BusinessMagazin

Tag: economie

  • A doua cea mai mare economie a lumii încetineşte: China a ratat ţinta de creştere economică pentru al doilea trimestru din 2024

    Economia Chinei a crescut cu 4,7% pe an în al doilea trimestru din 2024, potrivit datelor oficiale publicate luni, ratând previziunile de creştere şi totodată înregistrând un ritm mai slab comparativ cu trimestrul anterior, scrie Financial Times.

    Produsul intern brut, care a crescut cu 5,3% în primul trimestru faţă de anul precedent, era aşteptat să crească cu 5,1%, potrivit economiştilor.

    A doua cea mai mare economie a lumii s-a confruntat cu o încetinire a consumului, dar şi cu o performanţă slabă în sector imobiliar, ceea ce a forţat Beijingul să intervină în ultimele luni.

    Producţia industrială a crescut cu 5,3 % în iunie, în timp retailul crescut cu doar 2 % în aceeaşi lună, ratând ţintele şi aşteptările.

     

     

  • Din Praga până în Barcelona, Roma, Atena şi Amsterdam, turismul explodează la un nivel record. În 2024, turismul va aduce 800 mld. euro în economia Europei

    Un nou raport al Comisiei Europene privind cheltuielile turistice şi tendinţele de călătorie, publicat în al doilea trimestru al anului 2024, confirmă faptul că cererea pentru regiune explodează, scrie Bloomberg.

    Potrivit raportului, se estimează că turiştii internaţionali vor cheltui anul acesta în Europa o sumă record de 800 mld. euro, ceea ce reprezintă o creştere de 37% faţă de nivelul de 583 de mld.euro înregistrat înainte de pandemie, conform datelor Organizaţiei Mondiale a Turismului a Organizaţiei Naţiunilor Unite.

    Sosirile vizitatorilor străini au crescut, de asemenea, cu 6% faţă de 2019 până în prezent, arată raportul, marcând un nou record pentru Europa.

    Boom-ul turismului european din acest an este determinat de turiştii americani, potrivit raportului, iar 72% din cheltuielile turistice record au avut loc până în prezent în destinaţiile din Europa de Vest.

    O parte din creşterea spectaculoasă a sectorului poate fi pusă şi pe seama vizitatorilor intra-regionali şi a turiştilor din Asia de Est.

    „Pentru moment, putem observa că destinaţiile sud-europene şi mediteraneene rămân preferatele turiştilor în Europa. Alegerea lor urmăreşte raportul calitate-preţ dar şi clima, iar opţiuni fantastice pot fi găsite în toată Europa de Sud” a declarat Eduardo Santander, director executiv la European Travel Commission.

  • Guvernul, PSD şi PNL pot rămâne fără probleme în campanie electorală: BNR a redus dobânda, inflaţia scade peste aşteptări, economia creşte peste aşteptări, salariile cresc cu mult peste rata inflaţiei, iar derapajul finanţelor publice nu interesează pe nimeni

    După un an şi jumătate, respectiv din ianuarie 2023, BNR a redus vineri, pentru prima dată, dobânda de referinţă, de la 7% la 6,75%.

    BNR a anunţat că inflaţia, care în luna mai ajunsese la 5,12% (mai 2024/mai 2023), va scădea peste aşteptări, ceea ce ar justifica această reducere a dobânzii de referinţă.

    În piaţa monetară, această scădere operată de BNR aproape că nu va avea niciun efect imediat. ROBOR la trei luni este deja la 6% şi poate va scădea marginal sub acest nivel. IRCC, rata dobânzii de referinţă pentru creditele ipotecare/imobiliare şi creditele de consum, are un decalaj de şase luni, şi oricum este sub 6%, la 5,86% acum.

    Ceea ce este interesant în comunicatul de vineri al BNR este legat de evoluţia economiei în trimestrul al doilea, care a crescut peste aşteptări.

