BusinessMagazin

Tag: energie

  • Povestea tânărului din România a cărui afacere mizează pe redefinirea conceptului de locuinţă în ţara noastră

    100 tineri manageri de top. Sorin Lăpădatu, NEXO Group: Obiectivul meu şi al grupului NEXO este de a redefini conceptul de locuinţă prin construcţia şi transformarea caselor în locuinţe verzi şi sustenabile

    Sorin Lăpădatu, Fondator, NEXO Group, 37 de ani

    Cifră de afaceri (2023): 20 mil. lei

    Profit net: 1 mil. lei

    Număr de angajaţi: 70

    „Obiectivul meu şi al grupului NEXO este de a redefini conceptul de locuinţă prin construcţia şi transformarea caselor în locuinţe verzi şi sustenabile, integrând tehnologii inteligente pentru un consum redus de energie şi o calitate superioară a vieţii. Vizăm dezvoltarea continuă a liniilor noastre de business şi ne propunem să atingem o cifră de afaceri de 100 milioane euro până în 2035.”

    Din 2011, Sorin Lăpădatu contribuie la dezvoltarea pieţei de soluţii de construcţie şi instalaţii. NEXO Group este o companie de construcţii şi instalaţii axată pe reducerea consumului de energie care, prin tehnologii moderne, construieşte proiecte imobiliare complexe şi locuinţe individuale axate pe independenţa energetică şi pe îmbunătăţirea calităţii vieţii.

  • Electrica şi Esyasoft din Emiratele Arabe Unite înfiinţează o companie dedicată tehnologiilor de stocare a energiei şi digitalizării reţelelor electrice

    Electrica şi compania Esyasoft din Emiratele Arabe Unite înfiinţează o firmă dedicată tehnologiilor de stocare a energiei şi digitalizării reţelelor, parte a Grupului Electrica.

    Denumită Electrica Esyasoft Smart Solutions, firma este deţinută în proporţie de 25% de Electrica S.A. şi 75% de Esyasoft Enterprise Holding RSC LTD şi se va concentra pe tehnologiile de reţele inteligente (inclusiv soluţii de stocare – baterii şi digitalizare a reţelelor).

    „Rezultatele excepţionale pe care România le are în ultima perioadă în sectorul energetic, performanţa în creştere a companiilor româneşti din domeniu, iar aici cele cu capital de stat ocupă un loc fruntaş, au deschis drumul către parteneriate foarte importante pentru ceea ce se va întâmpla în viitor.Parteneriatele între companii româneşti şi mari jucători de pe piaţa globală vor aduce, pe lângă rezultate concrete pentru ţara noastră, o creştere a reputaţiei României, precum şi a încrederii pieţelor internaţionale în ceea ce facem aici, acasă la noi”, a declarat Sebastian Burduja, Ministrul Energiei.

    Documentelor de constituire a noii companii din cadrul Grupului Electrica au fost semnate vineri, la Ministerul Energiei.

    „Noua companie este pregătită să revoluţioneze sectorul echipamentelor energetice prin soluţii inovatoare de ultimă generaţie şi un angajament ferm faţă de excelenţă. Înfiinţarea acestei entităţi reflectă determinarea noastră de a stimula evoluţia, promova inovaţia şi de a crea valoare adăugată pentru acţionarii noştri. Privim cu entuziasm această nouă etapă şi suntem încrezători că vom stabili noi repere în industrie. Obiectivul nostru principal este să impulsionăm inovaţia şi să oferim soluţii de valoare excepţională clienţilor şi partenerilor noştri”, a declarat Alexandru Chiriţă, CEO Electrica.

