În primă instanţă, un complet de trei judecători de la ICCJ a respins, în 27 decembrie, cererea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) de arestare preventivă a lui Coman, dispunând ca acesta să fie cercetat în libertate, dar cu interdicţie de a părăsi ţara. Această decizie a fost contestată atât de procurorii anticorupţie, cât şi de avocaţii lui Coman.
Marţi, în faza de recurs, completul de cinci judecători al instanţei supreme a decis arestarea preventivă a lui Coman, hotărârea fiind definitivă.
Gheorghe Coman: O să mă predau. Nu ştiu unde să mă duc, trebuie să-mi sun avocatul
Deputatul Gheorghe Coman, arestat pentru fapte de corupţie, a afirmat, marţi seară, că se va preda, însă nu ştie unde “să se ducă” şi trebuie să îşi sune avocatul, în timp ce apărătorul lui Coman a spus că i-a recomandat acestuia să meargă acasă, întrucât mandatul de arestare nu a fost încă emis.
Gheorghe Coman a declarat corespondentului MEDIAFAX că nu ştie unde trebuie să se predea, la Buzău sau la Bucureşti.
“O să mă predau, nu am ce să fac. Acum sunt pe drum, pe la Urziceni, veneam către Buzău şi am aflat vestea. Nu ştiu unde să mă duc, trebuie să-mi sun avocatul şi să văd unde mă predau, n-am idee eu cu chestiile astea. Mă predau nu se pune problema, dar nu ştiu unde. Dacă vin la Buzău, mă ţin ăştia aici? Sănătate. Dumnezeu e deasupra”, a declarat, marţi seară, deputatul Gheorghe Coman.
La rândul său, avocatul lui Coman, Bogdan Vlad, a declarat că nu a fost încă emis mandatul de arestare pe numele deputatului, motiv pentru care i-a recomandat acestuia să meargă acasă, “pentru că Poliţia va veni acolo”.
“Mandatul de arestare nu a fost emis, este o procedură care durează. I-am recomandat domnului Coman să meargă acasă pentru că Poliţia va veni acolo. Acum, dacă se predă, dacă merge la o secţie de poliţie nu are cum să fie reţinut pentru că nu a fost emis încă mandat de arestare pe numele său”, a declarat avocatul lui Gheorghe Coman.
Reprezentanţii Poliţiei Judeţene Buzău au declarat că, până la ora transmiterii acestei ştiri, la sediul instituţiei nu s-a primit un mandat de arestare preventivă pe numele lui Gheorghe Coman, precizând că nu este cert dacă pentru arestarea deputatului vor trebui să acţioneze poliţiştii buzoieni sau cei de la IGPR.
La judecarea recursurilor, un procuror DNA a spus că deputatul, atunci când a fugit de la locul flagrantului, l-a acroşat cu maşina pe denunţătorul care i-a dat banii şi a lovit autovehiculul în care se afla echipa DNA.
Procurorul DNA prezent la şedinţa de judecată le-a prezentat celor cinci judecători din complet momentul flagrantului, dar şi cel al fugii lui Coman, după apariţia organelor de anchetă.
Acesta a arătat că, după ce a primit banii ceruţi cu titlu de mită de la denunţător, Gheorghe Coman s-a urcat în maşină şi a pornit motorul. Acesta a “demarat în trombă” atunci când i-a văzut pe anchetatori că se apropiau de maşina sa pentru a-şi declina identitatea şi pentru a finaliza flagrantul. Procurorul a precizat că, în acel moment, Coman “l-a acroşat” cu maşina pe denunţătorul care i-a dat banii şi a intrat în coliziune cu autovehiculul în care se aflau ofiţerii operativi ai DNA.
Astfel, a arătat procurorul DNA, Coman s-a sustras prin fugă de la ancheta penală, respectiv de la organizarea flagrantului, ceea ce reprezintă o stare de pericol.
Procurorul a adăugat că, în 22 decembrie, Gheorghe Coman îi spunea unei persoane, la telefon, că nu avea de ce să stea pentru a fi prins în flagrant, iar în acea discuţie admitea că a fugit de la locul flagrantului.
Totodată, procurorul a arătat că acuzaţiile pentru care este cercetat Coman sunt grave, acesta fiind şi motivul pentru care parlamentarii au votat “în număr covârşitor” propunerea privind încuviinţarea cererii de arestare a acestuia.
