BusinessMagazin

Tag: efecte

  • Efectele uimitoare ale muzicii lui Mozart asupra creierului – VIDEO

    Oamenii care au ascultat muzica lui Mozart au demonstrat o creştere a activităţii cerebrale asociate memoriei, înţelegerii şi rezolvării problemelor, potrivit unui nou studiu.

    Cercetătorii de la Universitatea Sapienza, din Roma, susţin că rezultatele studiului evidenţiază faptul că muzica lui Mozart poate activa circuitele neuronale corticale asociate funcţiilor cognitive şi de concentrare, arată dailymail.co.uk.Totuşi, nu orice fel de muzică poate produce aceste efecte.

    CE SONATĂ A LUI MOZART AU FOLOSIT CERCETĂTORII LA EXPERIMENT

  • Efectele uimitoare ale muzicii lui Mozart asupra creierului – VIDEO

    Oamenii care au ascultat muzica lui Mozart au demonstrat o creştere a activităţii cerebrale asociate memoriei, înţelegerii şi rezolvării problemelor, potrivit unui nou studiu.

    Cercetătorii de la Universitatea Sapienza, din Roma, susţin că rezultatele studiului evidenţiază faptul că muzica lui Mozart poate activa circuitele neuronale corticale asociate funcţiilor cognitive şi de concentrare, arată dailymail.co.uk.Totuşi, nu orice fel de muzică poate produce aceste efecte.

    CE SONATĂ A LUI MOZART AU FOLOSIT CERCETĂTORII LA EXPERIMENT

  • Software în lohn sau ce ar trebui să înveţe IT-iştii din experienţa croitorilor

    Dezvoltarea de software la comandă, în sistem lohn, a stat la baza apariţiei industriei româneşti de software. “Primele companii private din industria noastră au apărut după 1989 şi au fost înfiinţate de cercetători din centrele de calcul şi din Institutul pentru Tehnica de Calcul. Aceştia şi-au folosit contactele personale în străinătate pentru a câştiga primii clienţi. Când vorbim despre lohn în software vorbim despre segmente mici, extreme de nişate, ale unor proiecte mari, în care execuţia se limitează strict la specificaţiile de proiect transmise de către client asupra cărora compania producătoare nu are nicio influenţă“, explică Andrei Pitiş, preşedintele ANIS, asociaţia patronală a industriei de software şi servicii.

    Modelul de business s-a consolidat în timp şi a evoluat către externalizare, către outsourcing. Unul dintre atuuri a fost specializarea inginerilor români, iar un altul îl reprezintă costurile reduse, care au ajutat la atragerea de proiecte mai mari şi mai interesante către industria locală. Acesta a fost un factor important de creştere pentru industria naţională, înainte ca piaţa locală să fie cu adevărat semnificativă, iar munca în proiecte pentru clienţii din străinătate a creat abilităţile şi specializarea pe tehnologii şi industrii în cadrul echipelor şi companiilor româneşti.

    Ulterior, aceste abilităţi au fost folosite în proiecte pe piaţa internă sau în crearea de produse proprii. “În plus, proiectele de outsourcing au început să devină mai variate şi mai sofisticate şi treptat au inclus componente semnificative de cercetare; dezvoltarea nu se mai face exclusiv pe baza specificaţiilor primite, echipele alocate pe proiecte fiind adesea implicate în definirea specificaţiilor, în identificarea nevoilor de business şi a soluţiilor tehnice. Aşa se face că proiecte semnificative, atât din punctul de vedere al clienţilor (companii foarte mari), cât şi al industriilor sau al soluţiilor furnizate (conţinut sensibil, informaţii securizate etc.) au fost câştigate şi dezvoltate de companii româneşti chiar dacă nu întotdeauna aceste informaţii sunt făcute publice, adugă Andrei Pitiş.

