţie şi de admitere. Până acum, fondul de burse a atins valoare de peste 170.000 euro/4 ani, iar bursele sunt în valoare de 1.500 şi 3.000 euro. Primul fond de burse EA a fost pus la dispoziţie de ING Bank, partener fondator al The Entrepreneurship Academy, companie care oferă 10 burse/4 ani, în valoare de 60.000 euro. Restul burselor sunt oferite de antreprenori, dar şi de companii româneşti precum Felix Pătrăşcanu (Fan Curier), Felix Tătaru (GMP Advertising) Adrian Ţuluca (Propaganda), Wargha Enayati (Fundaţia Regina Maria), Trendconsult Group.
     

  • A intrat în afaceri la 14 ani. Acum vinde cele mai frumoase haine din România şi rulează zeci de mii de euro

    “Fiecare business cere o abordare diferită, dar nu cred că femeile sunt în dificultate în a-şi croi drumul. Am considerat întotdeauna că drumul e atât de anevoios pe cât e de firesc să fie. Departe de a fi o adeptă a feminismului exagerat, cred că femeile au calităţi care le ajută să-şi atingă obiectivele poate chiar mai uşor decât bărbaţii, una dintre acestea fiind inteligenţa emoţională. În plus, afacerile se fac mai uşor cu mănuşi”, spune Mirela Bucovicean.

    Mirela Bucovicean a început să lucreze efectiv de la 14 ani în domeniul antreprenoriatului în modă, în cadrul afacerii de familie, experienţă care a ajutat-o în construirea proiectului său – Molecule F – ale cărui baze le-a pus în 2010. Anterior, ea a lucrat în radio, presă şi TV, ca editor de fashion sau beauty, apoi în marketing şi vânzări, precum şi în alte câteva industrii către care a
    împins-o curiozitatea. Înainte de a-şi urma pasiunea pentru publicitate, unde a  activat din 2002 până în 2006, în agenţiile Saatchi & Saatchi şi ulterior Headvertising, Mirela Bucovicean a absolvit Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale (2001), în cadrul Universitatii Româno-Americane.

    Mirela Bucovicean a înfiinţat în 2006 propria companie de real estate – Roseberg Advisors -, axată pe consultanţă şi brokeraj pentru mari investitori şi dezvoltatori. După un an sabatic, în 2010 Mirela Bucovicean a fondat Molecule-F.com – prima platformă de promovare şi vânzare a creaţiilor designerilor români. Este o afacere de nişă, care înregistrează creşteri constante an de an, într-o industrie care scade la nivel mondial, şi îşi menţine poziţia de lider pe segment.

    Anul trecut, Mirela Bucovicean şi-a extins afacerea în afara online-ului, prin deschiderea concept store-ului Molecule F în cadrul centrului comercial Promenada din Bucureşti.

  • S-a deschis facultatea unde înveţi să fii antreprenor de la antreprenori

    The Entrepreneurship Academy (EA), singura facultate de antreprenoriat în care înveţi de la antreprenori, începe cursurile în această toamnă. Deschisă în parteneriat cu Team Academy din Olanda, cea mai importantă şcoală internaţională de antreprenoriat, The Entrepreneurship Academy  aduce în România un nou model educaţional universitar. Programul de studiu combină cursuri cu experţi din mediul de business cu stagii de practică anuale în străinătate. Acest model a fost implementat cu succes şi în Finlanda, Franţa, Germania, Marea Britanie, Spania, Ungaria, Argentina şi Peru, cu rezultate extraordinare: 91% dintre absolvenţii acestui model educaţional au un loc de muncă în primele 6 luni după absolvire, iar 47% au un business sustenabil la 2 ani după absolvire.

    The Entrepreneurship Academy le oferă tinerilor care îşi doresc să devină antreprenori posibilitatea nu doar să înveţe de la antreprenori cu experienţă locală şi internaţională, ci şi să aplice imediat ceea ce învaţă, familiarizându-se, astfel, cu realităţile mediului de business din România. Pe parcursul celor 4 ani de studiu, studenţii antreprenori îşi vor împărţi timpul între cursuri de administrarea afacerilor, marketing, economie, management sau vânzări şi crearea şi dezvoltarea unor business-uri profitabile, sub îndrumarea unor antreprenori şi oameni de afaceri de renume. Printre aceştia se numără şi Florin Ilie – Head of Financial Markets Sales al ING Bank în Romania ING, Steven van Groningen – CEO Raiffeisen Bank, Cosmin Alexandru – decan al The Entrepreneurship Academy şi Sergiu Neguţ – Antreprenor şi Associate Dean la Maastricht School of Management, iar lista este în continuă creştere.

    În acelaşi timp, anual, studenţii vor efectua stagii de practică în străinătate – în Amsterdam, Silicon Valley şi într-o ţară cu piaţă emergentă. Mai mult decât atât, la finalul facultăţii, ei vor avea propria lor companie deja înfiinţată şi un set de abilităţi ce pot fi dezvoltate doar în afara sălilor de curs clasice: atitudine antreprenorială, responsabilitate şi capacitatea de a-şi transforma ideile în realitate.

    Perioada de aplicaţii pentru anul universitar 2016‐2017 s‐a deschis în luna ianuarie printr‐o serie de evenimente, numite BootDay, în care liceeni din clasa a XII‐a din toată ţara participă la o simulare de o zi a programului de antreprenoriat. Pentru următorul eveniment care va avea loc în perioada 12-13 martie înscrierile sunt deschise pe site‐ul: www.entrepreneurship‐academy.ro. Primul BootDay a avut loc sâmbătă, 6 februarie, unde 12 candidaţi au avut la dispoziţie 10 ore să rezolve un brief al unei companii româneşti şi să propună soluţii reale pe care clientul le poate implementa în dezvoltarea business-ului. BootDay-ul este ultima etapă din procesul de aplicare la The Entrepreneurship Academy, la finalul căruia candidaţii primesc răspunsul pozitiv sau negativ în privinţa acceptării lor la facultatea de antreprenoriat.