BusinessMagazin

Tag: Facebook

  • Blockchainul nu este despre bitcoin

    „Există discuţii la nivelul ministerului (n.r.: Comunicaţiilor) în mai multe comisii, cu specialişti din piaţă, pe tema tehnologiilor avansate precum blockchain sau supercomputing. Avem în plan elaborarea unei politici pe zona de inteligenţă artificială, pe blockchain, care să devină legislaţie adoptată de guvern încât România să se poată plasa printre pionierii domeniului. Încă este o zonă în care România poate face pionierat, însă avem nevoie de cadru legislativ pentru a ajuta nu doar antreprenori locali din domeniul blockchain, dar şi să atragem antreprenori din alte state din Europa”, a explicat Alexandru Petrescu, ministrul comunicaţiilor, în cadrul primei ediţii a evenimentului Romanian Blockchain Summit, desfăşurat în perioada 21-22 iunie.

    Astfel, în ultimii doi ani, guvernele şi companiile lumii au înţeles că blockchain este o tehnologie care nu e reprezentată de moneda digitală bitcoin – acesta fiind contextul în care tehnologia a ajuns în atenţia publică – ci un concept inedit de infrastructură digitală care poate fi implementat în diferite domenii pentru a aduce un aport de transparenţă şi siguranţă informaţională.

    Scepticii tehnologiei blockchain susţin de multe ori că nu înţeleg cum funcţionează şi că nu este de ajuns argumentul că este o infrastructură descentralizată, care nu e controlată şi gestionată de un singur jucător, ci de mai mulţi, şi care are avantajul de a fi imutabilă. Totuşi, în timpul evenimentului Romanian Blockchain Summit, în timpul unui panel de discuţii, Fabio Canesin, fondatorul unuia dintre cele mai mari exchange-uri descentralizate din lume, Nash Exchange (NEX), a oferit o altă perspectivă asupra subiectului.

    „Nu cred că trebuie să le explicăm oamenilor care ar beneficia la scară largă de blockchain exact cum funcţionează. Trebuie doar să le explicăm cum funcţionează pentru ei. Când au apărut transferurile de bani, nimeni nu a stat să le explice oamenilor procesele din spatele transferului, ci doar ce se întâmplă pentru ei”, spune Fabio Canesin, cofondator al proiectului Nash.

    Astfel, ministrul Alexandru Petrescu a arătat o poziţie similară cu societăţile europene, care au agreat convenţii şi asociaţii în ultimii doi ani pentru a exploata avantajele tehnologiei blockchain alături de alte tehnologii revoluţionare.

    „Angajamentul meu şi al Ministerului Comunicaţiilor este de a ajuta şi încuraja adopţia noilor tehnologii. În 2018, România a devenit membru al European Blockchain Forum, o structură ce ţine de Comisia Europeană, şi angajamentul nostru este să atragem tehnologii avansate. (…) Convingerea mea este că va fi o tranziţie a unor oameni din zona IT-ului de astăzi către blockchain. Tehnologia blockchain oferă o posibilitate de stocare a datelor în reţea cu o securitate mult mai ridicată pe aspecte precum vulnerabilitate sau posibilitatea de a corupe datele. Şi cred că în prezent este cel mai bun moment să vorbim despre asta.

    Aceste noi tehnologii trebuie bine cunoscute, aprofundate la nivel de masă în zona specialiştilor din IT, astfel încât să ne asigurăm că tranziţia către blockchain se face în cel mai bun mod pentru România. Putem face acest lucru doar cu o legislaţie care să o încurajeze”, adaugă Petrescu.

    Un alt subiect care a dat tonul discuţiilor în ceea ce priveşte tehnologia blockchain este recentul anunţ al lui Mark Zuckerberg cu privire la lansarea monedei digitale libra, care ar putea ajunge să fie utilizată de cei 2,7 miliarde utilizatori ai reţelei sociale Facebook.

    Compania Facebook a anunţat deja de mult timp mai multe planuri care ar necesita o monedă de schimb în cadrul platformelor sale.

    Mai mult, Facebook vrea să capitalizeze pe cei 1,7 miliarde de oameni care nu sunt incluşi în sisteme financiare globale, adică 31% din populaţia planetei.

    Astfel, compania vinde ideea că este suficient un cont gratuit de Facebook pentru a fi inclus în sistemele financiare.

    În cadrul proiectului prezentat drept Libra, compania lui Mark Zuckerberg promite să rezolve problema transferurilor de bani scumpe, în unele cazuri intermediarii tranzacţiilor percepând chiar şi 10% în comisioane. Practic, proiectul ar trebui să aducă transferuri de bani fără comision, sau cu un comision mult redus, dar cu o viteză mult mai mare.

