BusinessMagazin

Tag: Curte

  • Instanţa supremă a decis ARESTAREA în lipsă a lui Sebastian Ghiţă

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) decide, joi, dacă admite cerere DNA de înlocuirea a controlului judiciar cu arestul preventiv în cazul lui Sebastian Ghiţă, după ce acesta nu s-a prezentat la poliţie, încălcând astfel măsura preventivă.

    Instanţa supremă a decis, joi, să admită cererea DNA de înlocuirea a controlului judiciar pe cauţiune cu arestul preventiv în cazul lui Sebastian Ghiţă, pe numele deputatului fiind emis mandat de arestare în lipsă, după ce a încălcat condiţiile controlului judiciar.

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a emis mandatul de arestare preventivă în lipsă pe numele lui Sebastian Ghiţă, urmând ca acesta să fie dat în urmărire naţională.

    Decizia este executorie, însă nu definitivă.

  • Cum arată casa lui Liviu Dragnea. Un teren de 7.000 mp şi teren de tenis cu nocturnă

    Dacă de la nivelul solului, nu-ţi poţi da seama care este întinderea domeniului familiei Dragnea, din aer dimensiunile capătă proporţii colosale.

    Liviu Dragnea a cumpărat prima parte din acest domeniu din Alexandria în anul 2002. De atunci a tot alipit patru curţi vecine, ajungând la dimensiunea de 7.000 mp.

    În curtea casei se regăseşte şi o piscină executată la comandă. Piscina este înconjurată de o casă de oaspeţi în care se pot relaxa vara invitaţii. Răsfăţul oferit de piscină este unul pe măsură: elemente decorative, jacuzi încorporat, dar şi un sistem de iluminat subacvatic, conform B1.ro.

    În curtea conacului, tronează şi un teren de tenis cu nocturnă. La poarta principală, paznicul domeniului beneficiază şi el de o casă proprie.
    În urma divorţului de liderul pesedist, Bombonica Prodana a primit  o casă în Alexandria, în timp ce Liviu Dragnea a rămas cu un apartament şi un spaţiu comercial în Turnu Măgurele. Preşedintele social democrat a primit la divorţ o Skoda Superb, iar fosta sa soţie o autoutilitară Dacia Logan şi un Land Rover, informează Mediafax.

    VEZI AICI GALERIA FOTO

  • Câţi bani plătim în fiecare lună pentru taxa radio-TV

    Curtea Constituţională a decis vineri că legea adoptată de Parlament prin care se elimină 102 taxe nefiscale, printre care taxa radio-tv şi taxa auto, este constituţională, potrivit Mediafax.

    Camera Deputaţilor, în calitate de cameră decizională, a adoptat pe 25 octombrie Legea privind eliminarea a peste 100 de taxe, inclusiv taxa Radio-TV, iniţiată de Liviu Dragnea. Actul normativ, care duce la anularea a 102 taxe nefiscale, a fost adoptat în procedură de urgenţă în ambele camere al Parlamentului.

    Din rândul celor 102 taxe propuse pentru a fi eliminate fac parte timbrul de mediu pentru autovehicule, 33 de taxe consulare şi de cetăţenie, 20 de taxe de la Registrul Comerţului, taxele radio-TV, taxa suplimentară pentru eliminarea paşaportului, 22 de taxe pentru pierderea sau modificarea actelor, 13 taxe extrajudiciare de timbru şi taxele pentru permisele de pescuit recreativ/sportiv.

    Curtea Constituţională (CCR) a fost sesizată ulterior, în 15 noiembrie, de către preşedintele Klaus Iohannis cu privire la legea care elimină 102 taxe nefiscale, printre care şi taxa radio-tv, şeful statului argumentând că actul normativ încalcă mai multe articole din legea fundamentală. El a spus că dacă legea celor 102 taxe e retrimisă la mine, voi decide dacă o voi promulga sau nu.

    Potrivit avocatnet.ro, valoarea taxei radio-tv plătită de persoanele fizice are o valoare diferită decât cea plătită de firme. Astfel, valoarea acestor taxe pentru persoanele juridice are urmatorul cuantum:

    • Taxa radio:

      • persoane juridice fara salariati, 2,5 lei/luna;
      • microintreprinteri, 10 lei/luna;
      • persoane juridice cu sediul in Romania, inclusiv filialele acestora, sucursalele si celelalte subunitati ale lor fara personalitate juridica, sucursalele sau reprezentantele din Romania ale persoanelor juridice straine, 30 lei/luna;
    • Taxa TV:
    • persoane juridice fara salariati, 4 lei/luna;
    • microintreprinterile, 15 lei/luna;
    • persoane juridice cu sediul in Romania, inclusiv filialele acestora, sucursalele si celelalte subunitati ale lor fara personalitate juridica, sucursalele sau reprezentantele din Romania ale persoanelor juridice straine, 50 lei/luna;
    • persoanele juridice – societati turistice, pentru fiecare camera, 7,7 lei/luna.

    Pentru persoanele fizice, valoarea taxei radio-TV este de 6,5 lei. Cele doua taxe trebuie platite lunar, fiind incluse in factura de energie electrica.