    Outsourcingul reprezintă în continuare cea mai mare parte a cifrei de afaceri a sectorului, probabil peste 80%. În ciuda faptului că de cel puţin cinci ani România nu mai este o destinaţie ieftină, companiile româneşti continuă să fie căutate pe harta furnizorilor de servicii de dezvoltare. “În ANIS, asociaţie care reprezintă în acest moment peste 120 de companii, cam 70%, sunt companii care produc software în sistem de tip outsourcing, dar cel puţin un sfert dintre ele au început să investească şi în produse proprii. Dintre cele 70%, multe firme prestează servicii mai complexe decât închirierea de personal pentru dezvoltarea de proiecte software, precum şi servicii cu valoare adăugată mai mare şi mai greu de înlocuit prin mutarea proiectelor către destinaţii mai ieftine”, adaugă şeful ANIS.

    Ioan Iacob, managing partner la furnizorul de servicii IT Qualitance, companie cu peste 120 de angajaţi, vorbeşte despre fenomenul vânzării de inteligenţă. “Industria românească de software merge foarte mult pe body leasing, pe vândut inteligenţă cu ora sau vândut oameni cu ora. Există o limită a acestui model, dar piaţa pare să insiste totuşi în această zonă, în care există o foarte mare presiune pe profit. Dar marginea de profit este foarte mică şi atunci oamenii încearcă să optimizeze şi să vadă cum pot funcţiona în acest model. E o paradigmă din care cred că trebuie să ieşim; noi încercăm să facem lucruri cu mult mai multă valoare adăugată decât servicii de body leasing sau de staff augmentation. Încercăm să construim ceva care chiar să funcţioneze nu doar ca un business care să producă nişte bani, ci care chiar să aibă un impact social.”

    Iacob apreciază că acest tip de activitate are impact asupra angajamentului oamenilor care lucrează, din punct de vedere al cantităţii de cunoştinţe care rămân şi care se transferă, dar şi din punct de vedere financiar. “Până la urmă noi construim soluţii şi nu tot rezultatul acelei construcţii îl resimţim noi ca stat sau economie.”

    „Şcoala produce mulţi scriitori de cod, programatori, dar sunt multe companii, în principal străine, care au venit în România şi au deschis centre pur tehnice de outsourcing, unde se scrie soft care se constituie ca produs străin. Este un mare păcat, în loc să scriem IT românesc scriem soft pentru alţii”, spune Daniel Mateescu, COO al furnizorului de soluţii software pentru companii Totalsoft. „Probabil că un softist din cinci este angajat să facă proiecte româneşti de software pentru companii. Este o mare problemă, vin companii care îşi permit să plătească salarii mari doar pentru competenţa tehnică şi care ne ridică foarte mult costurile. Răsfaţă programatorul român, care pleacă de la o firmă unde face produs la o companie unde lucrează helpdesk cu 200 de euro în plus”.

  • Peste 33.500 de magazine ar fi afectate de iniţiativa antitutun

    Producătorii de ţigarete au depus recent, la Camera Deputaţilor, un punct de vedere referitor la propunerea de interzicere totală a fumatului în spaţiile publice închise şi de interzicere a comercializării produselor din tutun la o distanţă de mai puţin de 250m de spitale şi unităţi de învăţământ.

    „Estimăm că, dintr-un total de 73.000 de puncte de vânzare cu amănuntul a produselor din tutun, aflate la ora actuală în România, vor fi afectate peste 46% la nivel naţional: 54% in mediul urban şi 27% in mediul rural. Dat fiind că în Bucureşti există peste 500 unităţi de învăţământ şi peste 100 unităţi medicale, impactul estimat este de 65% din numărul punctelor de vânzare (…)”, se arată în documentul menţionat. Potrivit semnatarilor, „restricţia listării produselor din tutun va reduce cifra de afaceri a comercianţilor afectaţi cu 35% până la 50%!”