    Grupul Esyasoft (Abu Dhabi) este specializat în furnizarea de soluţii de modernizare şi automatizare a reţelei end-to-end, prin tehnologii Smartgrid, infrastructură avansată de contorizare (AMI), infrastructură de încărcare a vehiculelor electrice, stocarea energiei şi implicarea consumatorilor, reţea de comunicaţii, IT, IoT şi soluţii avansate de analiză şi inteligenţă artificială pentru utilităţi de energie, gaz şi apă. Esyasoft furnizează soluţii critice de automatizare şi modernizare a reţelei la nivel global, având birouri în peste 10 ţări, inclusiv Emiratele Arabe Unite, India, Azerbaidjan, Ţările de Jos, Regatul Unit şi America, deservind peste 35 de companii globale de utilităţi.

    „Acest parteneriat cu Electrica marchează un pas important către implementarea tehnologiilor de ultimă generaţie în domeniul reţelelor inteligente în regiunea europeană. Suntem încântaţi să aducem experienţa noastră în această colaborare pe termen lung şi să contribuim la obiectivele de tranziţie energetică ale României”, a declarat Bipin Chandra, CEO EsyaSoft Holding Ltd.

     

  • TOP 10 cele mai valoroase companii din România în 2024. Patru actori din energie, trei din retail, doi din mediul bancar şi unu din tehnologie îşi găsesc loc la vârf. Cei zece jucători sunt evaluaţi împreună la 55,7 mld. euro. Valoarea liderilor a crescut cu 11% într-un an l Un singur nume nou se găseşte la vârful celor mai valoroase companii din România

    ♦ În rest, e vorba doar de permutări.

    Producătorul de energie Hidroelectrica este, pentru al treilea an consecutiv, cea mai valoroasă companie din România, fiind totodată şi sin­gu­rul jucător local evaluat la peste 10 mld. euro.

    Podiumul este completat de OMV Petrom şi UiPath. Deşi cei doi giganţi şi-au găsit loc pe podium şi în anii anteriori, între ei s-au tot petrecut rocade, iar asta ca urmare a evolu­ţiilor diferite pe bursă, dat fiind că ambele com­panii, ca de altfel şi liderul, Hidroelectrica, sunt listate.

    Spre exemplu, Daniel Dines, cofondator şi CEO al UiPath, declara la final de octombrie că „ultimele două luni au fost probabil cele mai dure din istoria noastră“. Acest lucru s-a văzut şi în preţul acţiunilor.

    Clasamentul ZF este realizat pe baza valorii firmelor, nu pe baza cifrei de afaceri. Evaluarea este făcută pornind de la datele financiare din anul anterior – deci 2023. Este situaţia pentru firmele nelistate. Pentru cele care sunt pe bursă, s-a luat în calcul capitalizarea de la începutul lunii noiembrie 2024. ZF a realizat acest top în parteneriat cu BT Capital Partners şi cu Veridio, firme specializate în evaluarea companiilor.

    Cele mai valoaroase zece companii din economie provin din patru domenii. Aşadar, patru actori din energie, trei din retail, doi din mediul bancar şi unul din tehnologie îşi găsesc loc la vârf. Împreună, cei zece sunt evaluaţi la 55,7 mld. euro. Valoarea liderilor a crescut cu 11% într-un an.

    Un singur nume nou se găseşte la vârful celor mai valoroase companii din România – e vorba de Kaufland România, al doilea cel mai puternic retailer local după cifra de afaceri. Totuşi, în evaluarea unei companii nu se ţine cont doar de cifra de afaceri, ci şi de profitabilitate, de active şi alţi indicatori. Iar Kaufland este unul dintre marii pro­prietari de terenuri şi clădiri din România, cu o o avere imobiliară estimată la peste 2,2 mld. euro, conform datelor publice. Retailerul intrat pe piaţa locală în 2005, când a deschis un prim maga­zin în zona Obor, pe terenul fostei fabrici a Colgate-Palmolive. Astăzi, circa două decenii mai târziu, a ajuns la peste 180 de hipermar­keturi – majori­tatea în proprietate – şi la afaceri de peste 18 mld. lei anul trecut (3,7 mld. euro).

    Nemţii de la Kaufland se află pentru a treia oară în top 10 (a mai fost în 2020 şi 2022) în condiţiile în care Ziarul Financiar realizează acest clasament de aproape două decenii. Pe de altă parte, cele trei perle energetice ale României, OMV Petrom, Hidroelectrica şi Romgaz, nu lipsesc în niciun an de la vârf.