    De la marketplace-ul deja existent în Facebook şi până la opţiunile de transfer de bani care au fost anunţate pentru Messenger sau WhatsApp, şi chiar până la marketplace-ul pe care vrea să îl creeze în Instagram, compania creată de Mark Zuckerberg are nevoie de o monedă de schimb.

    Entuziaştii criptomonedelor, cei al căror interes în blockchain şi monede digitale este strict de a face bani rapid, sperau că noua moneda de la Facebook va fi următorul bitcoin, următorul El Dorado, însă aceştia au aflat că Facebook lansează ceea ce se numeşte un stablecoin.

    Faţă de restul monedelor digitale din piaţă, precum bitcoin, ethereum sau xrp, unde valoarea monedei este dată de tranzacţiile din piaţă şi de cantitatea de monede date spre tranzacţionare, monedele stabile (n.r.: stablecoin) au valoarea strâns legată de ceva mai puţin volatil decât tranzacţionarea.

    Un exemplu de stablecoin care există deja de câţiva ani este tether . Aceasta are valoarea legată de valoarea dolarului american şi fluctuează doar în funcţie de fluctuaţiile acestuia raportat la piaţa monetară. Valoarea în sine a monedei gravitează constant în jurul valorii de un dolar.

    Însă tether are o capitalizare totală de 3,5 miliarde dolari, pe când Facebook are scopuri mult mai ambiţioase. Prof. dr. Philipp Sandner, şeful Frankfurt School Blockchain Center din cadrul Şcolii de Finanţe şi Management din Frankfurt, numit în top 30 economişti germani în 2018, scrie pe Medium că moneda libra ar putea ajunge chiar şi la o capitalizare de 250 miliarde dolari, detronând astfel bitcoin în topul monedelor digitale după capitalizarea totală de piaţă.

    Nu se poate determina exact numărul de utilizatori ai monedei libra în prezent. Totuşi, dacă luăm în considerare o bază potenţială de utilizatori cuprinsă între 100 şi 500 de milioane de persoane, cu fiecare deţinând între 500 şi 2.500 de libra, capitalizarea de piaţă ar putea varia între 50 miliarde dolari şi 1.250 miliarde dolari. Dacă ţinem cont de faptul că Facebook are 2,7 miliarde utilizatori pe platformele sale, o estimare că 250 de milioane de utilizatori vor folosi libra nu este nerealistă.

    Tot în lumea financiară, dincolo de plăţi şi transferurile de bani, tehnologia blockchain poate fi utilizată şi pentru instrumentele burselor. Spre exemplu, anul trecut, grupul austriac Erste, proprietarul BCR, a doua bancă de pe piaţa locală ca mărime, a realizat cu succes prima emisiune de obligaţiuni private exclusive pe o platformă blockchain. În cadrul evenimentului de la finalul iunii iunie, Adrian Tănase, CEO-ul bursei de la Bucureşti, a spus că şi el ia în calcul utilitatea tehnologiei blockchain. „Trebuie tot timpul să profităm de noile tehnologii. Şi noi analizăm acum posibilitatea de a integra tehnologia blockchain în procesele noastre, pentru că este una dintre tehnologiile viitorului”, spunea şeful bursei de la Bucureşti.

    Mai mult, unii antreprenori români au construit deja businessuri de succes în acest domeniu, în timp ce alţii lucrează încă la o serie de proiecte ambiţioase. Spre exemplu, Mihai Alisie este, alături de Vitalik Buterin, unul dintre fondatorii monedei digitale ethereum un proiect care are în prezent o capitalizare de peste 30 miliarde dolari şi care oferă o plaformă de start pentru 80% din aplicaţiile pe blockchain din piaţă.

    Mihai Ivaşcu, fondatorul serviciului de transfer de bani MoneyMailMe, a fondat şi compania Modex, prin care implementeză proiecte pe blockchain, gestionează un marketplace de soluţii blockchain şi o academie open source unde IT-iştii români pot învăţa blockchain.

    Modex a lucrat cu cel mai mare jucător din industria de carne din România, Cris-Tim, petru implementarea unei infrastructuri digitale bazate exclusive pe tehnologia blockchain, prin care compania va putea urmări trasabilitatea ingredientelor şi produselor.

