BusinessMagazin

Tag: drept

  • Legea privind declararea „Zilei Independenţei naţionale” pe 10 mai, adoptată tacit de Senat

    Iniţiatorul legii, senatorul ALDE Ion Hadârcă argumentează, în expunerea de motive, că pe 10 mai 1866 principele Carol, care părăsise Castelul Sigmaringen, a ajuns în Bucureşti şi la 10 mai 1877 Camerele reunite ale Parlamentului României au votat Declaraţia de Independenţă a României.

    „Prin adoptarea proiectului de lege propunem ca, la la 140 de ani de la Declararea de către Parlamentul României a independenţei naţionale a României, actualul Parlament să declare ziua de 10 mai drept <<Ziua independenţei naţionale>>”, se arată în documentul citat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Anunţ viral pe Internet: „Proprietar octogenar las GRATUIT vilă în Bucureşti”

    „Proprietar octogenar las GRATUIT vilă în Bucureşti în baza unui contract de uzufruct-viager cu drept de abitaţie. Nu am copii şi dorec să las casa unei familii de intelectuali bine educaţi! Îmi rezerv dreptul să fac selecţia familiei şi aştept solicitările dumneavoastră doar la anunţ pe contact”, se arată în anunţul care a adunat mii de like-uri şi distribuiri.

    Ce este uzufructul viager?

    „Uzufructul este dreptul de a folosi bunul altei persoane şi de a culege fructele acestuia, întocmai ca proprietarul, însă cu îndatorirea de a-i conserva substanţa” (Art. 703 noul Cod Civil). Uzufructul este viager când se încheie pe durata vieţii beneficiarului sau titularului acestuia.

    Din punctul de vedere al duratei, dacă titularul este o persoană fizică, uzufructul poate fi cel mult viager. Dacă beneficiarul dreptului de uzufruct este o persoană juridică, acesta se poate închea pe o perioadă de maxim 30 de ani. Prin urmare, uzufructul poate fi viager numai când beneficiarul este o persoană fizică.

  • Salarii NEGATIVE pentru mii de bugetari! „Ne pun să aducem bani de-acasă”

    Este cazul cadrelor didactice sau personalului auxiliar din şcoli care nu au normă întreagă şi care trebuie de-acum înainte să plătească contribuţii la valoarea salariului minim de 1.900 lei.

    Sunt mii de angajaţi din sistemul de învăţământ pentru care netul pe care îl primesc de la 1 ianuarie nu este suficient pentru a-şi plăti contribuţiile sociale. “Nu încasează cât trebuie sa dea”, a explicat la Realitatea TV liderul Federaţiei Sindicatelor din Educaţie “Spiru Haret” Marius Nistor.

    “Au apărut probleme cu salariile în mediul universitar. Avem colegi, personal didactic auxiliar, angajaţi pe fracţiuni de normă care, conform legii, sunt obligaţi să plătească cotribuţiile la nivelul salariului minim. Nu încasează cât trebuie sa dea. Un exemplu: brutul e 1.322 lei,  încasează 600 şi ceva lei, iar dările pentru stat sunt de 1600 de lei. Sunt câteva mii de persoane afectate la nivel national”, a spus Marius Nistor.

    Potrivit acestuia, specialiştii din ministere nu au ţinut cont de specificul sistemului de învăţământ. În rural, nu ai cum să angajezi altfel o femeie de serviciu, de exemplu, decât pe un sfert de normă.

    “Oamenii care sunt pe fracţiuni de normă vin cu bani de acasă. Nu s-a anticipat acest lucru, nu are legătură cu legea salarizării. E aberant să dai mai mulţi bani decât prestezi. Pui în percol şi sănătatea copiilor. Nu poţi lăsa ore descoperite, oamenii renunţă la ore şi tot copiii sunt afectaţi”, a explicat Marius Nistor.

    Cititi mai multe pe www.realitatea.net

  • Moment ISTORIC pentru Facebook

    După ce rezultatele din al patrulea trimestru au scos la iveală o serie de nemulţumiri ale acţionarilor, printre care scăderea timpului pe care utilizatorii îl petrec conectaţi la reţeaua socială, acţiunile Facebook au scăzut cu 5%. Miercuri, acestea au crescut la un maxim istoric de 194,5 dolari. Înainte de acest moment acţiunile Facebook nu s-au tranzacţionat niciodată la un preţ mai mare de 190,66 dolari.
     