    “Cele mai recente date şi analize indică o creştere semnificativă a economiei în termeni trimestriali în trimestrul al doilea şi vizibil mai solidă decât cea anticipată anterior, implicând o creştere notabilă a avansului PIB în raport cu perioada similară a anului trecut”, menţionează BNR.

    În T1 creşterea economică fost foarte slabă, numai 0,1%, ceea ce a fost o surpriză pentru analişti şi pentru piaţă.

    BNR spune că în lunile din trimestrul al doilea, pentru care există date – aprilie/mai, consumul şi vânzările auto-moto au consemnat salturi ample în raport cu mediile trimestrului întâi 2024, producţia industrială s-a revigorat puternic, iar ritmul volumului lucrărilor de construcţii a lucrat din nou la un nivel de două cifre după scăderea la o valoare negativă considerabilă, pe ansamblul primelor trei luni ale anului.

    Cu aceste date, putem trage concluzia că economia duduie.

    Dar dacă ne uităm puţin pe componente, avem câteva astericsuri:

    – Creşterea consumului vine dintr-o creştere a salariilor cu mult peste rata inflaţiei, un ritm care nu poate fi susţinut. În aprilie, conform ultimelor date disponibile, salariul mediu net a avut o creştere de 14,3% în valoare nominală faţă de aprilie 2023, ajungând la 5.207 lei, iar dacă scădem inflaţia, ajungem la o creştere de 7,9%. Acest ritm de creştere nu mai poate fi susţinut, iar acest lucru se va vedea în următoare luni.

    – În ciuda situaţiei economice bune, companiile, dar şi persoanele fizice, nu se aruncă să ia credite, ceea ce arată că au îndoieli în privinţa viitorului. În aceste condiţii, creşterea depozitelor, adică a banilor strânşi în bancă, este mai mare decât ritmul de solicitări de credite. Spre exemplu, în mai 2024 versus mai 2023, depozitele populaţiei în lei au crescut cu 21,3%, în timp ce creditele au avut o creştere de numai 8,9%.

    Ca un exemplu, în încercarea de a revigora cererea de creditare imobiliară, băncile au coborât dobânda la creditele ipotecare la 4,99%, cu mult sub IRCC şi sub dobânda de referinţă a BNR.

    După cum remarca la ZF Live Mircea Petrilă, un broker de credite, ai putea să iei un împrumut de la bancă cu 4,99% şi să-l pui într-un depozit, cu o dobândă de peste 6%, dacă nu chiar aproape de 7%. Bineînţeles că nu se poate acest lucru, pentru că dobânda de 4,99% este valabilă pentru achiziţia unui apartament.

    La nivelul companiilor, avem un ritm de creştere a depozitelor de 8,55% în lei şi 7,8% în valută, în timp ce ritmul de creştere a creditării este mai redus, respectiv o creştere de 5,9% la creditele în lei şi 6,1% la creditele în valută.

    Există o reticenţă evidentă din partea companiilor, atât cele străine cât şi cele româneşti, de a face investiţii – de a se arunca la noi investiţii, în condiţiile în care sunt semne legate de fiscalitatea de la anul, respectiv creşteri de taxe şi impozite, de piaţa muncii – nu se găsesc oameni iar salariile cresc, ceea ce pune o presiune considerabilă pe bugetele de investiţii, şi nu în ultimul rând de finanţarea bancară, unde dobânzile sunt mari. Este un paradox, companiile nu au o problemă cu dobânzile actuale în sensul plăţii creditelor actuale, dar au în schimb o problemă în a lua noi împrumuturi, pentru că dobânzile sunt considerate mari şi atârnă greu în bugetul de investiţii.  

    – Derapajul finanţelor publice – adică necesitatea corectării bugetului şi a deficitului bugetar prin creşterea din nou a taxelor şi impozitelor după cele operate în toamnă şi la începutul anului, pentru că de reducerea cheltuielilor bugetare nici nu se poate vorbi pentru că toţi politicienii sunt în campanie electorală – va influenţa mai mult politica monetară decât scăderea inflaţiei.