    „Aplicaţia din industria cărnii este dezvoltată cu liderul Cris-Tim, o companie cu care am mai lucrat în trecut, ce va implementa în curând o infrastructură de blockchain pentru a putea arăta clar cumpărătorilor traseul ingredientelor dar şi al produselor companiei. Cris-Tim este una dintre primele companii din industria globală alimentară care decid să facă acest pas”, explică Mihai Ivaşcu, CEO şi fondator al Modex şi al aplicaţiei de transfer de bani MoneyMailMe.
    Nevoia producătorilor de a li se recunoaşte calitatea produselor şi nevoia consumatorilor de a şti exact de unde provin produsele pe care le cumpără l-au determinat pe antreprenorul român Radu Timiş să implementeze acest proiect.

    Iar românii nu se opresc aici, încât la eveniment au fost prezente şi proiecte precum OncoChain – o echipă de oameni din Timişoara care îşi propune să realizeze un registru naţional al bolnavilor de cancer, care ar sta la baza viitoarelor tratamente şi cercetări.

    Tot la noi în ţară, start-up-ul SupplyBlockhain, care a fost fondat de antreprenorul român Sebastian Cochinescu în SUA, a furnizat infrastructura blockchain pentru exerciţiul NATO Vigorous Warrior 19, desfăşurat la începutul lunii aprilie şi considerat a fi cel mai mare exerciţiu medical military din istoria NATO.
    Dincolo de România, cele mai mari firme de consultanţă din lume, guvernele lumii prin diferite comisii, cele mai mari bănci, precum UBS, Erste sau Alior, testează şi implementează în prezent soluţii pe baza infrastructurilor blockchain. În acelaşi timp, asocierea cu bitcoinul dispare din mintea oamenilor de business şi a inovatorilor şi rămâne doar în mintea celor care speră să câştige bani uşor.

  • Unul dintre principalii actori ai scandalului Cambridge Analytica: “Cei de la Facebook sunt geniali, dar şi lipsiţi de scrupule. Dacă te pui în calea lor, te vor distruge”

    Aleksandr Kogan, analistul care a stat în centrul scandalului Cambridge Analytica, a renunţat la procesul pentru defăimare intentat celor de la Facebook în martie.
     
    Kogan i-a acuzat pe cei de la Facebook că au încercat să îl transforme în ţap ispăşitor, distrugându-i pe parcurs cariera academică. Fostul profesor de psihologie de la Cambridge este creatorul aplicaţiei care strângea datele utilizatorilor, iar cei de la Cambridge Analytica i-au oferit 800.000 de dolari pentru bazele sale de date.
     
    “Cei de la Facebook sunt geniali, dar şi lipsiţi de scrupule”, a declarat Kogan celor de la DailyMail. “Dacă te pui în calea lor, te vor distruge”.
     
    Scandalul Cambridge Analytica a ridicat numeroase semne de întrebare vizavi de modul în care datele personale ale utilizatorilor sunt colectate şi ulterior folosite; multe dintre acestea au rămas încă fără răspuns, iar companiile caută metode de a transparentiza şi mai ales proteja fluxul de date private.
     
    87 de milioane de utilizatori au fost afectaţi de acest scandal, pornit de la o aplicaţie ce funcţiona în cadrul platformei Facebook şi care a colectat datele personale ale utilizatorilor şi ale prietenilor utilizatorilor care au accesat-o.
     
    Respectivele date au fost utilizate mai târziu de Cambridge Analytica pentru campania prezidenţială a lui Donald Trump, servind drept instrumente de profilare. Dintre cele 87 de milioane de conturi afectate, peste 100.000 aparţin românilor.

  • Eroare ciudată pe Facebook şi Instagram: Utilizatorii nu mai pot vedea fotografiile

    Potrivit The Independet, utilizatorii de Facebook şi Instagram pot viziona conţiunutul unei pagini, însă nu şi fotografiile postate pe aceasta.

    O problemă similară a fost întâmpinată şi de oamenii care folosesc aplicaţia de mesagerie WhatsApp.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele 8 secunde în care să mă convingi

    „8 secunde este timpul mediu petrecut de un utilizator pe o pagină de internet”, consideră Yael Shafrir, vicepreşedinte al platformei de monetizare a conţinutului Playbuzz. Publicul de sute de executivi şi oameni din media, marketing şi nu numai, aflaţi la evenimnetul ICEE Fest. Upgrade 100, organizat recent, i-au dat dreptate. Atenţia a devenit cel mai valoros bun. 

    Evoluţia platformelor de social media şi de conţinut, evoluţia consumului de text, imagini, video şi audio a generat, în sistem invers proporţional, scăderea dramatică a ratei de atenţie. Studii efectuate încă din anii trecuţi arată că timpul mediu în care poţi capta sau pierde atenţia unui utilizator, a unui potenţial client, poate fi şi de doar două secunde, în funcţie de caz. 