    Evoluţia se datorează anunţului făcut de CFO-ul companiei, David Wehner, care a anunţat că preţul mediu per reclamă a crescut cu 43%, în timp ce numărul total de pagini  a crescut cu 4% în ultimul trimestru.
     

  • Un avion cu pasageri, alimentat cu combustibil din boabe de muştar, a zburat de la LA până la Melbourne

    Potrivit publicaţiei britanice, combustibilul folosit de compania aeriană este un biocarburant realizat din combinarea combustibilului clasic şi cel obţinut din brassica carinata, un tip industrial de seminţe de muştar care pot fi cultivate între ciclurile obişnuite de recoltare, chiar şi pe un teren arabil nelucrat.

    Zborul dintre cele două oraşe a fost efectuat cu pasageri, iar emisiile de carbon s-au redus cu 7% faţă de o cursă folosit doar combustibil clasic. Un hectar de brassica carinata poate fi folosit pentru a produce 400 de litri de biocombustibil de aviaţie sau 1.400 de litri de motorină regenerabilă, notează cotidianul britanic.

    Qantas nu este la prima ispravă de acest gen. În 2012, Qantas şi Jetstar, companie aeriană australiană low cost, au testat mai multe zboruri interne pe un biocombustibil obţinut din ulei de gătit.

    Şi alte companii aeriene experimentează cu biocarburanţi sau carburanţi obţinuţi din îmbinarea combusitibilului tradiţional cu cel obţinut din reciclare. În 2011, Alaska Airlines a operat 75 de zboruri utilizând un amestec de combustibil obţinut din ulei de gătit. În 2013, KLM a operat zboruri, alimentate cu biocraburanţi, săptămânale între Amsterdam şi New York.

    În prezent, amestecul din bicombustibili nu poate depăşi 50%, însă o purtătoare de cuvânt a companiei Qantas a afirmat că, în viitorul apropiat, legislaţia ar putea permite zboruri cu 100% combustibili vegetali.

    Estimările din 2017 arată că transportul aerian este responsabil pentru 2,5% din toate emisiile de dioxid de carbon de pe planetă.

  • Juncker: Uniunea Europeană nu se află în război cu Polonia

    Comisia Europeană a cerut, în decembrie, declanşarea articolului 7 al Tratatului UE, prin care dreptul la vot al Polonie să fie suspendat. Varşovia a primit la dispoziţie trei luni pentru a renunţa la reformele judiciare.

    “Suntem toţi într-un dialog constructiv cu Guvernul polonez. M-am primit pe noul premier al Poloniei la Bruxelles şi amandoi am depus eforturi pentru a atinge un punct de vedere comun”, a declarat Jean- Claude Juncker în faţa Parlamentului.

    “Nu ne aflăm în război cu Polonia. Avem o dispută cu Guvernul polonez. Articolul 7 al tratatului nu este un articol al sancţionării, ci un articol al confirmării şi avertizării. Aşadar, oamenii, inclusiv cei din Polonia, ar trebui să înceteze să creadă că vrem să sancţionăm Polonia cu orice preţ”.

  • Cum afli dacă poţi primi bani drept compensaţie pentru întârzierea zborului

    Din aproximativ 34.000 de pasageri din data de 18 august, 450 sunt eligibili pentru compensaţii, sumele totale fiind de aproape 138.000 de euro pentru cele patru zboruri anulate, potrivit informaţiilor centralizate de reprezentanţii platformei AirHelp, compania lider la nivel global în obţinerea compensaţiilor pentru pasageri, ca urmare a întârzierii, anulării sau supraîncărcării zborului.

    Platforma, are un sistem automatizat care descifrează cât de eligibilă este plângerea lor referitoare la întârzierea sau anularea unui zbor, în vederea obţinerii unei compensaţii. ”Mulţi pasageri nu-şi cunosc drepturile şi, deşi sunt eligibili pentru compensaţie, nu ştiu cum să o obţină sau de unde să înceapă. Dacă ne gândim că simpla scanare a permisului de zbor îi ajută să-şi verifice eligibilitatea, iar noi le facilităm accesul la compensaţii – reprezentându-i inclusiv în instanţă dacă se ajunge acolo – procesul ar trebui să fie foarte uşor. Însă România nu a fost obişnuită cu astfel de abordări. Gândiţi-vă că numai 2% din populaţia globală îşi cunoaşte drepturile şi numai aproximativ 1% primeşte vreodată despăgubirile la care are dreptul“, descrie Ştefan Radu, country manager la AirHelp, perspectiva asupra despăgubirilor acordate pasagerilor aerieni ale căror călătorii au fost afectate de evenimente disruptive cauzate de operatorii de zbor.