    După cum se explică în scrisoarea adresată Camerei Deputaţilor, scăderea traficului de consumatori fumători poate conduce la reducerea vânzărilor şi pentru alte categorii de produse (coşul de cumpărături al unui fumător este cu peste 30% mai mare decât cel al unui nefumător). Cifra de afaceri va scădea în cuantum egal cu vânzările generate de categoria de ţigarete, iar reducerea volumelor şi a profitului va determina în mod direct scăderea posibilităţilor fiecărui comerciant de a plăti salarii sau de a menţine numărul de angajaţi. Ca urmare, sunt anticipate efecte în lanţ pentru antrepozitari, angrosişti, transportatori, fiind estimate pierderea a circa 20.000 de locuri de muncă din totalul de circa 40.000 in această ramură economică, pe lanţul de aprovizionare si distribuţie!

    În plus, în opinia producătorilor de ţigarete, „o restricţie de comercializare a unui produs legal vine în contradicţie cu principiile stabilite în tratatele economice la care România este parte, în calitate de membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului, afectând libera concurenţă a agenţilor economici, creând discriminări, impunând bariere comerciale unora dintre comercianţi şi oferind, în mod artificial, avantaje altora”.

    De asemenea, potrivit scrisorii, „în contextul dezbaterilor publice pe marginea acestei iniţiative, precizăm că nu împărtăşim opinia vehiculată, conform căreia România ar fi „codaşa Europei” în legiferarea fumatului în spaţiile publice. România se află printre statele membre ale UE cu cea mai avansată legislaţie în domeniul controlului tutunului, începând de la fabricarea produsului în sine şi încheind cu publicitatea la tutun şi – în cazul de faţă – fumatul în spaţiile publice”.

    În România, fumatul în locurile publice este reglementat prin Legea 349/2002. Pentru restaurante şi baruri, atunci când proprietarii sau managerii acestora nu stabilesc că fumatul este interzis în localurile respective, legea impune separarea efectivă a spaţiilor, astfel încât cel alocat fumătorilor (izolat şi ventilat corespunzător) să nu depăşească 50% din întreaga suprafaţa destinată clienţilor. În acelaşi timp, proprietarii sau managerii localurilor cu o suprafaţă destinată clienţilor de sub 100mp, pot decide dacă spaţiile respective să fie alocate exclusiv pentru fumători sau nefumători, cu afişarea corespunzătoare a acestei informaţii. În ceea ce priveşte instituţiile publice, legea prevede interzicerea fumatului în spaţiile comune, de trecere şi în birouri. În acest moment, legea permite fumatul doar în spaţii special amenajate (marcate, dotate şi ventilate corespunzător).

    „Conform Recomandării Consiliului European, de a proteja cetăţenii de expunerea la fumul de ţigară, fiecare stat membru a reglementat diferit acest subiect, de la interdicţie totală, de exemplu în Irlanda, Marea Britanie, Grecia, Bulgaria, Malta sau Ungaria, până la restricţii rezonabile, cum ar fi, de exemplu: Germania, Austria, Estonia, Polonia sau România. În ciuda existenţei unui cadru legislativ clar şi echitabil, implementarea deficitară a acestuia şi lipsa unor măsuri ferme de control al implementării şi al aplicării sancţiunilor duc astăzi la propuneri extreme”, se mai arată în scrisoare, semnatarii opinând ca nu lipsa legislaţiei este problema în România, ci aplicarea ei deficitară.

    Aşadar, companiile de tutun califică propunerea legislativă drept „o supra-reglementare excesivă, fără precedent în Europa şi în lume”, solicitând „efectuarea unui studiu de impact, care să pună în perspectivă discrepanţa între obiectivul de sănătate publică urmărit şi mijloacele prin care se doreşte ca acesta să fie atins”, măsura necorelând obiectivul de sănătate publică cu efectul real al restricţiilor. „Nu în ultimul rând, încasările la bugetul de stat, încasări provenind din producţia şi comercializarea produselor din tutun, vor fi afectate major”, se concluzionează în scrisoarea adresată Camerei Deputaţilor.

    În luna septembrie a anului trecut, Camera Deputaţilor a iniţiat un proiect de modificare a Legii 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, proiect care are ca obiectiv de reglementare interzicerea completă a fumatului în spaţiile publice, în scopul micşorării numărului de fumatori pasivi şi activi. Printre propunerile de amendamente la Legea 349/2002, se afă şi unul care prevede interzicerea vânzării produselor din tutun, la o distanţă de mai putin de 250 de metri de punctele de acces în spitale şi unităţi de învăţământ.

    Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după companiile din sectorul petrolier. În 2014, industria tutunului a virat la buget circa 2,7 miliarde euro, însemnând accize, TVA, taxe şi contribuţii. Suma reprezintă 1,75% din PIB si 12,5% din totalul veniturilor bugetare.

     

  • Cronică de film: “Promisiunea”, o poveste despre familie, tragedie şi speranţă din Primul Război Mondial

    Russell Crowe îşi face debutul ca regizor cu „Promisiunea“, o dramă despre un bărbat din Australia care pleacă să îşi caute cei trei fii daţi dispăruţi în timpul bătăliei de la Gallipoli.

    Lansarea filmului coincide cu împlinirea a 100 de ani de la bătălia Gallipoli, unde aproape 9.000 de australieni şi-au pierdut viaţa, iar ”Promisiunea„ vine ca un remember al faptului că lupta a fost o dramă pentru ambele tabere şi pune partea turcă într-o lumină oarecum favorabilă. ”Promisiunea„ nu seamănă cu genul de filme lansate în ziua de azi la Hollywood: este lent şi se concentrează pe călătoria personajului principal, fără a face prea mare uz de efecte speciale. Publicul ştie în fiecare moment încotro se îndreaptă acţiunea, dar acest lucru este uşor de acceptat fiind vorba de un film cu tentă istorică.

    Stilul lui Crowe este unul interesant, dar oarecum neşlefuit. Scenele normale se suprapun cu amintiri din timpul războiului, efect care devine, pe alocuri, obositor. Personajele nu sunt suficient de bine definite, iar prima parte a filmului, care ar trebui să creeze o legătură emoţională între personajul lui Crowe şi spectator, este uşor grăbită.
    Russell Crowe se alătură unui şir lung de actori deveniţi regizori, precum Ben Affleck, care a fost recom-pensat cu premiul Oscar pentru ”Argo„. Un alt nume important care a reuşit să se impună atât în faţa cât şi în spatele camerei de filmat este Clint Eastwood, recompensat cu cea mai importantă distincţie din industrie pentru ”Unforgiven„ şi ”Million Dollar Baby„. Există, desigur, şi actori care au eşuat în încercarea de a regiza; exemple recente sunt Angelina Jolie sau Drew Barrymore.

    ”Promisiunea„ este un film independent, iar acest lucru se reflectă în numeroase aspecte. Bugetul redus al filmului a afectat în bună măsură scenele de luptă din timpul bătăliei. În al doilea rând, deşi au reuşit interpre-tări surprinzător de bune, actorii din plan secund sunt cvasinecunoscuţi, acesta fiind probabil unul din mo-tivele pentru care filmul nu a avut un impact semnificativ la box-office. Până la jumătatea lunii aprilie, filmul a avut încasări globale de doar 11 milioane de dolari.

    Titlul original al filmului, ”The Water Diviner„, face trimitere la dispozitivul folosit de Crowe pentru a localiza zonele cu apă din uriaşul deşert australian. Este o metaforă, dacă vreţi, a modului cum personajul principal foloseşte metode neortodoxe pentru a-şi găsi copiii.

    Olga Kurylenko se potriveşte personajului Ayshe, o mamă singură care judecă un om în funcţie de senti-mentele acestuia faţă de familie. Relaţia de pe ecran dintre Crowe şi Kurylenko este una credibilă, cu excep-ţia câtorva clişee hollywoodiene. Steve Bastoni, în rolul cumnatului oportunist, este o altă surpriză plăcută.

    Câteva momente ies în evidenţă de-a lungul filmului, cum ar fi scena în care Connor îi învaţă pe soldaţii turci să joace cricket în tren. De asemenea, ideea că în Turcia totul se decide la cafea apare de mai multe ori. Interpretarea lui Crowe este una de calitate, poate cea mai bună din ultimii ani. Deşi s-a remarcat în roluri de forţă, precum ”Gladiatorul„ sau ”Noe„, Crowe exprimă cele mai bune calităţi ale sale atunci când este distribuit în filme în stilul ”A Beautiful Mind„.