    BNR a operat o primă scădere de dobândă, probabil că va mai opera în toamnă încă două scăderi, dar acest lucru nu va avea o influenţă considerabilă în economie şi în deciziile companiilor de a face noi investiţii.

    Economia merge în afara politicilor monetare.

    Este bine că BNR a redus dobânda de referinţă, măcar ca şi semnal. Când ritmul de creştere a creditării, atât la nivelul persoanelor fizice, cât şi al companiilor, va depăşi ritmul de economisire, atunci am putea spune că economia absoarbe lichidităţile în exces, care sunt acum pe piaţă atât la nivelul băncilor, cât şi la nivelul pieţei în general.

  • Exod al milionarilor din „Raiul bogaţilor”. Au început să fugă cu miile. Lovitură pentru un stat din Europa

    Un număr record de milionari vor părăsi Marea Britanie în 2024, conform unui studiu, scrie CNBC.

    Henley Private Wealth Migration Report arată că 9.500 de persoane bogate vor părăsi ţara în 2024, mai mult decât dublu faţă de anul trecut.

    În acest top Marea Britanie este surclasată de China din care vor pleca 15.200 de milionari în anul 2024.

    Dacă în trecut Regatul Unit era văzut ca o locaţie bună pentru bogaţi acum situaţia s-a inversat. Între 1950 şi începutul aniilor 2000’ multe familii înstărite s-au relocat din Europa, Africa, Asia şi Orientul Mijlociu.

    „Acest trend a fost înversat acum 10 ani când tot mai mulţi milionari au decis să părăsească ţară şi tot mai puţin au ales să vină”, se mai arată în raport.

    Hannah White, CEO al Institute for Government, un think tank, consideră că exodul oamenilor bogaţi este accelerat de alegerile din acest an.

    „Emigrarea bogaţilor este generată de situaţia economică şi politică, iar acum este accelerată de deciziile de politică de dinaintea alegerilor”, a scris aceasta în raportul Henley.

  • Antoaneta Curteanu, vicepreşedinte, UniCredit Bank: Este cea mai bună perioadă de cumpărat o locuinţă, rata la un credit pe 25 de ani ajunge la jumătate din salariul mediu net pe economie

    Această perioadă este printre cele mai bune pentru achiziţia unei locuinţe prin credit bancar, având în vedere că rata la un credit pe 25 de ani ajunge la jumătate din salariul mediu net pe economie, susţine Antoaneta Curteanu, vicepreşedinte al UniCredit Bank, care subliniază că este o perioadă pe care băncile trebuie să o exploateze.

    „Din calculele noastre, este perioada cea mai bună ca accesibilitate a metrului pătrat de cumpărat în comparativ cu salariul. Deci pentru un apartament de 50m utili în Bucureşti, pe 25 de ani, rata ajunge undeva la jumătate din salariul mediu net pe economie. Este un indicator foarte accesibil, în trecut nu stăteam aşa de bine. Este o perioadă în care este bine să cumperi pentru construcţie sau pentru investiţii, este o perioadă bună pe care noi, băncile, să o exploatăm”, a spus ea în cadrul evenimentului ZF Bankers Summit 2024.
    Ce a mai declarat Antoaneta Curteanu în cadrul evenimentului ZF:

    • Pe total, retailul merge foarte bine, dar pe sub-segmente sunt dinamici diferite. Anul trecut a fost un joc al refinanţărilor, a început destul de puternic, continuă şi anul acesta pentru că băncile au oferit această dobândă fixă pe trei sau pe trei ani, care a făcut clienţii să-şi schimbe solicitarea şi să dorească o predictibilitate a ratelor mai bună.

    • Într-adevăr, în zona Bucureştiului sunt doar 17.000 de apartamente în construcţie care vor fi date în folosinţă anul acesta şi aceasta este o cifră din piaţă. Oamenii au făcut vânzări, cumpărări de apartamente sau case existente şi refinanţările au avut cel mai mare volum din totalul creditelor noi raportate de noi, băncile.