Procurorul a cerut admiterea recursului şi emiterea unui mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile pe numele lui Coman.
La rândul lor, avocaţii lui Coman au cerut respingerea contestaţiei DNA şi, totodată, admiterea recursului lor, în sensul ridicării interdicţiei de a părăsi ţara, stabilită de prima instanţă.
Avocatul Bogdan Vlad a arătat, în faţa instanţei, că momentul flagrantului s-a petrecut pe întuneric, în jurul orei 20.00. Acesta a precizat că nu este nici credibilă şi nici pertinentă afirmaţia anchetatorilor potrivit căreia deputatul ar fi fost somat şi încunoştiinţat de către ofiţeri că s-a organizat un flagrant.
Bogdan Vlad a mai spus că discuţia lui Coman cu denunţătorul de la momentul flagrantului a avut o finalitate, fiind încheiată prin invitaţia lui Coman de către denunţător “la un şpriţ”.
Avocatul a arătat că Gheorghe Coman nu avea de unde să cunoască că este un flagrant şi că, odată urcat în maşină, care avea geamurile închise, nu avea cum să-i audă pe ofiţeri când şi-au declinat identitatea. Bogdan Vlad a mai arătat că, după ce a aflat că este urmărit penal, Coman s-a prezentat de bună-voie în faţa organelor de anchetă.
Totodată, avocatul a precizat că a fost “oarecum nedreaptă” o afirmaţie a anchetatorilor DNA făcută în documentele depuse la dosar, în care s-au referit la Gheorghe Coman cu titlul de “deputatul auto”.
Instanţa supremă a respins, în 27 decembrie 2013, cererea DNA de arestare preventivă a lui Gheorghe Coman, dispunând ca deputatul să fie cercetat în libertate în dosarul în care este acuzat de folosirea influenţei funcţiei de conducere din partid pentru obţinerea de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a luat atunci, în cazul lui Coman, măsura interdicţiei de a părăsi ţara pe o perioadă de 30 de zile.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie i-au adus la cunoştinţă, în 27 decembrie, deputatului Gheorghe Coman că este cercetat pentru “folosirea influenţei de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite”. Învinuirea i-a fost adusă la cunoştinţă lui Coman după ce plenul Camerei Deputaţilor a votat încuviinţarea cererii de arestare preventivă a deputatului.
Potrivit DNA, deputatul a fost prins în 19 decembrie, după ce a fugit cu maşina la momentul flagrantului. Gheorghe Coman a fost dus atunci la sediul DNA – Serviciul Teritorial Ploieşti, unde a stat peste trei ore.
Procurorii au arătat că Gheorghe Coman şi-a stabilit un cerc relaţional format din persoane care ocupau funcţii de conducere în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice atât la nivel central, cât şi la nivel local, printre demnitari şi lideri politici. Deputatul intermedia prin aceste persoane rezolvarea unor interese private vizând, în principal, sprijinul politic pentru accesul în funcţii publice importante.
Potrivit anchetatorilor, Gheorghe Coman făcea aceste lucruri în schimbul unor servicii, precum: asigurarea sprijinului financiar sau a produselor specifice cu ocazia întâlnirilor de lucru organizate în cadrul formaţiunii politice judeţene pe care o conducea, angajarea într-o funcţie publică de conducere a preşedintelui executiv al Organizaţiei Judeţene Buzău a Partidului Conservator, intervenţia la o echipă de control constituită din angajaţi ai DSVSA Buzău în sensul de a favoriza o societate comercială verificată, administrată de un consilier al Partidului Conservator.
Într-o discuţie telefonică din 3 noiembrie 2013, interceptată de procurori, Gheorghe Coman vorbea despre funcţia de director adjunct la DSV, care, în urma unor “înţelegeri”, ar reveni Partidului Conservator.
Gheorghe Coman a fost votat deputat pe listele PPDD, iar în martie 2013 s-a mutat la PC. El fusese ales preşedinte al PC Buzău în luna decembrie.
Conducerea PC a hotărât suspendarea deputatului Gheorghe Coman din calitatea de membru al partidului, până la clarificarea situaţiei acestuia în justiţie.