    Urcarea Kaufland în clasament înseamnă că cineva a coborât dincolo de locul zece, e vorba de producătorul auto Dacia.

    În rest, au avut loc în ultimul an doar permutări, respectiv urcări ori coborâri de câte maximum o poziţie.

    Acestea sunt primele informaţii dezvăluite din ediţia din 2024 a catalogului Top 100 cele mai valoroase companii din economie. Ajuns la cea de-a 19-a ediţie, anuarul va fi publicat în perioada următoare.

    Dat fiind că în România, dintre numele mari, nu sunt foarte multe firme care sunt listate, rezultatele din 2023 vor fi cele în funcţie de care se va calcula valoarea majorităţii.

    Tocmai de aceea, acest catalog este un instrument de bază ce nu ar trebui să lipsească de pe mesele marilor investitori, de pe mesele analiştilor şi economiştilor.

    Nu întotdeauna cele mai mari companii ca cifră de afaceri sunt şi cele mai valoroase, aşa că analiza ZF, BT Capital Partners şi Veridio este cu atât mai importantă, fiind un produs unic şi un punct de pornire pentru toţi actorii interesaţi de piaţa de M&A, dar şi de economia locală în ansamblul său.

    Anii 2023 şi 2024 au fost marcaţi de inflaţie, de prudenţă în consum, de războiul de la graniţă şi mulţi alţi factori care s-au văzut atât în rezultatele companiilor, cât şi în evoluţia preţului acţiunilor (pentru cele care sunt listate) şi în evaluările firmelor.

    Astfel, pragul de intrare în acest club select al “decarilor“ (cele mai valoroase 10 companii din România) a rămas relativ constant, la aproape 2,7 mld. euro. Este, totuşi, cel mai ridicat nivel de până acum. Spre comparaţie, în 2006, la prima ediţie a anuarului Top 100 cele mai valoroase companii din economie, ocupantul locului zece valora 1,2 mld. euro. Iar primii zece clasaţi – actori din energie, telecom şi mediul bancar – erau evaluaţi la 37,7 mld. euro.

  • Trump îl numeşte pe Chris Wright în funcţia de secretar al Energiei

    Donald Trump l-a numit pe Chris Wright, antreprenor şi director în industria de petrol şi gaze, la conducerea Departamentului pentru Energie al SUA, potrivit BBC.

    Se aşteaptă ca Wright să îndeplinească promisiunea preşedintelui ales de a creşte producţia de combustibili fosili – un obiectiv exprimat şi de sloganul său de campanie „drill, baby, drill”.

    Wright este fondatorul şi directorul general al Liberty Energy, care deserveşte companii care extrag petrol şi gaze din zăcămintele de şist printr-un proces cunoscut sub numele de „fracking”.

    Trump a scris într-un comunicat: „Chris a fost unul dintre pionierii care au contribuit la lansarea revoluţiei americane a şistului, care a alimentat independenţa energetică americană şi a transformat pieţele energetice şi geopolitica globală. În calitate de secretar al energiei, Chris va fi un lider-cheie, va stimula inovarea, va reduce birocraţia şi va inaugura o nouă epocă de aur a prosperităţii americane şi a păcii globale”.

    Într-un videoclip postat pe profilul său LinkedIn anul trecut, Wright a declarat: „Nu există o criză climatică şi nici nu suntem în mijlocul unei tranziţii energetice”. El a mai spus anterior că nu îi pasă de unde provine energia, „atât timp cât este sigură, fiabilă, accesibilă şi îmbunătăţeşte viaţa oamenilor”.