    • Dacă ne uităm la anumite cifre, deşi anul trecut a fost flat, el a fost inflatat de aceste refinanţări. Creditul de consum merge strună pentru că salariile au crescut, oferta este foarte bună, dobânzile au început să scadă, anticipând un pic decizia Băncii Centrale de a scădea dobânda de politică monetară. Pe consumer finance, termenul fiind mai scurt, băncile anticipează un pic această tendinţă. Deci creditul negarantat creşte foarte foarte bine şi vedem solduri în creştere pe la toate băncile şi instituţiile financiare.

    • În al treilea subsegment cu altă dinamică, segmentul de micro, companiile mici cu cifra de afaceri până într-un milion de euro, constatăm dependenţa de fondurile IMM Invest şi de alte structuri de garantare care ne-au învăţat în ultimii patru – cinci ani într-un anume fel.

    • Băncile şi clienţii s-au bazat foarte mult pe această schemă de garantare. Practic, este sfârşitul acestor scheme, sperăm să continue cu alte programe, la un alt nivel, cu Ministerul de Finanţe.

    • Cumva, trebuie să reînvăţăm să finanţăm companiile mici cu capitaluri negative, este o zonă foarte delicată. Aici trebuie să învăţăm antreprenorii să fie disciplinaţi financiar, să îşi facă o contabilitate cât mai exactă.

    • Legat de piaţă, până la urmă acesta este un mecanism de reglare al pieţei. Să nu uităm că există foarte mult cash la populaţie, şi nu neapărat la saltea. Acest cash de fapt este folosit în a face o mare parte din tranzacţiile imobiliare. În partea de credit de la bancă este o bucăţică, dar o mare parte din tranzacţii se fac un avans foarte mare sau chiar cash.

    • Noi credem că va fi un proces de optimizare în continuare a reţelei de sucursale, probabil că se vor consolida, se vor muta. Nevoia de a fi prezent în teritoriu este în continuare acolo pentru clienţii noştri. Sigur, vom muta o parte din subsegmente, din produsele simple, în digital. Şi se întâmplă asta în fiecare zi, dar sunt anumite tipuri de produse, de interacţiuni, unde ai nevoie să vezi pe cineva în sucursală, să discuţi. Sunt anumite decizii unde ai nevoie de o discuţie mai amplă, cele despre viitorul familiei tale, despre viitorul banilor tăi, unde se investeşti.

    • Economisirea este necesară. Banii din economisire se pot diversifica în mai multe canale. nu trebuie neapărat să finanţăm. Suntem gata să finanţăm dacă sunt proiecte viabile, dacă sunt clienţi eligibili, dacă există cerere pe partea aceasta, dar altfel banii se pot duce în diverse canale unde se poate da un randament foarte bun.
     

  • Prudenţa a pus frână spiritului antreprenorial

    Provocările anului trecut aduse, în special, de schimbările fiscale, dar şi de creşterea costurilor din economie au pus frână dorinţei de a deschide noi companii. Prudenţa a pus stăpânire pe mediul antreprenorial, care a adăugat mai puţine companii anul trecut faţă de 2022, când a fost atins un record al numărului de firme SRL înfiinţate.

    Anul trecut au fost înfiinţate 96.000 de companii SRL, în scădere cu 15% faţă de anul anterior, potrivit datelor Registrului Comerţului. Toate judeţele au înregistrat o scădere a numărului de companii nou înfiinţate, fără să existe vreo excepţie de judeţ din ţară care să fi avut o creştere a numărului de firme noi faţă de anul anterior. Astfel, prudenţa s-a manifestat peste tot în ţară.

    Cu toate acestea, marile centre urbane rămân spaţiile unde spiritul antreprenorial se manifestă cel mai puternic din ţară. La acest capitol, Bucureştiul stă cel mai bine, având 126 de companii nou înfiinţate la 10.000 de locuitori. Judeţul Ilfov se află pe al doilea loc în clasament, cu 121 de firme noi la 10.000 de locuitori.