    Chiar dacă nu reprezintă o reuşită cinematografică de excepţie, ”Promisiunea„ este un film binevenit în peisajul producţiilor care ajung pe marile ecrane. Foloseşte un scenariu bun şi nu are nevoie de efecte spe-ciale sau actori cunoscuţi pentru a transmite o idee.

    Fiind dedicat zecilor de mii de soldaţi căzuţi în timpul bătăliei de la Gallipoli (sau Canakkale, aşa cum este geografic corect), ”Promisiunea„ reuşeşte în bună măsură să reînvie un moment extrem de delicat din timpul primului război mondial, concentrându-se asupra unui singur personaj. 


    Notă: 7/10

  • ORA DE VARĂ: Cum ne afectează schimbarea orei

    Pentru TRECEREA LA ORA DE VARĂ, ceasurile vor fi date înainte cu o oră, ora 03:00 devenind ora 04:00, astfel că duminică, 29 martie, care va avea 23 de ore, va fi cea mai scurtă zi din an.

    Cum ne afectează trecerea la ORA DE VARĂ

    Medicii sunt de părere că oamenii au nevoie de aproximativ o săptămână pentru a se adapta la ora de vară, deoarece trebuie să se trezească cu o oră mai devreme decât s-au obişnuit.

    Pentru cei care suferă de anumite probleme de sănătate, efectele schimbării ritmului biologic ar putea fi mai serioase.

    “Cei mai mulţi dintre noi îşi vor ajusta ceasul biologic destul de rapid. După câteva zile se vor obişnui cu noul program”, spune Xiaoyong Yang, un profesor asistent la Universitatea Yale. “Totuşi, pentru anumite grupuri de oameni, cei care suferă de depresie sau de probleme cardiace, unele cercetări sugerează că (n.r. ei) dezvoltă un risc mai mare de sinucidere, respectiv, atacuri de cord”, spune Yang.

    Un studiu australian din 2008 a descoperit că riscul bărbaţilor de a se sinucide la câteva săptămâni după trecerea la ora de vară este mai mare decât în restul anului. O altă cercetare realizată în 2008, în Suedia, a relevat că numărul atacurilor de cord a crescut cu 6 sau chiar 10 procente în primele trei zile lucrătoare după schimbarea orei.

    Studiile au demonstrat că pe perioada de vară sunt mai puţine infracţiuni şi accidente rutiere, iar oamenii consumă mai puţină energie electrică. De asemenea, ţările cu mai multe ore de lumină naturală au locuitori mai fericiţi.

    După ce ceasurile vor fi date înainte cu o oră, diferenţa dintre ora oficială a României şi Timpul Universal (numit impropriu şi GMT) va fi de trei ore.

    Pe perioada lunilor de vară, când soarele răsare la ora 4.30 şi apune la ora 20.00, s-a recurs la această convenţie, aplicată în România din anul 1979, pentru folosirea optimă a luminii naturale şi reducerea iluminatului artificial.

    În conformitate cu Convenţia fusurilor orare, ceasornicele arată pentru fiecare punct de pe Pământ acelaşi minut şi aceeaşi secundă, iar diferenţele dintre ore sunt date de faptul că la fiecare 15 grade longitudine apare o oră în plus.

    Numerotarea acestor fusuri începe de la meridianul de origine, ce trece prin localitatea Greenwich, din Marea Britanie, în sens pozitiv către est. Astfel, pentru Europa, ora Europei Occidentale este ora fusului 0, a Europei Centrale – ora fusului 1 şi a Europei Orientale – ora fusului 2. România se află în fusul orar 2.