    Prezentă pe piaţa locală din luna septembrie a anului trecut, AirHelp se bazează pe o serie de informaţii legate de călătoriile pasagerilor care, dacă îşi introduc numărul zborului sau îşi scanează permisul de îmbarcare pe site, pot afla în câteva minute dacă sunt eligibili pentru obţinerea compensaţiei, în baza unei directive europene (261/2004). Potrivit acestei directive, dacă un zbor are mai multe escale, inclusiv întârzierea la una dintre ele poate fi despăgubită, dacă sunt respectate condiţiile de eligibilitate.

    Esenţial este ca toate acele zboruri să fie pe o singură rezervare. |n prezent, multe zboruri sunt operate în code-share cu partenerii aerieni din aceeaşi alianţă, însă compania care emite biletul de zbor este răspunzătoare pentru operarea cursei până la final, inclusiv pentru întârzierile sau anulările ce pot apărea. ”Foarte multe companii aeriene nu respectă timpul de transfer stabilit de aeroporturi pentru transferuri, lucru care, adesea, cauzează pasagerilor pierderea zborului de legătură. De curând, am avut un caz al unei familii de patru persoane care a pierdut conexiunea la Frankfurt pentru că a avut mai puţin de zece minute să prindă zborul de legătură, în condiţiile în care acest aeroport necesită 90 de minute pentru zborurile cu escală. Compania a învinuit familia cu pricina că nu s-a grăbit pentru a prinde îmbarcarea, ceea ce este inacceptabil“, exemplifică Ştefan Radu.

    Potrivit reprezentanţilor companiei, din 2013, când AirHelp a fost lansată în Copenhaga, peste 3 milioane de pasageri au primit despăgubiri prin intermediul acesteia, iar valoarea acestora s-a ridicat la peste 160 de milioane de euro, la nivel mondial. Compania are peste 500 de angajaţi răspândiţi în  cinci oraşe din Europa, Asia şi America de Nord, care deservesc 30 de ţari, oferind asistenţă în 16 limbi; piaţa locală este deservită de o astfel de echipă. ”Avocatul nostru francez ar putea ajuta un pasager român care a zburat cu Air France sau un agent de revendicare în engleză poate trimite mesaje automatizat către un client roman“, explică Ştefan Radu, care are o experienţă anterioară de peste 10 ani în online marketing, modelul prin care funcţionează compania pe care o reprezintă în România.

    Platforma AirHelp a intrat oficial pe piaţa locală în luna septembrie a anului trecut, în contextul unei rate mici de aplicare pentru compensaţii, potrivit country managerului acesteia. Ştefan Radu spune că au început să primească cereri de la pasageri care au zburat din România după primele anulări făcute de Tap Air Portugal, la finalul lunii august, când mai mulţi români au rămas blocaţi pe aeroportul din Lisabona. Au urmat solicitările primite după 7 septembrie, odată cu anulările Ryanair, cauzate de concediile piloţilor. ”După primele anulări am avut o rată de aplicare sub 10%. La cea din urmă, rata s-a dublat. După anulările masive ale zborurilor Ryanair din septembrie şi octombrie, am avut de trei ori mai mulţi pasageri care au cerut despăgubiri. Pe lângă acestea, sunt cereri pentru întârzieri frecvente“, spune country managerul AirHelp.

    În situaţia Ryanair, persoanele afectate pot primi compensaţii de până la 400 de euro, indiferent de preţul plătit pe biletul de avion, dacă Ryanair nu le-a anunţat intenţia de anulare printr-un mesaj personal, nu comun către baza de date, cu cel puţin 14 zile înainte de decolare. ”De asemenea, operatorul aerian trebuie să le ofere o destinaţie alternativă spre care să decoleze cu cel mult două ore înainte de ora iniţială şi să aterizeze la cel mult patru ore după cursa stabilită iniţial. Şi acestea sunt cazurile aduse în atenţia presei. |nsă, zilnic, pe aeroporturile din toată ţara se înregistrează întârzieri, iar pasagerii ne contactează“, explică Ştefan Radu.