    La polul opus se află Harghita şi Covasna, care au înregistrat 18, respectiv 19 companii nou înfiinţate la 10.000 de locuitori în 2023.

     

  • Investiţiile nete în economie au crescut în T1/2024 cu 6,7% an/an, la 34,6 miliarde lei. Construcţiile au atras 37,8% din fonduri, industria 19,9%, comerţul 19,3% şi agricultura 3,2%

    Investiţiile nete în economie au crescut în primul trimestru din 2024 cu 6,7% faţă de perioada similară a anului trecut, la un total de 34,6 miliarde lei, din care 53,3% au reprezentat lucrări de constructii noi, 28,2% achizitii de utilaje, inclusiv mijloace de transport, şi 18,3% alte cheltuieli, arată datele INS publicate miercuri.

    “Investiţiile nete reprezintă cheltuielile destinate creării de noi mijloace fixe, dezvoltării, modernizării şi reconstrucţiei celor existente, precum şi valoarea serviciilor legate de transferul de proprietate asupra mijloacelor fixe existente şi al terenurilor preluate cu plată de la alte unităţi sau de la populaţie – taxe notariale, comisioane, cheltuieli de transport, de manipulare etc”, notează INS.

    Din punct de vedere valoric, investitiile în constructii noi s-au ridicat la 18,5 miliarde lei, în creştere cu 1,2%, iar utilajele 9,7 miliarde lei, în creştere cu 4,9%.

    Raportat la ramura economică vizată, cea mai mare parte a investitiilor, 37,8%, s-a îndreptat spre Constructii, pe locul doi fiind Industria, cu 19,9%, şi pe trei Comertul şi Serviciile, cu 19,3%. Agricultura a atras doar 3,2% din investitii, pondere sensiil mai mică decât în T1/2023, când a fost de 3,2%.

    Cele mai recente date privind evoluţia PIB arată că economia României a crescut în primele trei luni din 2024 cu 0,1%, pe serie brută,faţă de perioada similară din 2023, avansul fiind sustinut în special de sectorul IT&C, de administraţia publică şi impozitele nete pe produs, în timp ce comerţul, industria, construcţiile şi activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice au avut un impact negativ.


     

     

  • Mihai Boldijar, vicepreşedinte regiunea România şi Bulgaria la Bosch: Putem dezvolta campioni regionali cu o strategie şi un parteneriat între jucătorii din economie şi autorităţi

    Industria nu se poate dezvolta fără finanţări, strategie şi resurse, iar dacă nu ai câteva componente clare factorii de succes pot fi diminuaţi, a spus Mihai Boldijar, vicepreşedinte regiunea România şi Bulgaria, Grupul Bosch & Managing Director, Robert Bosch.

    „România are capacitatea să facă acest lucru. Este nevoie de un parteneriat, jucătorii din economie să vorbească cu Ministerul Economiei, cu Ministerul de Finanţe, al Energiei şi Agriculturii. Spre exemplu, Germania nu poate face politici decât dacă Guvernul lucrează cu actorii din economie”, a spus el în cadrul conferinţei ZF Reindustrializarea României 2024.

    Boldijar a mai precizat că este nevoie de un grup de lucru din perspectiva punerii de acord a tuturor factorilor ca să putem asigura reindustrializarea şi creşterea economică.

    În România, se pot dezvolta campioni regionali cu  o strategie coordonată cu toţi jucătorii, resurse generoase şi accesibile şi un parteneriat între industrie, jucătorii din economie şi autorităţi. Industria se desfăşoară între reguli, legislaţie, finanţări, resurse. Este nevoie de dialog constructiv cu autorităţile, de resursele necesare pentru dezvoltare, dublate de un leadership corect.

    „Această ţară poate să devină şi mai atractivă poate printr-o taxare a muncii mai mică. Trebui creat acest comitet pe modelul Germaniei, cred că putem să clarificăm ce industrii trebuie susţinute”. El a mai subliniat că printre provocări se numără preţul ridicat al energiei şi gazului, care au impact semnificativ în ce se produce la nivel local.