  • STUDIU: Băncile şi companiile din IT şi petrol-gaze au beneficiat cel mai mult de CAS redus cu 5%

    “Măsura fiscală de reducere cu 5% a contribuţiei de asigurări sociale datorată de angajator, care se aplică începând cu veniturile lunii octombrie 2014, a avut impact direct asupra costurilor salariale, însă efectele au fost resimţite diferit la nivelul fiecărui angajator”, se arată într-un comunicat al firmei Accace, companie de externalizare şi consultanţă de afaceri.

    Consultanţii Accace au calculat că în cazul unui salariat cu un venit lunar brut de 3.000 de lei, un angajator a făcut, ca urmare a reducerii CAS, o economie de 150 lei pe lună, costul total salarial scăzând de la 3.834 lei la 3.684 lei/lună. Astfel, după 6 luni, angajatorul a obţinut o reducere a cheltuielilor salariale cu 900 lei/angajat.

    Pe de altă parte, companiile mici, cu angajaţi având salariul minim pe economie, au înregistrat o reducere a cheltuielilor salariale doar în perioada octombrie-decembrie 2014, iar începând cu luna ianuarie 2015, efectele reducerii CAS au fost practic anulate, ca urmare a creşterii salariului minim pe economie de la 900 lei la 975 lei.

    Astfel, comparativ cu luna septembrie 2014, când pentru un salariu de 900 lei/lună costul total salarial era 1.150 lei, pentru salariile plătite de angajator începând cu luna ianuarie 2015, angajatorii au înregistrat un cost salarial suplimentar de 46 lei/lună. Practic, se observă că, după 6 luni de la reducerea CAS, angajatorul nu a beneficiat efectiv de reducerea costurilor salariale, ci de o creştere per ansamblu cu 3 lei/angajat.

    “Putem constata astfel că efectele pozitive ale reducerii CAS se resimt în special în companiile unde nivelul salarial este ridicat şi foarte ridicat, respectiv din domenii precum financiar, IT sau extracţia petrolului şi a gazelor, în timp ce companiile unde nivelul salarial este aproape de minim au înregistrat chiar creşteri ale costurilor salariale, comparativ cu luna septembrie 2014”, a declarat Andreea Păun, payroll supervisor în cadrul Accace.

    Companiile care au beneficiat de un surplus de disponibilităţi băneşti, ca urmare a reducerii CAS, au reacţionat diferit faţă de această măsură, în cele mai multe cazuri angajatorii luând decizia să nu investească suplimentar, ci banii economisiţi din reducerea CAS să fie folosiţi pentru plata salariilor lunare.

    “Chiar dacă pe termen scurt companiile nu au reinvestit sumele economisite, cu siguranţă în următoarea perioadă şi pe termen lung acest lucru se va reflecta în măsuri precum crearea de noi locuri de muncă, acordarea de beneficii angajaţilor performanţi, investiţii în echipamente şi tehnologie. Mai mult, măsura reducerii CAS datorată de angajator este cu adevărat apreciată şi de investitorii străini, care însă speră ca acest lucru să nu ducă în viitor la creşterea altor taxe care să acopere această diminuare”, a adăugat Păun.

  • Miliardarul care anunţă o bulă tehnologică mai rea decât dotcom: “La zece minute după ce au investit, investiţia lor nu mai valorează nimic”

    Mark Cuban, om de afaceri, investitor în media şi sport, cu o avere de 3 miliarde de dolari, este ferm convins că în curând o bulă tehnologică se va sparge, iar efectele vor fi mai rele decât cele din perioada 1999 – 2000, aşa-zisa “criză dotcom”.

    Cuban are un talent deosebit în a identifica acest tip de manifestări, pentru că a făcut avere vânzând un startup chiar la debutul precedetei crize tehnologice.

    Cuban spune că în prezent riscurile sunt concentrate în mânile investitorilor privaţi şi nu la deţinătorii de acţiuni, ca în 2000. Aceasta pentru că finanţarea companiilor din tehnologie este mai accesibilă ca oricând, iar companiile întârzie să intre pe bursă. Acest lucru, cred unii analişti, reduce riscurile spargerii bulei, pentru că vor fi afectaţi doar fondurile de investiţii, cei bogaţi şi angajaţii startupurilor finanţate.