    Modelul de business al AirHelp prespune, pe lângă verificarea gratuită a eligibilităţii pasagerilor aerieni, procesarea cererilor de despăgubire. Compania percepe o taxă care depinde de mărimea şi tipul cererii, dar de obicei corespunde unei sume de aproximativ 25% din compensaţia primită, spune Radu. Pierderea zborurilor de legătură poate aduce despăgubiri pasagerilor de până la 600 de euro, dacă cursa este efectuată de o companie aeriană înregistrată în Europa sau dacă decolarea a avut loc de pe un aeroport din Europa. Valoarea despăgubirii depinde de durata zborului şi distanţa până la destinaţie, respectiv motivul anulării sau întârzierii.

    În situaţia în care cazul nu este câştigat, AirHelp nu percepe pasagerilor nicio taxă. Potenţialul de dezvoltare a serviciilor companiei pe piaţa locală este semnificativ, în contextul în care numai până în luna august a anului trecut 356 de curse au creat probleme unui număr de aproape 31.000 de pasageri români, potrivit informaţiilor centralizate de reprezentanţii platformei. Dacă toţi ar aplica pentru despăgubire, suma ce ar trebui achitată de operatorii aerieni s-ar ridica la aproape 9 milioane de euro. Din totalul numărului de zboruri programate în ultimele 36 de luni, până în noiembrie 2017, peste 1.500 nu şi-au respectat programul de zbor, cele mai multe astfel de întâmplări având loc în 2016, când 566 de zboruri au fost întârziate sau anulate. La nivelul ultimilor trei ani (interval de timp pentru care se pot obţine compensaţii), aproximativ 120.000 de pasageri din România au fost afectaţi de zborurile întârziate sau anulate, valoarea pieţei despăgubirilor ridicându-se la 34 milioane de euro.

    România se află astfel pe locul trei la nivel regional din punctul de vedere al numărului de pasageri afectaţi: Polonia are aproximativ 330.000 pasageri afectaţi (din peste 4.000 de zboruri întârziate sau anulate), cu o valoare eligibilă a compensaţilor de aproape 91 milioane de euro, în timp ce Cehia are mai mult de 135.000 de pasageri afectaţi (din peste 1.500 de zboruri), cu o valoare eligibilă a compensaţilor de peste 37,5 milioane de euro, iar Bulgaria aproximativ 48.500 de pasageri afectaţi (din peste 600 de zboruri), cu o valoare eligibilă a compensaţiilor de peste 14 milioane de euro. La nivel global, până acum, peste 5 milioane de pasageri au colaborat cu Air Help pentru obţinerea despăgubirilor referitoare la zboruri, valoarea compensaţiilor fiind de 300 de milioane de euro. Potrivit lui Ştefan Radu, la nivel internaţional, doar 2% dintre pasageri îşi cunosc drepturile şi aplică pentru obţinerea de compensaţii, în timp ce sub 1% dintre ei reuşeşc să le şi obţină.

    Riscul cel mai mare pentru pierderea conexiunii îl au pasagerii cu escală în China (fie că vorbim de Beijing sau Shanghai), unde durata de transfer de la un zbor la altul ajunge la trei ore. |n Europa, riscurile cele mai mari de ratare a îmbarcării pe zbor de conexiune sunt la Madrid (o oră şi jumătate timpul de transfer, respectiv 65 de minute dacă cursele sunt operate de către Iberia). Pentru persoanele din afara zonei Schengen, inclusiv românii, aeroportul din Bruxelles are un timp de conexiune de 90 de minute, similar cu aeroportul din Paris (Charles de Gaulle), atunci când pasagerul trebuie să se deplaseze de la un terminal la altul.

    La polul opus, se află aeroporturi precum cel din Amsterdam, München sau Zürich, recomandate pasagerilor care au de efectuat zboruri ce necesită escală. Aeroportul Otopeni se află, de asemenea, în rândul celor care au un timp scurt de transfer pentru zborurile de conexiune, mai exact o medie de 50 de minute, potrivit lui Ştefan Radu. ”Când rezervi zboruri cu escale şi rezervi separat fiecare segment, trebuie luaţi în calcul timpii de transfer din respectivele aeroporturi. Aceste transferuri sunt diferite în cazul fiecărui aeroport. Din păcate, dacă zborurile sunt rezervate separat şi se pierde conexiunea, pasagerul nu are dreptul la o cursă alternativă şi nici la compensaţii. Poate primi despăgubire doar dacă primul zbor efectuat a înregistrat o întârziere mai mare de trei ore faţă de momentul iniţial al aterizării“, detaliază country managerul de la AirHelp.