    Mai mult, el a precizat că o altă provocare o reprezintă resursa umană şi că în urmă cu zece ani compania a început promovarea acestui învăţământ dual în ideea de-a crea specialităţi de care are nevoie şi pentru ca aceşti tineri să rămână în unităţile companiei, care are planuri mari de dezvoltare.


     

     

  • Surpriză: Temerile investitorilor s-au adeverit. Economia americană a performat sub aşteptări în primul trimestru din acest an

    Economia americană a performat sub aşteptările analiştilor în primul trimestru din acest an, scrie FT.

    Astfel, PIB-ul SUA a crescut cu 1,3% în T1 faţă de o prognoză de 1,6%. Totuşi, în ultimele trei luni ale anului 2023 economia SUA a crescut cu 3,4%.

    În acest timp, inflaţia a fost revizuită în jos la 3,3% în primul trimestru. Indicele PCE, care exclude alimentele şi energia, a fost, de asemenea, reviziut în scădere la 3,6%, calmând temerile referitoare la cererea din economie.

  • Ministrul Economiei, Radu Oprea, anunţă un parteneriat cu producător american de drone. Acestea vor fi produse în România şi vor fi utilizate în agricultură, respectiv apărare

    Acordul, semnat în cadrul Black Sea Defense and Aerospace – BSDA 2024, marchează o premieră pentru industria românească de apărare, fiind primul parteneriat strategic al unei companii autohtone în domeniul construcţiei de UAV-uri militare şi civile. Proiectul vine ca răspuns la cererea tot mai mare de astfel de echipamente din diverse industrii, cu accent deosebit pe domeniul apărării.

    Societatea Carfil SA are o istorie de peste 100 de ani în producţia de armament şi muniţie pentru artilerie şi se numără printre cele mai importante companii din industria de apărare a României.

    Periscope Aviation reprezintă divizia de drone a Chartis Federal, fiind cea mai recentă investiţie a companiei americane, renumită pentru inovaţia sa în sistemele UAV tactice de înaltă performanţă.

    Prin intermediul acordului semnat vineri, cele două părţi îşi afirmă dorinţa de a accelera potenţialul naţional în domeniul producerii şi operării acestor echipamente (drone) la scară naţională, pentru domeniul militar şi civil. Astfel, au fost parafate două protocoale, unul privind dezvoltarea cadrului legislativ şi a producţiei de drone în România, cosemnat de 7 entităţi, sub coordonarea SC Carfil SA., astfel: Avi Aircraft, Easydo Digital Technologies (EDT), The Insource Development Group (TID Group ), Apdrone, Asociaţia Centrul de Excelenţă UAS şi C-UAS, Asociaţia „UVS-ROMÂNIA”. Şi un al doilea protocol privind dezvoltarea producerii de drone agricole româneşti, în vederea accelerării utilizării lor pe scară largă în lucrările agricole, cosemnat de 13 entităţi, sub coordonarea SC Carfil SA, astfel: Anamob, Avi Aircraft, EDT, TID Group, Agri Cloud, SCDA Turda, Incdcsz Braşov, ICDP Braşpv, Naturevo, Universitatea Politeehnica Bucureşti, USAMV Cluj-Napoca, Universitatea din Craiova, Facultatea de Horticultură.

    De asemenea, ministrul Ştefan-Radu Oprea a anunţat că este important să actualizăm cadrul legislativ, astfel încât să corespundă nevoilor pieţei şi să intensificăm dialogul tehnic şi profesional cu instituţiile de stat în vederea stabilirii unor programe de finanţare care să faciliteze accesul antreprenorilor locali la resursele financiare necesare iniţierii unor proiecte în planul producţiei naţionale de drone, care să acopere nevoile din toate ramurile industriale/domenii de utilizare.

    Totodată, Excelenţa Sa Ambasadoarea SUA Kathleen Kavalec a felicitat părţile implicate în semnarea acordului şi a declarat că speră să vadă şi alte astfel de colaborări de succes.