    Playbuzz este o platformă de conţinut unde autorii pot crea diverse articole sau quizuri, folosind toate instrumentele media cu care s-au obişnuit consumatorii, de la imagini, video şi până la GIF-uri. Platforma se adresează în egală măsură publisherilor, cât şi oamenilor de marketing, care pot implementa campanii direcţionate în baza datelor colectate de la utilizatori. Colectarea datelor în scop de marketing este deja o normă, iar „personalizarea” a fost stindardul industriei de marketing şi advertising în ultimii ani. 

    „Conţinutul care se adresează tuturor nu se adresează de fapt nimănui. Oamenii trebuie să simtă că sunt adresate nevoile lor, că este înţeleasă personalitatea lor. (…) Am făcut un sondaj pentru a vedea ce îi interesează pe oameni cel mai mult, iar categoriile au fost: sport, celebrităţi, sex, altele, printre care reţete de gătit sau sfaturi utile, ori ei înşişi. A rezultat că pe oameni îi interesează cel mai mult de ei înşişi, de aceea trebuie să punem utilizatorul în centrul eforturilor noastre”, mai spune vicepreşedintele Playbuzz.

    Un exemplu de viziune timpurie cu privire la personalizarea conţinutului ca normă îl reprezintă Netflix. Compania a aplicat un sistem de etichete (taguri) încă dinainte să producă pelicule originale; angajaţii Netflix sugerau astfel tipurile de conţinut care li s-ar potrivi abonaţilor. 

    Recomandările au devenit din ce în ce mai bune cu fiecare persoană care utiliza serviciul, pentru că erau personalizate pe baza obiceiurilor de vizionare, şi a obiceiurilor de vizionare a utilizatorilor care se asemănau între ei. Netflix susţine că 80% din show-urile pe care le vizionează utilizatorii astăzi sunt accesate prin intermediul recomandărilor, nu prin căutare directă.

    Serialul „House of Cards”, de pildă, a fost produs cu ajutorul unui algoritm de inteligenţă artificială care a analizat toate datele legate de preferinţele clienţilor pe care le deţinea platforma, iar rezultatul a fost: un serial politic, regizat de David Fincher, iar în rolul principal se află Kevin Spacey.

    „Reclamele tradiţionale nu mai sunt neapărat relevante – un studiu ne-a arătat că doar 3% dintre cumpărători consideră că reclamele sunt importante pentru ei. Este un nivel şocant de mic. Dar Netflix, spre exemplu, îşi înţelege baza de clienţi. Ei se uită la datele legate de cum urmărim filmele, ce actori urmărim mai mult şi chiar stabileşte pictogramele din site în funcţie de comportamentul utilizatorului. O astfel de analiză este exactă pe baza tiparelor comportamentale identificate, pentru că ştii mai multe despre utilizatori reali. De cele mai multe ori când ţintim oameni prin instrumente de marketing, ei sunt personaje artificiale, pe care le cunoaştem doar din informaţii adunate de la terţi”, explică Sepideh Dundon, partner manager EMEA la LinkedIn. 

    Însă dincolo de personalizarea conţinutului, pentru cumpărătorii de astăzi contează mult cultura brandului, contează ca brandul să prezinte un aport pozitiv, direct sau indirect, în viaţa oamenilor şi să ajungă la ei prin toate canalele. „Telefoanele sunt uşa de intrare în vieţile noastre. Venim cu idei care răspândesc o cultură prin telefon şi de la un telefon la altul”, crede Christina Keller, director of creative shop pe Europa Centrală la Facebook. 

    La nivel de cultură, în cadrul unei campanii ea a încercat să profite de apetitul oamenilor pentru sport, din ce în ce mai mare în ultimii ani, şi a încercat să bifeze aportul adus consumatorilor printr-o provocare marca Nike. 

    „Nike este un brand foarte cunoscut şi are o comunitate sportivă foarte mare în jurul lui. Aşa că ne-am gândit să lansăm un #30daychallenge (n.r.: un program de 30 de zile), cu antrenamente live pe Instagram. Sesiunile de antrenament au fost anunţate prin reclame, iar după aceea am ţintit oamenii cu reclame cu produse, pentru că Nike este totuşi o companie de produs. Sper că sunteţi de acord că fiecare idee trebuie exprimată diferit pentru a fi livrată cât mai bine, de aceea unele reclame cu care am ţintit oamenii au fost livrate pe messenger, altele pe video”, spune Keller. În ceea ce priveşte canalele prin care convingi clienţii să îţi cumpere produsul, Scott Tousley, care conduce departamentul de Growth & User Acquisition al Hubspot, crede că traficul de pe un website nu mai este atât de important pe cât este să fii prezent între primele opţiuni ale utilizatorului. El a implementat ceea ce numeşte surround strategy, care se bazează pe ideea că oamenii trebuie să audă cât mai mult de brandul tău. 