    Proiectul AirHelp a pornit dintr-o experienţă personală a fondatorilor, Henrik Zillmer (CEO), Nicolas Michaelson (CMO) şi Greg Roodt (CTO). Deranjaţi de numeroasele întârzieri ale zborurilor în timpul anilor de călătorie, au încercat de mai multe ori să depună plângeri în vederea obţinerii de despăgubiri de la companiile aeriene, dar au considerat că este un proces ce consumă timp şi este dificil. Ei au pus la cale modelul de business într-o excursie în Bali. ”Ceea ce au ajuns să înţeleagă Zillmer şi Michaelson este că majoritatea companiilor aeriene fie resping cererile de despăgubire fără a oferi un motiv, fie nu răspund la plângeri. Ştiind că nu ar putea fi singurii exasperaţi de proces, au înfiinţat AirHelp, ca soluţie la această problemă“, explică Ştefan Radu. El povesteşte că la începuturile companiei, fondatorii AirHelp obişnuiau să cumpere bilete ieftine de avion care îi ajutau să treacă de securitate la aeroport, deci să se poată îndrepta către porţile de îmbarcare, pentru a intra în contact cu pasagerii companiilor aeriene care întârziau şi anulau zborurile.

    Făceau acest lucru pentru a-i informa pe pasageri despre drepturile lor şi pentru obţinerea de compensaţii. |ntr-un final au fost alungaţi din aeroporturi, însă aşa au apărut primii clienţi ai AirHelp. De asemenea, în istoria businessului AirHelp, momentul de început şi finanţarea primită de la un incubator din Silicon Valley (în valoare de 12 milioane de dolari, potrivit presei internaţionale) au reprezentat, cu siguranţă, momentul ”make-it-or-break-it cu AirHelp“, descrie Radu începuturile companiei pe care o reprezintă în România.

    Pentru piaţa locală, spune că obiectivele sunt la fel de măreţe: ”În România pentru anul 2018 vrem să diversificăm serviciile oferite pasagerilor, nu ne limităm numai la preluarea cazurilor eligibile pentru obţinerea despăgubirilor.“ Ştefan Radu spune că nu poate aprecia cum va evolua numărul pasagerilor afectaţi de întârzierile de zboruri în contextul supraaglomerării aeroportului Otopeni, care şi-a depăşit capacitatea maximă anul trecut, potrivit informaţiilor Business Magazin, însă precizează că riscul creşterii acestora este posibil. ”Nu avem astfel de date şi nu aş vrea să facem supoziţii. Este adevărat că atunci când capacitatea aeroportului rămâne aceeaşi, iar numărul curselor creşte există riscul apariţiei întârzierilor sau anulărilor, însă până acum nu avem astfel de date.“

  • Oraşul unde nu ai voie să mori sau cel construit într-o piatră: care sunt CELE MAI CIUDATE 12 aşezări omeneşti din lume – GALERIE FOTO

    12. Oraşul în care nu poţi muri

    Oraşul Longyearbyen, Svalbard, un teritoriu insular în Oceanul Arctic, este una dintre cele mai nordice aşezări din lume şi un loc în care, oficial, nu puteţi muri. Există un cimitir în oraş, dar nu a fost folosit în 70 de ani. Motivul este clima îngheţată, care împiedică descompunerea corpurilor moarte şi le face o atracţie pentru animalele sălbatice. Persoanele care sunt susceptibile de a muri în curând sunt transportate în Norvegia cu avionul.

     

    11. Oraşul aflat pe teritoriul a două ţări

    Oraşele împărţite între două ţări sunt un fenomen mai frecvent decât credeţi, dar acesta este cel mai neobişnuit dintre ele. Büsingen am Hochrhein este un oraş german aflat în Elveţia. Din punct de vedere economic, face parte din Elveţia, dar din punct de vedere administrativ, face parte din Germania. Büsingen am Hochrhein este singurul oraş german unde francul elveţian este monedă principală şi are două coduri poştale: una elveţiană şi una germană. Cetăţenii folosesc atât numere de telefon elveţiene, cât şi germane. FC Büsingen este singura echipă germană care joacă în campionatul elveţian.

     

    10. Oraşul „iadului”

    Statul Michigan, Statele Unite ale Americii, este un loc unde puteţi găsi „Iadul” la orice colţ, mai exact, cuvântul englez „Hell”. Asocierea acestuio cuvânt cu oraşul este incertă, dar locuitorii oraşului sunt fericiţi să-şi susţină imaginea infernală. Turiştii sunt fericiţi să se fotografieze cu panourile „Bine aţi venit în iad” pe fundal, iar magazinele de suveniruri locale profită de beneficiile „iadului”.