    Cuban îi contrazice şi spune că este vorba de 225.000 de angel investors numai în Statele Unite care au băgat sume considerabile în companii tehnologice. Omul de afaceri este convins că cea mai mare parte a acestor investitori sunt “sub linia de plutire”, adică investiţiile lor valorează mai puţin decât au plătit iniţial); mai mult, în prezent piaţa nu le mai permite să îşi vândă participaţiile la companiile ameninţate. “O bulă speculativă apare atunci când investitori neinformaţi, aflaţi în căutarea câştigului, plătesc mai mult decât valoarea reală şi primesc mai puţini bani. În prezent la zece minute după ce au investit, investiţia lor nu mai valorează nimic”.

    Pe de altă parte, este mai uşor ca oricând să te transformi într-un angel investor, aşa că riscurile se răspândesc cu repeziciune, de la platforme de crowdfunding la investitori pe piaţa de capital.

  • Nebănuitele efecte ale războiului hackerilor cu Sony

    Membrii Congresului american au dat puţină atenţie pirateriei informatice în ultimii ani, dar atacurile împotriva Sony au adus în centrul atenţiei o serie de noi riscuri, între care tacticile cibernetice ofensive, legislaţia criminalităţii cibernetice şi definiţia dată de comunitatea internaţională atacurilor de acest fel.

    Atacul a avut loc în noiembrie, în perioada când Sony pregătea lansarea filmului, a afectat grav reţeaua IT a companiei şi a dus la publicarea online a unor filme nelansate încă pe piaţă şi a unor e-mailuri personale ale angajaţilor.

    Sony a anulat iniţial lansarea de Crăciun a peliculei The Interview, după ce hackerii au proferat ameninţări violente la adresa cinematografelor. În urma criticilor formulate de preşedintele Barack Obama şi de unele celebrităţi de la Hollywood, compania a lansat totuşi filmul, dar trebuie să recupereze 88 de milioane de dolari cheltuite pentru marketing şi producţie. Filmul a adus studiourilor Sony încasări de 15 milioane de dolari în primele trei zile după lansarea sa pe Internet şi alte 2,8 milioane de dolari din vânzări de bilete într-un număr restrâns de cinematografe americane. Apple a decis între timp să includă filmul în magazinul iTubes.

    Atacul, dezvăluit la sfârşitul lui noiembrie de către Sony, a paralizat sistemul informatic al companiei şi a fost însoţit de difuzarea online a cinci filme aparţinând studioului, unele nelansate încă, a datelor personale a 47.000 de angajaţi, a unor documente confidenţiale ca scenariul viitorului film cu James Bond şi unei serii de e-mailuri foarte stânjenitoare pentru membri din conducerea Sony.

    FBI a imputat acest atac cibernetic, revendicat de grupul de hackeri GOP (Guardians of Peace), Coreei de Nord, care neagă orice implicare. Un mesaj publicat online, care pare să fi fost transmis de grupul de piraţi informatici care a atacat reţeaua Sony Pictures, a luat în derâdere Biroul Federal de Investigaţii pentru ancheta sa privind spargerea reţelei informatice a studiourilor de film. Mesajul, trimis în decembrie mai multor jurnalişti, înainte de lansarea filmului, conţinea adresa web a unei pagini de pe site-ul Pastebin, cu un mesaj intitulat „Cadou de Crăciun“, luând în derâdere FBI-ul. „Rezultatul anchetei FBI este atât de bun, că aţi fi putut vedea ce făceam cu ochii voştri“, precizează textul, care apoi redirecţionează cititorul către un videoclip de pe YouTube. „Vă felicităm pentru succes. FBI este cel mai BUN din lume“, mai scria în mesaj, în limba engleză, cu câteva greşeli.

    Congresul  SUA ia în discuţie noi prevederi privind securitatea informatică

    Congresmenii s-au angajat să organizeze audieri pe această temă, au cerut Casei Albe să declare război cibernetic Coreei de Nord şi au exercitat presiuni pentru noi sancţiuni economice împotriva regimului de la Phenian.