    „Cu cât aude lumea mai des de produsul tău, din mai multe surse, cu atât este mai posibil să îl cumpere. Haide să luăm un exemplu. Am ajuns în Bucureşti şi voiam să îmi comand o pizza. Neavând niciun prieten aici pe care să îl pot întreba ce pizza îmi recomandă, am întrebat Google care este cea mai bună pizza din oraş. Apoi, am comparat răspunsul cu cel de pe Trip Advisor la aceeaşi întrebare. Doar pentru că aceeaşi pizzerie a apărut în ambele topuri, eu am cumpărat produsul fără să fi auzit niciodată de acel brand”, povesteşte Scott Tousley, director în cadrul companiei de marketing. De aceea specialiştii susţin că brandul trebuie să fie peste tot pentru a avea succes. Însă într-un oraş aglomerat precum Bucureştiul, una dintre aplicaţiile care ştiu unde am fost şi unde urmează să mergem este Waze, cea mai descărcată aplicaţie de navigaţie din România, având la nivel naţional peste 2 milioane de utilizatori activi lunar. Românii iubesc să meargă la cumpărături şi utilizează soluţii de mobilitate şi navigare în acest sens, astfel încât peste 5.000 de persoane utilizează aplicaţia Waze pentru a ajunge la restaurante sau fast-food-uri în fiecare zi, în timp ce 10.000 o utilizează pentru a ajunge la supermarketuri, explică Thomas Barthuel, head of EMEA Strategy & New Markets Business Development la Waze. „Prin Waze ca instrument reuşim să vedem activitatea şi parcursul oamenilor, dacă aceştia sunt acasă sau în drum spre muncă, la un salon sau la supermarket. Astfel, fiecare pas al unei per-soane înregistrat prin navigaţie oferă informaţii unice referitoare la activitatea lor. Aşa am dat naştere conceptului de destination-based marketing (marketing pe bază de destinaţie – n.r.). Din datele noastre vedem că sunt peste 5.000 de navigări pe zi în România către restaurante şi fast-food-uri şi 10.000 de navigări către supermarketuri.”

    El arată că peste 70% dintre români petrec mai mult de 30 de minute pe zi în trafic în drumul spre muncă. În baza datelor adunate de la şoferii din România, aplicaţia reuşeşte să ofere detalii cu privire la destinaţia spre care se îndreaptă un utilizator potenţial client pentru brandurile din drumul său sau pentru cele prezente la destinaţia selectată de acesta. „În cadrul unui proiect de marketing pe bază de destinaţie, am trimis mesaje către oamenii care se îndreptau spre Carrefour sau treceau pe lângă acesta. Din data de 8 decembrie 2018 până în prezent, am ajuns cu mesaje la circa 2,7 milioane de utilizatori, dintre care 355.000 au navigat spre magazine Carrefour”, explică Barthuel.

     

    Astfel, soluţiile de marketing pe bază de destinaţie fac parte din noul val de schimbări prin care trece marketingul digital, care se axează în prezent din ce în ce mai mult pe personalizare şi conţinut unic de la client la client, şi mai puţin pe produs în sine, afirmă specialiştii în marketing prezenţi în cadrul ediţiei de anul acesta a evenimentului Upgrade 100. De aceea, în 2019, pe fondul posibilităţilor deschise de avansul digital al vieţii şi al societăţii, „ideile mari pot trăi în ecrane mici”, cum spune Christina Keller de la Facebook.

  • Comentariu Alex Ciutacu, redactor ZF: Ce trebuie să ştii despre Libra, moneda digitală pe care o lansează Facebook şi cum ar putea ajunge statele lumii să se împrumute de la compania lui Mark Zuckerberg

    Lumea financiară, comunitatea din Silicon Valley, guvernele lumii şi în special „piraţii” din lumea criptomonedelor au privit lung săptămâna trecută spre Mark Zuckerberg când a anunţat că va lansa o monedă digitală care ar putea ajunge la cei 2 miliarde de utilizatori ai reţelei sociale.

    Compania Facebook a anunţat deja de mult timp mai multe planuri care ar necesita o monedă de schimb în cadrul platformelor sale.

    Mai mult, Facebook vrea să capitalizeze pe cei 1,7 miliarde de oameni care nu sunt incluşi în sisteme financiare globale, adică 31% din populaţia planetei. Astfel, compania vinde ideea că este suficient un cont gratuit de Facebook pentru a fi inclus în sistemele financiare.