  • Lecţia pe care Grecia a înţeles-o în energie. Georgios Stassis, PPC: Modelul nostru integrat de business ne permite să avem o poziţie puternică în sud-estul Europei. Avem tot ce ne trebuie pentru a trece de preţuri mari, mici sau prin volatilităţi extreme

    ♦ Niciuna dintre companiile energetice din România nu funcţionează după un model integrat de business, aceasta fiind una dintre cele mai importante lecţii de strategie pe care piaţa locală le-a ratat în sectorul cheie al energiei ♦ Grecia, în schimb, spune o altă poveste, iar prin PPC are acum ambiţii şi rezultate la nivel regional.

    Grupul energetic elen PPC a terminat pri­me­le nouă luni ale anului cu venituri de 6,6 miliarde de euro, peste cele 5,5 miliarde de euro din perioada similară a anului trecut, şi cu un EBITDA ajustat de 1,35 mld. euro, peste cele 0,94 de miliarde de euro din primele nouă luni din 2023. În creşterea acestor rezultate, opera­ţiunile din România au contat mult.

    PPC a devenit unul dintre cei mai mari jucători din piaţa energiei din Ro­mânia după ce au preluat toate ac­ti­vele pe care le aveau italienii de la Enel într-o tranzacţie de 1,2 mld. euro. Mai departe, în vara acestui an, grecii au mai semnat o tranzacţie ma­joră. În august, PPC a anunţat că a încheiat un acord obligatoriu cu Evryo Group (fostul CEZ România), deţinut de fonduri gestionate de Macquarie Asset Management, pen­tru a achiziţiona portofoliul său de ge­ne­rare de energie regenerabilă din România, care este compus din 629 MW de energie din surse regenerabile în exploatare şi aproximativ 145 MW active aflate în dezvoltare. Acordul are o valoare totală a întreprinderii de aproximativ 700 de milioane de euro, iar evaluarea generală este în con­formitate cu tranzacţiile anterioare de pe piaţă, suma totală fiind supusă ajustărilor obişnuite, a anunţat la momentul semnării tranzacţiei grupul elen. Prin această tranzacţie, PPC a ajuns la un portofoliu de energie re­generabilă de peste 1,3 GW, capaci­tate cu care a devenit cel mai mare ju­cător din acest segment în România.

    Unul dintre factorii care i-au per­mis grupului elen această ascensiune la nivel regional este modelul integrat de business, care funcţionează ca o „po­liţă de asigurare“ indiferent de contextul din piaţă. Pe plan local, nicio companie din domeniul energe­tic nu are o poziţie integrată, toate fiind separate în funcţie de domeniul de activitate, iar sectorul de producţie de energie este la rândul său spart în funcţie de sursă, caz unic la nivel european. „Modelul integrat ne per­mite să avem o poziţie puternică în zona din sud-estul Europei. Conti­nuăm să investim în acest model care ne permite să livrăm valoare către clienţii noştri“, a declarat Georgios Stassis, preşedinte şi CEO al grupului PPC, în cadrul unei conferinţei pri­vind rezultatele din primele nouă luni ale grupului PPC şi de prezentare a strategiei pentru 2025-2027.

    Ca direcţie de dezvoltare, mode­lul integrat de business rămâne esen­ţial. O bună parte din investiţii se vor duce către proiectele de energie ver­de, dar şi aici modelul este echilibrat, cu bani pentru regenerabile, dar şi pen­tru proiecte convenţionale, cu e­mi­sii reduse, flexibile, care să echili­breze portofoliul verde. „Suntem pregătiţi pentru fluctuaţiile de preţ datorită modelului nostru integrat care ne oferă protecţie în vremuri caracterizate de volatilitate extremă. Când am pierdut pe generare, am câştigat pe retail şi invers. Mai de­parte, activele flexible ne vor permite să fim echilibraţi când producţia de energie verde nu ne ajută. Suntem convinşi că strategia noastră integrată este optimă şi ne va permite să creştem. Avem tot ce ne trebuie pentru ca să trecem de preţuri mari, mici sau de volatilitate.“

    Stassis a subliniat că energia verde este în mijlocul strategiei de creştere a grupului PPC.

    Ţinta este ca la finalul lui 2027, grupul să ajungă la o capacitate de 11 GW, aproape dublu faţă de cât are în acest moment, 37% urmând să fie realizaţi pe pieţele externe.