     

  • Cine sunt oamenii cărora statul le dă bani să stea acasă. Vezi câţi şi unde se dau

    Circa 4% din numărul de persoane beneficiare de venit minim garantat ar fi putut ocupa unul din aceste locuri de muncă pentru muncitori necalificaţi, având în vedere nivelul redus de pregătire profesională a acestei categorii de beneficiari”, se arată într-un audit al Curţii de Conturi.

    Inspectorii Curţii au centralizat oferta de locuri de muncă la nivel naţional pentru muncitori necalificaţi, pentru fiecare dintre cele opt regiuni de dezvoltare, şi au comparat datele cu repartiţia teritorială a persoanelor apte de muncă, cu vârsta până la 65 de ani, care primesc venitul minim garantat. Ideea de bază este că aceşti oameni, asistaţi social, ar fi putut ocupa acele posturi, pentru care nu se cere niciun fel de specializare, scrie jurnalmm.ro

    Astfel, pentru ei, statul nu ar mai fi plătit ajutorul, ba chiar ar fi încasat bani, din contribuţiile sociale care ar fi urmat să fie plătite dacă aceştia ar fi încasat salariu. Iată ce scrie în raport:

    „În fiecare din cele opt regiuni existau locuri de muncă vacante în anul 2015, iar în situaţia în care cele 8.014 locuri ar fi fost ocupate, s-ar fi realizat o economie totală la bugetul de stat într-un an în sumă de 23.590 mii lei (suma a fost calculată prin aplicarea la nivelul mediu lunar de 230 lei al venitului minim garantat şi a cheltuielilor conexe aferente: taxele poştale -1% şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate -13 lei). De asemenea, dacă aceste persoane ar fi ocupat unul din locurile de muncă vacante s-ar fi adus şi venituri suplimentare la bugetul general consolidat prin plata contribuţiilor sociale obligatorii. Astfel, în ipoteza că aceste persoane beneficiare de venit minim garantat s-ar fi angajat şi ar fi realizat salariul minim pe economie, contribuţiile obligatorii ar fi fost în sumă 558 lei/lună/persoană. Prin urmare, în situaţia în care un număr de 8.014 beneficiari de venit minim garantat (4% din totalul beneficiarilor apţi de muncă) ar fi ocupat un loc de muncă, s-ar fi realizat pe de o parte o economie la bugetul de stat în anul 2015 în sumă estimată de 23.590 mii lei, precum şi venituri suplimentare la bugetul general consolidat în sumă estimată de 53.662 mii lei”.

    Deci bugetul de stat ar fi câştigat, în total, 77,2 milioane de lei, la nivelul unui an.

  • Curtea Constituţională a decis că majorările salariale din educaţie şi sănătate, adoptate de Parlament, sunt constituţionale. Liviu Dragnea: Dacă legea e promulgată rapid, intră în vigoare de la 1 ianuarie

    Majorările salariale din Educaţie şi Sănătate sunt constituţionale, a decis miercuri Curtea Constituţională a României, după ce legea de aprobare a OUG 20, adoptată în Parlament, a fost atacată atât de Guvernul României, cât şi de PNL, pe motiv că rapoarte au fost depuse târziu.

    Premierul Dacian Cioloş a declarat în luna noiembrie că acţiunea priveşte legea şi nu ordonanţa în sine.

    Comisiile reunite de buget şi muncă din Camera Deputaţilor au aprobat majorarea cu 15% a salariilor de bază din învăţământ începând cu 1 ianuarie 2017, amendamentul fiind votat de către parlamentarii PSD şi UDMR, liberalii absentând. Totodată, deputaţii din comisiile menţionate au mai aprobat şi plata sporurilor pentru personalul medical la nivelul anului 2016, nu 2009 cum era până acum, precum şi majorarea cu 25% a salariului de bază de încadrare de care beneficiază personalul din aparatul propriu al CNAS

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată casa lui Liviu Dragnea. Un teren de 7.000 mp şi teren de tenis cu nocturnă

    Dacă de la nivelul solului, nu-ţi poţi da seama care este întinderea domeniului familiei Dragnea, din aer dimensiunile capătă proporţii colosale.

    Liviu Dragnea a cumpărat prima parte din acest domeniu din Alexandria în anul 2002. De atunci a tot alipit patru curţi vecine, ajungând la dimensiunea de 7.000 mp.

    În curtea casei se regăseşte şi o piscină executată la comandă. Piscina este înconjurată de o casă de oaspeţi în care se pot relaxa vara invitaţii. Răsfăţul oferit de piscină este unul pe măsură: elemente decorative, jacuzi încorporat, dar şi un sistem de iluminat subacvatic, conform B1.ro.

    În curtea conacului, tronează şi un teren de tenis cu nocturnă. La poarta principală, paznicul domeniului beneficiază şi el de o casă proprie.
    În urma divorţului de liderul pesedist, Bombonica Prodana a primit  o casă în Alexandria, în timp ce Liviu Dragnea a rămas cu un apartament şi un spaţiu comercial în Turnu Măgurele. Preşedintele social democrat a primit la divorţ o Skoda Superb, iar fosta sa soţie o autoutilitară Dacia Logan şi un Land Rover, informează Mediafax.