    În cadrul proiectului prezentat drept Libra, compania lui Mark Zuckerberg promite să rezolve problema transferurilor de bani scumpe încât în anumite cazuri, intermediarii tranzacţiilor percep chiar şi 10% ca taxe. Practic, proiectul ar trebui să aducă transferuri de bani fără comision, sau cu un comision mult mai redus, dar cu o viteză mult mai mare.

    Dar ce a împins Facebook să dea startul acestui proiect ambiţios?

    De la Marketplace-ul deja existent în Facebook, şi până la opţiunile de transfer de bani care au fost anunţate pentru Messenger sau WhatsApp, şi chiar până la marketplace-ul pe care vrea să îl creeze în Instagram, compania creată de Mark Zuckerberg are nevoie de o monedă de schimb.

    În cercurile mai slab informate, toată lumea a spart şampania visând că Facebook lansează următorul bitcoin şi sperând că vor ajunge să îşi ia astfel primul Lamborghini.

    Însă idea principală din spatele unei astfel de monede digitale este stabilitatea. Astfel, Facebook a anunţat că ceea ce lansează ei va fi un stablecoin.

    Faţă de restul monedelor digitale din piaţă, precum bitcoin, ethereum sau xrp, unde valoarea monedei este dată de tranzacţiile din piaţă şi de cantitatea de monede date spre tranzacţionare, monedele stabile (n.r: stablecoin), au valoarea strâns legată de ceva mai puţin volatil decât tranzacţionarea.

    Un exemplu de stablecoin care există deja de câţiva ani este USD-T. Astfel, moneda Tether are valoarea legată de valoarea dolarului american şi fluctuează doar în funcţiile de fluctuaţiile acestuia raportat la piaţa monetară. Valoarea în sine a monedei gravitează constant în jurul valorii de 1 dolar.

    Însă Tether are o capitalizare totală de 3,5 miliarde dolari pe când Facebook are scopuri mult mai ambiţioase. Prof. Dr. Philipp Sandner, şeful Frankfurt School Blockchain Center din cadrul Şcolii de Finanţe şi Management din Frankfurt, numit în top 30 economişti germani în 2018, scrie pe Medium că moneda Libra ar putea ajunge chiar şi la o capitalizare de 250 miliarde dolari, detronând astfel bitcoin în topul monedelor digitale după capitalizarea totală de piaţă.

    Nu se poate determina exact numărul de utilizatori ai monedei Libra în prezent. Totuşi, dacă luăm în considerare o bază potenţială de utilizatori cuprinsă între 100-500 milioane persoane, cu fiecare deţinând între 500 şi 2.500 în Libra, capitalizarea de piaţă ar putea varia între 50 miliarde dolari şi 1.250 miliarde dolari.

    Dacă ţinem cont de faptul că Facebook are 2,7 miliarde utilizatori pe platformele sale, o estimare că 250 milioane de utilizatori vor folosi Libra nu este nerealistă.

    În ceea ce priveşte strategia Facebook de a menţine valoarea monedei stabilă, compania are un plan care ar putea să transforme gigantul lui Mark Zuckerberg într-un jucător important pe scena datoriilor guvernamentale.

    Mai exact, Facebook vrea să menţine valoarea Libra printr-un sistem bazat pe depozite bancare şi obligaţiuni guvernamentale pe termen scurt. Astfel, compania alege instrumentele percepute ca având cel mai scăzut grad de risc din piaţă.

    Potrivit Bank for International Settlements (BIS), obligaţiunile guvernamentale reprezintă o piaţă de circa 25.000 miliarde dolari la nivel global. Dintre acestea, volumul obligaţiunilor pe termen scurt se ridică undeva la 10.000 miliarde dolari.  

    Însă proiectul Facebook ar putea lovi multe bariere în drumul spre succes – dacă va ajunge să aibă succes – în contextul în care Bruno Le Maire, ministrul francez de Finanţe deja a atras atenţia asupra proiectului şi a cerut garanţii că acest instrument nu va fi deturnat pentru finanţarea terorismului.

    “Capacitatea de a emite titluri, de a constitui rezerve şi de a fi creditor nu poate fi prevăzută. Moneda este un atribut al suveranităţii statelor, astfel că trebuie să rămână sub controlul statelor, nu al companiilor private, care au interese private”, a argumentat ministrul francez al Economiei într-un interviu acordat postului Europe 1.

    Preocupări privind proiectul Libra au fost exprimate şi de eurodeputatul german Markus Feber, precum şi de Mark Carney, guvernatorul Băncii Angliei. “Orice funcţionează în această lume devine sistemic imediat şi trebuie să intre sub incidenţa celor mai înalte standarde de reglementare”, a declarat Mark Carney, potrivit cotidianului The Independent, la reuniunea Băncii Centrale Europene (BCE) din Sintra (Portugalia).