    „Avem deja 3,8 GW în construcţie sau în perioada de licitaţie. Avem opţiuni multiple privind investiţiile, dar vom fi selectivi. Portofoliul nostru va fi echilibrat“, a subliniat Stassis. Potrivit informaţiilor din prezentarea PPC, pe plan local, pe termen scurt, este în diferite stadii de dezvoltare un portofoliu de aproape 1,5 GW.

     

     

     

  • România produce mai puţină energie, dar consumă mai mult

    Sectorul energetic românesc a înregistrat schimbări în primele nouă luni ale anului 2024, arată datele oficiale. Resursele totale de energie au scăzut cu 2,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce producţia de energie electrică s-a redus cu 0,3%.

    În perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2024, resursele de energie primară au scăzut cu 2,5%, iar cele de energie electrică au scăzut cu 0,3%, faţă de perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2023, potrivit datelor publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Principalele resurse de energie primară, în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2024, au totalizat 23982,6 mii tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 614,9 mii tep faţă de perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2023.

    Producţia internă a însumat 12666,5 mii tep, în scădere cu 720,7 mii tep (-5,4%) faţă de perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2023, iar importul a fost de 11316,1 mii tep, în creştere cu 105,8 mii tep (+0,9%).

    În această perioadă, resursele de energie electrică au fost de 49159,1 milioane kWh, în scădere cu 130,2 milioane kWh faţă de perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2023.

    Producţia din termocentrale a fost de 12642,8 milioane kWh, în scădere cu 33,9 milioane kWh (-0,3%).

    Producţia din hidrocentrale a fost de 11461,7 milioane kWh, în scădere cu 3534,7 milioane kWh (-23,6%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 7970,9 milioane kWh, în scădere cu 316,7 milioane kWh (-3,8%).

    Producţia din centralele electrice eoliene, în perioada 1.I-30.IX.2024, a fost de 4629,6 milioane kWh, în scădere cu 938,4 milioane kWh faţă de perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2023, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 2929,9 milioane kWh, în creştere cu 1082,1 milioane kWh faţă de perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2023.

    Consumul final de energie electrică în această perioadă, a fost de 37444,2 milioane kWh, cu 1,2% mai mare faţă de perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2023, consumul final de energie electrică în economie a crescut cu 0,7%; consumul populaţiei a crescut cu 3,2%, iar iluminatul public a înregistrat o scădere cu 1,0%.

    Exportul de energie electrică a fost de 8159,6 milioane kWh, în scădere cu 447,0 milioane kWh.

    Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 3555,3 milioane kWh, în scădere cu 143,1 milioane kWh.

  • Curtea Constitutională a decis că taxa plătită de producătorii de energie electrică la Fondul de Tranziţie Energetică este neconstituţională

    Curtea Constituţională a decis, joi, 7 noiembrie, că obligativitatea achitării contribuţiei la fondul de tranziţie energetică de către anumiţi producători de energie electrică, în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, este neconstituţională, arată un comunicat al instituţiei.

    Practic, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sunt neconstituţionale dispoziţiile art.15 şi cele ale Anexei nr.6 din OUG nr.27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei, cu modificările şi completările ulterioare.

    ” În esenţă, Curtea a reţinut că prevederile legale criticate care impun obligativitatea achitării contribuţiei la fondul de tranziţie energetică de către anumiţi producători de energie electrică nesocotesc, în principal, principiul aşezării juste a sarcinilor fiscale, consacrat de art.56 din Constituţie, şi dispoziţiile art.45 din Legea fundamentală referitoare la libertatea economică şi libera iniţiativă, afectând concurenţa loială şi descurajând producţia de energie din surse regenerabile”, precizează comunicatul.

    Anexa 6 din OUG nr.27/2022 stabileşte modul de calcul al contribuţiei la Fondul de Tranziţie Energetică  datorată de entităţile producătoare de energie electrică şi gaze naturale, entităţile agregate de producere a energiei electrice, traderii de energie electrică şi gaze naturale, furnizorii de energie electrică şi gaze naturale şi agregatorii independenţi de energie electrică pentru activitatea de trading.

