Tag: cumparare

  • Twitter a încercat să cumpere Clubhouse, aplicaţie pe bază de invitaţie lansată anul trecut, pentru 4 miliarde de dolari

    Reţeaua de socializare Twitter a încercat să cumpere platforma audio Clubhouse pentru o sumă estimată la 4 miliarde de dolari, conform unor surse citate de Bloomberg, confirmate de TechCrunch.

    Deşi discuţiile au avut loc de-a lungul ultimelor luni, acestea nu mai sunt valabile, cu toate că motivul nu este momentan cunoscut. Totuşi, Bloomberg a scris zilele trecute că aplicaţia Clubhouse a căutat finanţări care îi puteau aduce o evaluare de 4 miliarde de dolari.

    Twitter are un produs similar cu cel oferit de Clubhouse – Spaces, o funcţie de tip chatroom care a fost acceptată de o parte din utilizatori în ultimele luni. Între timp, Clubhouse a lansat primele eforturi de monetizare, Clubhouse Payments, pentru a le permite utilizatorilor să plătească direct creatorii de conţinut din cadrul platformei.

    Însă procesele de monetizare nu aduc niciun ban aplicaţiei; în schimb, utilizatorii primesc 100% din fonduri, minus o parte relativ nesemnificativă care merge către procesatorul de plăţi Stripe.

    Lansată în aprilie 2020, Clubhouse este o platformă de socializare bazată pe audio-chat unde utilizatorii pot asculta conversaţii şi interviuri pe un număr mare de subiecte – este ca şi cum ai asculta un podcast, însă experienţa este live şi prezintă un strat suplimentar de exclusivitate, Clubhouse fiind valabilă doar pe iOS

    În februarie, aplicaţia avea două milioane de utilizatori şi valora circa un miliard de dolari, popularitatea-i fiind alimentată de susţinerea CEO-ului Tesla Elon Musk. Lista de personalităţi care au folosit Clubhouse mai include nume precum şeful Facebook Mark Zuckerberg şi fostul CEO Microsoft Steve Ballmer.

     

  • NFT-urile, viitorul artei sau cum să aduci un tweet la valoarea Mona Lisei

    În octombrie 2020, un colecţionar de artă din Miami, Florida, pe nume Pablo Rodriguez-Fraile a cheltuit aproape 67.000 de dolari pe un clip video de zece secunde pe care l-ar fi putut vedea online oricând, gratuit. În februarie, colecţionarul a vândut clipul cu 6,6 milioane de dolari. O aşa lovitură au mai dat, poate, colecţionarii de Bitcoin în epoca de aur a celebrei monede digitale. Clipul a fost realizat de artistul digital Beeple, al cărui nume real este Mike Winkelmann, şi a fost autentificat de blockchain, care serveşte ca semnătură digitală pentru a certifica proprietarul şi că lucrarea este originală. Clipul este un NFT – răspunsul digital la produsele colecţionabile; ceea ce Bitcoin a fost pentru monedele fizice. NFT-urile sunt un nou tip de activ digital a cărui popularitate a explodat în timpul pandemiei în condiţiile în care entuziaşti şi investitori deopotrivă au căutat să cheltuiască sume enorme de bani pe active care există doar online, adică acolo unde au avut acces în timpul perioadelor de lockdown, explică Reuters. Un NFT a fost şi versiunea digitală a unui colaj realizat tot de Beeple şi vândută, şi nu de oricine, ci de casa de licitaţie Christie’s, în martie pentru 69 de milioane de dolari. Colajul putea fi găsit cu uşurinţă pe Internet. Fenomenul a fost analizat îndelung de comentatori şi analişti. Ziarul american The New York Times a făcut un experiment cu ceea ce ar putea deveni viitorul artei. Ziarul a vândut un articol despre NTF-uri, transformat în NTF, pentru 560.000 de dolari printr-o licitaţie pe piaţa liberă care a durat o zi. „Cumpără acest articol despre Blockchain!”, este titlul materialului semnat de jurnalistul Kevin Roose. „De ce n-ar putea ca şi un jurnalist să se alăture petrecerii NFT?” a continuat Roose. Acţiunile ziarului au crescut după ce acesta a făcut public rezultatul licitaţiei, semn că unii investitori au crezut, probabil, că publisher-ul a descoperit un nou model de business, după cum a remarcat Bloomberg. Banii au fost donaţi unei fundaţii caritabile. Însă concluzia transă de NYT din acest experiment este că NFT-urile nu sunt nici miracole, dar nici înşelătorii. O colegă de-a lui Roose, Shira Ovide, scrie, după experiment, că proliferarea NFT-urilor nu va fi probabil revoluţia care schimbă lumea, aşa cum susţin cei care încurajează dezvoltarea acestei pieţe. Şi probabil că nu este nici o bulă cu totul absurdă. Ca şi în cazul altor tehnologii emergente, există acolo undeva o idee bună care poate creşte sănătos dacăfenomenul este încetinit, iar jucătorii rezistă impulsurilor de moment.

    NFT-urile, explică Ovide, sunt în esenţă un mod de a transforma un bun digital care poate fi copiat la nesfârşit în ceva unic. Atunci când cineva cumpără un NFT, ceea ce primeşte efectiv este reunoaşterea deţinerii unei versiuni oficiale a unei pisici cu corp Pop-Tart, a unei melodii, unui clip video, al unui dunk la baschet sau a unui oricărui alt produs virtual. Înregistrările  proprietăţii sunt păstrate pe un blockchain. Marea idee din spatele NFT-urilor este de a rezolva o problemăcreată de internet. Cu site-uri precum YouTube şi TikTok, oricine are acum puterea de a face muzică, o poveste, divertisment sau orice fel de altă lucrare creativă şi de a fi astfel remarcat. Însă internetul nu şi-a îndeplinit cu adevărat promisiunea de a permite maselor să trăiascăbine din ceea ce iubesc. 