    Markus Ferber a atras atenţia că autorităţile de reglementare financiară trebuie să adopte măsuri pentru a se asigura că Facebook nu se transformă într-o “bancă obscură”. De asemenea, eurodeputatul german a subliniat că nicio companie care emite monede virtuale nu trebuie să poată funcţiona într-un mediu lipsit de reglementări.

    Ce vrea Facebook

    În whitepaper (n.r: documentul care prezintă proiectul, specific lansărilor de monede digitale), Facebook susţine că incluziunea financiară reprezintă unul dintre principalele obiective.

    Proiectul îşi propune să pună la dispoziţia clienţilor un serviciu de plăţi bazat pe propriul blockchain, şi disponibil în principal prin intermediul telefoanelor mobile.

    Compania susţine că proiectul poate oferi costuri mai reduse de tranzacţionare, în special pentru tranzacţiile transfrontaliere.

    Cu toate acestea, există problema centralizării proiectului. Unul dintre avantajele blockchainului este descentralizarea, însă în cadrul proiectului Libra, puterea stă totuşi în mâinile unui număr mici de actori.

    Până acum, alături de Facebook s-au implicat companii precum Mastercard, Visa, Paypal, Uber, Spotify şi nu numai. Moneda digitală va fi gestionată prin intermediul Libra Association, un ONG fondat de Facebook alături de parteneri, care se va ocupa de dezvoltarea ecosistemului.

    Din altă perspectivă, proiectul Facebook-ului ar putea fi încă un atac la ceea ce înseamnă privacy. După scandalul Cambridge Analytica şi toate dezvăluirile care au urmat, este clar că Facebook ştie prea multe despre utilizatorii săi. Mult prea multe. O perspectivă clară şi asupra finanţelor utilizatorilor şi a puterii lor de cumpărare, ar putea oferi un tablou mult prea detaliat companiei.

     

     

     

     

     

  • Se anunţă vremuri grele pentru giganţii Facebook şi YouTube. Un senator vrea să dea o lege care îi face răspunzători pentru orice este postat pe platformele lor

    Senatorul Josh Hawley a prezentat miercuri proiectul de lege, care propune eliminarea protecţiei companiilor de tehnologie, în prezent protejate de un articol de lege care le împiedică să fie trase la răspundere pentru orice conţinut ilegal postat pe platformele lor de utilizatori.

    Proiectul de lege s-ar aplica numai companiilor cu peste 30 de milioane de utilizatori activi în SUA, peste 300 de milioane de utilizatori în întreaga lume sau mai mult de 500 de milioane de dolari în veniturile anuale globale. Jucătorii mari din Silicon Valley se încadrează cu uşurinţă în aceste categorii.

    Dacă proiectul de lege va fi implementat, ar putea să schimbe în mod dramatic modelele de afaceri ale unor platforme sociale precum Facebook. În prezent, platforma monitorizează şi elimină conţinutul dăunător după ce este postat, în timp ce proiectul de lege al lui Hawley ar presupune ca acest control al postărilor să se aplice înainte de a fi afişate.

    Cu toate acestea, proiectul de lege al lui Hawley pare să vină cu un scop foarte specific printre republicani – şi anume, pentru a se vedea dacă moderarea conţinutului lor impune vreun tip de prejudecăţi politice. Scopul declarat al proiectului de lege este de a încuraja companiile „să furnizeze o moderare a conţinutului neutră din punct de vedere politic.”

    Conform termenilor proiectului de lege, companiilor le-ar putea fi acordată imunitate atât timp cât obţin o certificare care să ateste că algoritmii şi moderarea conţinutului furnizat nu sunt părtinitoare din punct de vedere politic, însă ar trebui să depună din nou această certificare la fiecare doi ani.

    Pe parcursul anului trecut, partidul republican a fost vehement în a pune întrebări companiilor mari de tehnologie legate de faptul că ar avea o înclinaţie anticonservatoare. După o serie de acuzaţii aduse de Donald Trump în acest sens companiei Google, luna trecută preşedintele american a declarat într-o conferinţă de presă de la Casa Albă că Facebook şi Twitter au o atitudine discriminatorie împotriva conservatorilor.

     

  • Se anunţă vremuri grele pentru giganţii Facebook şi YouTube. Un senator vrea să dea o lege care îi face răspunzători pentru orice este postat pe platformele lor

    Senatorul Josh Hawley a prezentat miercuri proiectul de lege, care propune eliminarea protecţiei companiilor de tehnologie, în prezent protejate de un articol de lege care le împiedică să fie trase la răspundere pentru orice conţinut ilegal postat pe platformele lor de utilizatori.