     

  • Europarlamentarul Dan Nica: Oamenii se tem mai mult de sfârşitul lunii decât de sfârşitul lumii

    Dan Nica, liderul delegaţiei PSD în Parlamentul European, a participat la audierile de marţi care l-au vizat pe Dan Jorgensen, comisarul desemnat pentru Energie şi Locuinţe. În cadrul audierilor, europarlamentarul român a ridicat problema înşelăciunii şi manipulării pieţei de energie. Dan Nica i-a cerut lui Jorgensen soluţii pentru ca europenii care au fost păgubiţi să poată să-şi recupereze banii.

    „Astăzi, în cadrul audierii din Comisia ITRE a Comisarului desemnat pentru Energie şi Locuinţe, Dan Jørgensen, am subliniat din nou o realitate dureroasă: Oamenii se tem mai mult de sfârşitul lunii decât de sfârşitul lumii, atât în România, cât şi în alte ţări. L-am întrebat cum va aborda manipularea pieţei de energie, având în vedere că ACER investighează 371 de cazuri de înşelăciune şi manipulare a pieţei energiei electrice şi gazelor naturale. Cum facem să recuperăm banii obţinuţi ilegal de cei care au profitat de aceste abuzuri şi cum le restituim banii celor care au fost victimele acestor furturi? Este esenţial ca aplicarea cât mai rapidă şi fermă a regulamentului REMIT să pună capăt speculaţiilor care ne costă scump şi să asigure protecţia consumatorilor şi competitivitatea industriei europene”, a subliniat europarlamentarul Dan Nica.

    Dan Jorgensen a promis că îşi va asuma obiectivul de a monitoriza îndeaproape situaţia expusă pentru a lua măsuri suplimentare.

  • Proiectul de peste 7 mld. dolari al reactoarelor de la Cernavodă, cel mai mare derulat de stat în producţia de energie, prinde contur. Luna viitoare s-ar putea semna contractul de construcţie pentru un şantier care ar genera 19.000 de joburi în industrie

    ♦ Finalizarea lucrărilor pentru încă două unităţi la centrala nucleară de la Cernavodă ar urma să aibă loc în 2032, un obiectiv greu de atins având în vedere că de 30 de ani statul român nu a finalizat nicio investiţie majoră în energie ♦ Şantierul de la Cernavodă ar genera 19.000 de locuri de muncă în industria nucleară, cea mai bine plătită din sectorul energetic, şi ar duce cu siguranţă la revitalizarea unui lanţ pe care România încă îl are, dar pe care l-a neglijat decenii întregi.

    La finalul săptămânii trecute, Nuclearelectrica, operatorul centralei de la Cernavodă, care are acum 2 reactoare de câte 700 MW, a anunţat că a primit o solicitare de completare a ordinii de zi a AGA din data de 14 noiembrie din partea acţionarului său majoritar, Ministerul Energiei. Unul dintre cele mai importantante articole introduse este „aprobarea încheierii contractului EPCM (Inginerie, Procurare şi Management al Construcţiei) privind unităţile 3 şi 4 de la CNE Cernavodă, între societatea EnergoNuclear S.A. şi Asocierea FCSA formată din Fluor B.V., Fluor Energy Transition Inc. Wilmington Sucursala Bucureşti Branch, Candu Energy Inc., Ansaldo Nucleare S.p.A., S&L Engineers, Ltd. şi Sargent & Lundy Energie S.R.L.“