    9. Un oraş austro-chinez

    Chinezii sunt cunoscuţi pentru abilitatea de a copia foarte bine un lucru, chiar şi oraşele întregi. Pentru a-şi conferi şansa de a călători fără a părăsi ţara, aceştia au decis să refacă satul austriac Hallstatt. Biserica a fost construită mai întâi, urmată de străzi, care arată exact ca cele originale. Mai mult,  piaţa imobiliară din Hallstatt, China, este mai scumpă decât în ​​cel austriac.

    8. Ultimul oraş liber

    Slab City este un oraş californian populat în principal vagabonzi, pensionari şi cei care nu au unde să meargă. Oamenii trăiesc aici în remorci şi în hambare improvizate, fără apă, electricitate sau adrese. De asemenea, lipsesc utilităţile publice, precum şi taxele şi chiriile. Toate acestea suna ca o multime de inconveniente, dar multi dintre cei care au fost aici spun ca este de fapt un loc foarte confortabil. Localnicii îl numesc „ultimul oraş liber din America”.

    7. Oraşul peşteră

    Matmata din sudul Tunisiei este un oraş mulţi trăiesc în locuinţe subterane. În anii 1970, aici s-au construit case la suprafaţă, dar mulţi localnici preferă să locuiască în casele lor tradiţionale. Fanii Star Wars vor recunoaşte acest loc ca fiind casa lui Luke Skywalker.

    6. Tot oraşul sub un singur acoperiş

    Întregul oraş din Whittier, Alaska, este situat în clădirea cu 14 nivele a unei foste unităţi militare. Aceasta găzduieşte, pe lângă locuinţe,  toate magazinele, o secţie de poliţie, un spital şi o biserică. Scopul a fost economia la încălzire, pentru că vremea este rece şi vântură aproape tot anul. Populaţia oraşului numără doar 220 de persoane.

  • Statul vrea să cumpere 51% din acţiunile pe care le deţine Daewoo la Şantierul Naval Mangalia

    “Am încercat şi se pare că vom reuşi. Să răscumpărăm 51% din acţiunile pe care le deţine Daewoo la şantierul naval şi am zis să ne exercităm dreptul de preemţiune la vânzare. Şi am constatat cu specialişti de la Justiţie şi Finanţe că statul român nu ştie să facă lucrul acesta. O săptămână ne-am chinuit să vedem cum poate statul român să cumpere acţiuni să avem şantier maritim. Vă spun că îl luăm. Vom avea un şantier al statului”, a declarat premierul Mihai Tudose, la Antena 3.

    Şeful Executivului spune că ţara trebuie să aibă capacitatea de a produce şi a asigura mentenanţa unor nave.

    “Trebuie să facem nişte fregate şi poate le facem noi. Că alţii le-ar fi putut face. Să facem şi mentenanţa la noi. Poate facem şi o bărcuţă acolo. Dar nu e posibil cu atâta Dunăre şi mare să nu aibă ţara un şantier naval”, a mai spus Tudose.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ţara în care este ilegal să îi plăteşti pe bărbaţi mai mult decât pe femei

    Sub noile legi, companiile şi noile agenţii guvernamentale care angajează cel puţin 25 de oameni vor trebui să obţină certificare guvernamentală pentru politicile lor de salarizare egală. Cei care nu vor dovedi egalitatea salariilor vor plăti amenzi.

    ”Legislaţia este un mecanism prin care companiile şi organizaţiile trebuie să evalueze fiecare loc de muncă din companie şi să obţină o certificare după ce confirmă faptul că plătesc femeile şi bărbaţii în mod egal”, spune Dagny Osk Aradottir Pind, membru al consiliului director al Asociaţiei pentru Drepturile Femeilor din Islanda. ”Este un mecanism prin care ne asigurăm că femeile şi bărbaţii sunt plătiţi în mod egal”, a spus ea pentru Al Jazeera.

    În Islanda locuiesc aproximativ 323.000 de oameni; compania are o economie puternică; printre industriile de bază se numără turismul şi industria piscicolă. În ultimii nouă ani, a fost declarată de Forumul Economic Mondial (World Economic Forum – WEF) drept ţara cel mai orientată spre egalitatea de gen. Alături de aceasta, în top, se numără şi Norvegia, Finlanda, Rwanda şi Suedia.