    Proiectul de lege s-ar aplica numai companiilor cu peste 30 de milioane de utilizatori activi în SUA, peste 300 de milioane de utilizatori în întreaga lume sau mai mult de 500 de milioane de dolari în veniturile anuale globale. Jucătorii mari din Silicon Valley se încadrează cu uşurinţă în aceste categorii.

    Dacă proiectul de lege va fi implementat, ar putea să schimbe în mod dramatic modelele de afaceri ale unor platforme sociale precum Facebook. În prezent, platforma monitorizează şi elimină conţinutul dăunător după ce este postat, în timp ce proiectul de lege al lui Hawley ar presupune ca acest control al postărilor să se aplice înainte de a fi afişate.

    Cu toate acestea, proiectul de lege al lui Hawley pare să vină cu un scop foarte specific printre republicani – şi anume, pentru a se vedea dacă moderarea conţinutului lor impune vreun tip de prejudecăţi politice. Scopul declarat al proiectului de lege este de a încuraja companiile „să furnizeze o moderare a conţinutului neutră din punct de vedere politic.”

    Conform termenilor proiectului de lege, companiilor le-ar putea fi acordată imunitate atât timp cât obţin o certificare care să ateste că algoritmii şi moderarea conţinutului furnizat nu sunt părtinitoare din punct de vedere politic, însă ar trebui să depună din nou această certificare la fiecare doi ani.

    Pe parcursul anului trecut, partidul republican a fost vehement în a pune întrebări companiilor mari de tehnologie legate de faptul că ar avea o înclinaţie anticonservatoare. După o serie de acuzaţii aduse de Donald Trump în acest sens companiei Google, luna trecută preşedintele american a declarat într-o conferinţă de presă de la Casa Albă că Facebook şi Twitter au o atitudine discriminatorie împotriva conservatorilor.

     

  • Facebook anunţă lansarea unei noi monede virtuale. Ce nume va purta şi când va fi pusă în circulaţie

    Facebook a înfiinţat împreună cu 28 de parteneri o companie de tehnologie financiară în Geneva, numită Asociaţia Libra, care va guverna noua sa monedă digitală, care va fi lansată în prima jumătate a anului 2020, potrivit Reuters.

    Compania a creat, de asemenea, o filială numită Calibra, care va oferi portofele digitale pentru a salva, trimite şi a cheltui monedele Libra.

    “Calibra” va fi conectată la platformele de mesagerie Facebook Messenger şi WhatsApp, care deja au peste un miliard de utilizatori.

    Prin acest demers, Facebook speră nu doar că va furniza tranzacţii între consumatorii stabiliţi şi întreprinderile din întreaga lume, ci că va oferi clienţilor care nu au accesat servicii bancare până acum posibilitatea de a beneficia de servicii financiare pentru prima dată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cripomoneda pe care se pregăteşte Facebook să o lanseze dă în clocot Bitcoinul, care sare peste 9.300 de dolari

    La momentul actual, moneda este estimată la 9.381 de dolari, potrivit indicelui CoinDesk. De la începutul lui 2019 şi până în prezent, valoarea criptomonedei a crescut cu 140%.

    Încă din 2018 circulă zvonuri conform cărora Facebook se pregăteşte să lanseze propria criptomonedă. Mai mult surse susţin că angajaţii companiei vor putea fi remuneraţi prin intermediul noii valute.

    Bitcoin pare să îşi revină în 2019, după ce cu un an în urmă a înregistrat o scădere de 70% pe piaţă. Cu toate acestea, monede precum Etherum şi XRP, au marcat creşteri semnificative de la un an la altul, de până la 23%.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

  • Facebook lansează o aplicaţie care te plăteşte. Ce trebuie să faci pentru a primi bani

    Facebook a anunţat că va lansa o aplicaţie numită Study, prin intermediul căreia va plăti utilizatorii care vor accepta să le fie monitorizat modul în care îşi folosesc telefoanele. 
     
    Acceasta va urmări ce alte aplicaţii sunt descărcate în telefoanele participanţilor la studiu, cât timp petrec ei pe respectivele aplicaţii sau care este ţara de provenienţă a utilizatorilor. Reprezentanţii companiei spun că nu vor vedea totuşi conţinut specific ca, de pildă, mesaje, parole sau ce site-uri sunt accesate.

    Studiul va fi disponibil persoanelor cu vârste de minim 18 ani, pe Android. Facebook nu a declarat cât îi va plăti pe cei ce vor accesa proiectul, dar într-un articol de pe un blog se susţine că „toţi participanţii vor fi recompensaţi”. Aplicaţia va fi lansată în Statele Unite şi India.