    Pasul este major şi, în opinia lui Sebastian Burduja, ministrul energiei, ar putea plasa proiectul nuclear pe o traiectorie care să permită finalizarea acestuia în intervalul 2031-2032. Aceasta ar fi o performanţă uriaşă pentru statul român care are un parcurs aproape neglijabil în ceea ce priveşte punerile în funcţiune în ultimii 30 de ani. Consorţiul internaţional care va realiza investiţia este format din companii globale: Fluor şi Sargent & Lundy din Statele Unite ale Americii, Atkins Realis din Canada, deţinătoarea tehnologiei CANDU, şi Ansaldo din Italia. Finanţarea proiectului este susţinută şi de statele participante, prin intermediul băncilor de import-export: USEXIM (3 miliarde de USD), Canada (2 mld. dolari canadieni, acord semnat la Ottawa) şi Italia (2 miliarde EUR, acord semnat în februarie 2024). Statul român se angajează, de asemenea, să sprijine acest proiect strategic cu toate resursele necesare, a comunicat ieri Ministerul Energiei.

    „După decenii de aşteptare, punem acest proiect strategic pe un drum fără întoarcere, iar în 2031-2032 vom avea două noi reactoare nucleare la Cernavodă. Investiţia în reactoarele 3 şi 4 a fost blocată timp de decenii. Reuşim astfel să punem proiectul pe un drum fără întoarcere, cu parteneri serioşi, cu o tehnologie deja validată prin operarea unităţilor 1 şi 2, care au fost şi sunt printre cele mai performante reactoare nucleare din lume. Programul nuclear civil românesc merge mai departe şi înseamnă şansa României de a avea energie sigură, la un preţ accesibil şi fără emisii de CO2“, a precizat Sebastian Burduja.

    Mai departe, pe site-ul Nuclearelectrica se arată că prin implementarea proiectului celor două reactoare de la Cernavodă, contribuţia energiei nucleare în totalul producţiei de energie, la nivel naţional, va fi de 36%, iar contribuţia energiei nucleare în totalul producţiei de energie fără emisii de CO2, de 66%, simultan cu dezvoltarea lanţului intern de aprovizionare si a altor industrii colaterale.

    „Industria nucleară românească are experienţa şi capabilitatea să participe cu lucrări şi servicii importante la noul proiect de la Cernavodă, experienţă dobândită încă de la punerea în funcţiune şi asigurarea mentenanţei primelor două unităţi nucleare“, se mai precizează pe site-ul Nuclearelectrica. Tot aici, este estimat un număr de 19.000 de locuri de muncă ce ar putea fi create odată demarat şantierul. Realizarea lucrărilor în şantier de construcţie, montaj şi punere în funcţiune este estimată la 69-78 de luni.

    Anunţul privind continuarea dezvoltării proiectului reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă are loc în contextul în care În luna octombrie 2020, România şi Statele Unite ale Americii au parafat Acordul Interguvernamental privind cooperarea in domeniul industriei nucleare civile, acord care a fost ulterior notificat si avizat de Comisia Europeană.

    Acordul negociat în perioada 2019-2020 vizează dezvoltarea Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1, cooperarea în domenii precum reglementarea, cercetarea şi dezvoltarea, schimburi între laboratoare de cercetare şi universităţi şi pregătirea personalului, potrivit informaţiilor oficiale. Suma care ar urma să fie investită în baza acordului este de 8 miliarde de dolari. Acordul va rămâne în vigoare 30 de ani şi va fi prelungit automat cu perioade succesive de cinci ani, cu excepţia cazului în care una din părţi notifică celeilalte părţi intenţia de a nu merge mai departe.

  • Arma ce ar putea pune capăt războiului cu drone. Va costa echivalentul a 60 de lei per lovitură

    Companiile din domeniul apărării accelerează planurile de dezvoltare a armelor cu laser cu costuri de operare reduse, în timp ce armatele din întreaga lume caută modalităţi de a contracara noile ameninţări cu arme ieftine, cum ar fi dronele. 

    Unii dintre cei mai cunoscuţi contractori din lume, inclusiv RTX din SUA şi MBDA din Europa, precum şi QinetiQ din Marea Britanie, investesc masiv în această tehnologie de ultimă oră, considerată mult timp mai mult science fiction decât realitate, relatează FT.