    VEZI AICI GALERIA FOTO

  • Declarat ilegal de UE, timbrul de mediu se plăteşte în continuare la înmatricularea maşinilor

    „Timbrul de mediu se mai plăteşte încă la înmatricularea unei maşini, iar recuperarea sumei respective se face fie pe cale administrativă, prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, fie pe cale judecătorească, dacă contribuabilul dă statul în judecată”, a declarat vineri Cristiana Paşca Palmer, ministrul Mediului.

    Pe de altă parte, taxa de mediu este contestată la Curtea Constituţională.

    „Consider că eliminarea taxei de timbru este un dezastru pentru protecţia mediului. Ţara va fi invadată de maşini second hand. Însă trebuie schimbată forma actuală a acestei taxe, care a fost declarată discriminatorie de UE. Am propus ca taxa să fie inclusă în preţul combustibilului”, a declarat ministrul Mediului.

    Cititi mai mutle pe www.mediafax.ro

  • Bucureştiul, somat să transpună directiva privind recunoaşterea calificărilor profesionale

    Directiva prevede un sistem modern al UE de recunoaştere a calificărilor profesionale care simplifică şi face mai rapidă recunoaşterea calificărilor profesionale dintr-o altă ţară şi care garantează respectarea cerinţelor ţării gazdă.

    Directiva trebuia să fie transpusă în legislaţia naţională până la 18 ianuarie 2016. Cu toate acestea, Letonia şi România încă nu au comunicat Comisiei Europene transpunerea sa completă.

    Statele membre au acum la dispoziţie două luni pentru a notifica Comisiei transpunerea completă a directivei; în caz contrar, Comisia poate decide să le aducă în faţa Curţii de Justiţie a UE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională a României în legătură cu taxarea proprietăţilor

    „Având în vedere că pentru plata impozitelor pe proprietate nu se aplică regimul plăţilor anticipate, ci impozitul se plăteşte pentru anul fiscal în curs, fiind stabilite două termene de plată, 31 martie şi 30 septembrie inclusiv, măsura instituită – care obligă la plata impozitului proprietarul de la 31 decembrie din anul fiscal anterior, apare ca neadecvată şi disproporţionată faţă de scopul urmărit, prin aceea că afectează patrimoniul personal al unor cetăţeni obligaţi să plătească impozit pentru bunuri care nu mai sunt în proprietatea acestora la data efectuării plăţii, în cadrul termenelor de scadenţă. Măsura reprezintă o veritabilă ingerinţă – nenecesară, neadecvată şi neproporţională în patrimoniul unor persoane considerate, prin efectul legii, contribuabili pentru impozite aplicate unor bunuri ieşite din proprietatea lor la data impunerii”, transmite Avocatul Poporului.

    Instituţia admite că dreptul de proprietate „poate fi supus anumitor limitări” însă precizează că o astfel de limitare ar trebui să aibă legătură cu bunurile deţinute la data aplicării impozitului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Legea dării în plată: 1.000 de dosare pe rolul Curţii Constituţionale, instanţele suspendă procesele

    Pe rolul Curţii Constituţionale se află circa 1.000 de dosare care vizează excepţiile de neconstituţionalitate la Legea dării în plată. Între timp instanţele suspendă procesele în loc să le amâne, explică avocatul Gheorghe Piperea pentru MEDIAFAX.

    „Procesele se suspendă în continuare pentru a fi trimise la Curtea Constituţională, deşi s-au respins excepţiile, s-au fixat nişte linii directoare cum să se soluţioneze aceste procese. Mai mult decât atât, s-au adunat la circa 1.000 astfel de dosare pe rolul Curţii Constituţionale, care probabil că o să fie iritată de atâtea excepţii. Instanţele, în genere, susţin că nu le este clar cum să soluţioneze problema impreviziunii şi, de aceea, aşteaptă să obţină motivarea Curţii Constituţionale. Personal, cred că din partea celor care ridică în continuare excepţii de neconstituţionalitate ştim că acestea vor fi respinse”, a declarat, pentru MEDIAFAX, avocatul Gheorghe Piperea, iniţiatorul acestei legi.

    Impreviziunea se referă la un dezechilibru produs între momentul semnării şi cel al dării în plată, iar acesta poate fi pus pe seama fluctuaţiei cursului valutar, scăderii veniturilor din cauza unei concedieri colective sau care nu intervine nu din vina angajatului, a unei tăieri salariale prin lege, cum a fost cea din 2010 la bugetari, a unei boli sau altor evenimente neprevăzute. Impreviziunea a fost introdusă în nou Cod Civil din 1 octombrie 2011.

    În unele dosare au fost ridicate excepţii de neconstituţionalitate cu privire la Legea dării în plată în ansamblu, însă majoritatea se referă la câteva articole precise. Printre cele mai contestate prevederi din lege se află cea privind aplicarea legii atât asupra contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării în vigoare a dării în plată, cât şi asupra contractelor încheiate după această dată.