    Atenţia bruscă a Congresului a fost declanşată nu atât de atacul în sine, cât de decizia Sony Pictures de a amâna lansarea de Crăciun a filmului, în urma ameninţărilor violente primite din partea hackerilor.

    „Dacă ar fi lansat pur şi simplu filmul, preşedintele nu ar fi vorbit despre el. Ar fi fost doar un nou atac al hackerilor împotriva unei companii şi publicarea unor e-mail-uri personale“, a explicat Jason Healey, director la Atlantic Council, care a lucrat în domeniul securităţii cibernetice la Casa Albă, iar apoi pentru Goldman Sachs în Hong Kong. Chiar dacă Sony a revenit asupra deciziei o săptămână mai târziu, lansând pelicula online şi în cinematografe, anunţul iniţial a provocat o furtună la Washington. Congresmenii s-au grăbit să denunţe îngrădirea dreptului la liberă exprimare al americanilor şi au criticat reacţia slabă a Casei Albe.

    Retorica obligă Congresul să acţioneze atunci când se va reuni în ianuarie. „Mulţi membri care până acum nu au dedicat prea mult timp şi resurse securităţii cibernetice vor da mai multă atenţie acestui subiect în 2015”, consideră Andrew Borene, membru al Truman National Security Project.

    În ultimii ani, Congresul nu a votat o lege majoră în domeniul securităţii informatice, iar problemele ridicate de incidentul de la Sony, relaţiile cibernetice cu China şi recomandările Naţiunilor Unite referitoare la tratarea acestor riscuri nu sunt în mod neapărat subiecte în care Legislativul american are un cuvânt greu de spus. Preşedintele comisiei pentru afaceri externe a Camerei Reprezentanţilor, republicanul Ed Royce, a cerut însă Congresului să înăsprească sancţiunile economice împotriva Coreei de Nord.

    Cele mai recente discuţii de pe Capitol Hill privind securitatea informatică s-au referit la un proiect de lege care să permită sectoarelor public şi privat să facă schimb de informaţii referitoare la riscurile cibernetice, iar ideea s-ar putea concretiza chiar din 2015.

  • Certinvest: Preţul scăzut al petrolului va avea ca efect reducerea inflaţiei şi scumpirea cărbunelui

    “Un preţ mai mic al petrolului duce la o inflaţie scăzută, ceea ce în principiu ar trebui să determine băncile să continue politicile monetare laxe pentru a combate o eventuală deflaţie. Pe de altă parte, fenomenul este mai complex, pentru că pe termen lung, un petrol în scădere ar duce la o potenţială creştere economică, lăsând loc băncilor centrale să mai ridice dobânzile-cheie”, potrivit lui Hănţilă.

    Printre cele mai afectate economii va fi cea a Rusiei, unde va apărea o criză a contului curent, o depreciere a rublei şi “sincope” de finanţare externă.

    De asemenea, Norvegia, unul dintre cei mai mari producători de petrol din lume, va fi afectată negativ de cursul coroană-dolar, având în vedere că dolarul va creşte ca urmare a achiziţiei de acţiuni din sectoarele ciclice, precum şi de cumpărări de titluri americane de către bănci ale zonelor în curs de dezvoltare, cu scopul de a-şi menţine competitivitatea.

    Cărbunele, utilizat la producţia de electricitate, va înregistra o creştere de preţ, în timp ce preţurile aferente produselor derivate din petrol vor scădea, legătură fiind direct proporţională.

    Un alt sector care ar beneficia de un cost mai scăzut al petrolului este cel de produse chimice, care utilizează multă energie în procesul de producţie.

    Pe de altă parte, Hănţilă spune că ar putea fi un moment bun pentru achiziţii de acţiuni la companii de petrol şi gaze.

    Certinvest are în administrare active de aproximativ 52 milioane Euro, distribuite în 15 fonduri de investiţii, şi peste 200 de portofolii individuale administrate.