    Cursa pentru desfăşurarea armelor, ale căror raze laser taie metalul şi distrug componentele electronice, a căpătat o nouă urgenţă pe măsură ce guvernele caută modalităţi mai rentabile de a face faţă proliferării dronelor şi rachetelor ieftine.

    La începutul acestui an, nave britanice şi americane au fost nevoite să lanseze rachete de milioane de dolari pentru a doborî drone lansate de rebelii Houthi în Marea Roşie. 

    „În cele din urmă, nu este sustenabil din punct de vedere economic să doborâm o dronă de 100 sau 1.000 de dolari cu un interceptor de peste 1 milion de dolari”, a declarat James Black, cercetător în domeniul apărării la Rand Europe, un institut de cercetare non-profit. 

    De zeci de ani, SUA efectuează cercetări în domeniul „armelor cu energie dirijată”, cum ar fi laserele şi sistemele cu microunde de mare putere, în special în cadrul iniţiativei de apărare „Războiul stelelor” a lui Ronald Reagan. Deşi laserele au fost utilizate ca telemetre şi pentru a orbi piloţii pe câmpul de luptă, abia acum, odată cu progresele în domeniul calculatoarelor, al tehnologiilor optice, ţările încearcă să le exploateze ca arme eficiente. 

    Anul acesta, armata americană a folosit lasere de înaltă energie pentru a doborî drone în Orientul Mijlociu, în ceea ce a fost considerat o etapă importantă pentru această industrie în plină dezvoltare. Alte armate, inclusiv cele din Regatul Unit, Franţa, Rusia, Coreea de Sud şi China, au investit toate în dezvoltarea armelor cu energie dirijată. 

    Ministerul britanic al Apărării a declarat în aprilie că va accelera dezvoltarea laserului său DragonFire. Arma va fi utilizată pe navele Royal Navy până în 2027 – cu cinci ani mai devreme decât era planificat.

    Potrivit Ministerului Apărării, DragonFire va putea trage asupra oricărei ţinte vizibile în aer cu aproximativ 10 lire sterline per lovitură. Acesta a reuşit să tragă cu succes asupra ţintelor aeriene în timpul unui test inovator efectuat în ianuarie.

    Conform experţilor, prototipul DragonFire are o putere de 50 kW, mult mai mare decât alte sisteme în curs de dezvoltare. Raza sa de acţiune este clasificată, dar o putere mai mare permite o rază de acţiune mai mare şi un impact asupra unei ţinte mai mari.

    „Poţi produce cel mai bun laser din lume, dar [provocarea este să fii capabil să] îl aşezi pe punctul de ochire şi să îl menţii acolo timp de câteva secunde”, a declarant pentru FT Paul Gray, şeful departamentului de dezvoltare a afacerilor pentru arme avansate din cadrul QinetiQ.

    În ciuda progreselor recente, experţii din industrie au afirmat că utilizarea armelor cu laser pe termen scurt va rămâne probabil limitată. Laserele funcţionează în linie vizuală directă, iar puterea şi raza lor de acţiune pot fi drastic reduse de fum sau de alţi poluanţi din atmosferă.

    Armele trebuie să fie utilizate de pe o „platformă stabilă, cu acces la o sursă de alimentare adecvată”, a declarat Black de la Rand. 

    Sistemele laser sunt, de asemenea, costisitoare de construit. Noah Sylvia, analist de cercetare la Royal United Services Institute, a declarat că, în ciuda preţului scăzut de operare, guvernele trebuie să ia în considerare costurile de dezvoltare. 

    „Dacă cheltuiţi milioane de lire sterline pentru a-l dezvolta, atunci cât de mult economisiţi”, a spus el. 

    Chiar şi atunci când tehnologia va fi pe deplin dezvoltată, experţii au declarat că armele cu laser şi alte arme cu energie dirijată ar trebui privite mai degrabă ca o capacitate complementară pe câmpul de luptă decât ca un glonţ de argint.

    Acestea sunt „un alt instrument în setul de instrumente”, a spus Black, şi o „modalitate cu costuri reduse de angajare”.