    NFT-urile şi conceptul aferent al blockchain-ului promit să le ofere oamenilor modalităţi de a-şi face munca mai valoroasă prin crearea unei penurii. Existăpromisiunea de a permite creatorilor să se bazeze mai puţin pe intermediari, inclusiv pe companiile de social media, pe dealeri de artă şi pe companii de streaming de muzică.

    Va funcţiona? Nimeni nu poate şti acum. Pentru a găsi indicii pentru un răspuns, cel interesat ar trebui să-l asculte pe înţeleptul şi calculatul Anil Dash, un veteran al industriei tehnologice care a ajutat accidental la inventarea conceptului din spatele NFT-urilor. El este furios că hucksterii, vânzătorii de chilipiruri, dau târcoale NFT-urilor, însă crede că ideea poate avea un viitor. 

    NFT-urile, mai scrie jurnalista de la NYT, probabil că nu vor remedia economia defectă a streamingului de muzică şi nu vor dărâma structurile de putere ale jurnalismului şi ale lumii artei. Tehnologia nu este magie. La fel, criptomonedele nu sunt probabil o soluţie eficientăpentru locuinţele inaccesibile ca preţ. Un tren complicat şi scump s-ar putea să nu fie cea mai bună soluţie pentru încălzirea globală şi dependenţa omenirii de maşini.

    Să fie NFT-urile o bulăumflată de condiţiile financiare neobişnuite şi de exagerările imaginaţiei din vremea pandemiei? Categoric. Să fie nişte jucării de pluş inutile pentru obsedaţii de tehnologie care distrug planeta cu toată această energie necesarăpentru a crea bunuri digitale colecţionabile? Nu, nu în întregime. Poate că răspunsul este undeva la mijloc, iar acest lucru este ceva bun.

    Pentru Financial Times, rolul NTF-urilor este clar: când normele culturale sunt în haos, merită să investeşti în propagarea şi conservarea momentelor iconice ale internetului. 

    Piaţa NFT-urilor este promovată în principal ca o piaţă pentru artă. Însă ceea ce aceasta ar putea reprezenta cu adevărat este un nou tip de publicitate sau sistem de clasare pentru influenţă şi propagare culturală. De asemenea, merită să ne întrebăm dacă elementul cu adevărat perturbator al NFT-izării culturale ar putea fi în eliberarea lumii artei de influenţa excesivă a reţelei restrânse de dealeri puternici, case de licitaţii şi de intermediari care dictează în prezent ceea ce este sau nu constituie artă şi, în acest sens, o fereşte de aprecierea estetică mai populară? La fel a sunat şi promisiunea Fintech-ului şi a fenomenului cripto faţă de serviciile bancare. Deocamdată, însă, NFT-urile încurcă pe toatălumea, deoarece achiziţionarea controlului unui simbol al unei piese de artă foarte replicabilă listatăpe un domeniu oarecare al cuiva nu sună ca o propunere cu valoare logică. Pentru mulţi, NFT-urile reprezintăcel mai bine un exerciţiu de genul Hainele cele noi ale împăratului. Intuiţia ne spune, de asemenea, că, la fel ca în toate momentele de surexcitare a imaginaţiei colective şi a poftei de profit, piaţa NFT-urilor va veni inevitabil în faţă cu aceleaşi forţe vechi de boom şi de bust care au afectat întotdeauna mărfurile uşor de obţinut până când monopolurile şi reglementările au preluat controlul. Cu toate acestea, într-o lume online suprasaturată cu imagini şi de linkuri atât de vechi încât nu mai duc utilizatorul nicăieri, o definire mai bună a fenomenului ar putea însemna salvarea imaginilor care s-au dovedit a fi iconice din punct de vedere cultural sau cu semnificaţie aparte pentru internet. De la pergamentele vechi scrise şi primele fresce până la presa Gutenberg, omenirea a căutatîntotdeauna să investească în conservarea şi celebrarea icoanelor culturale. În lumea digitală, acest lucru s-a dovedit o provocare. Multe astfel de momente se vor pierde în timp, precum lacrimile în ploaie. Sau, în cel mai bun caz, uitate şi trecut cu vederea în inventarele digitale ale Wayback Machine, arhiva digitală a Web-ului.

    Până la maturizarea fenomenului, creatori de conţinut digital de toate calibrele caută să producăpropriul moment Beeple, sperând să le cadă din Web o avere similară cu cea a designerului grafic în vârstăde 39 de ani din Carolina de Sud, care a devenit instantaneu bogat şi faimos prin vânzarea unui singur lot.

    De atunci, mai multe pariuri s-au luptat pentru titlurile ziarelor. Multe sunt cascadorii sau experimente dadaistice concepute pentru a testa graniţele abia născutei pieţe a cripto-produselor nefungibile – NFT-urile – care conferă proprietate şi autenticitate fişierelor digitale care există în eter, unde pot fi reproduse cu uşurinţă. Au existat NFT-uri pentru înregistrări audio cu pârţuri; pentru un meme bazat pe o fotografie ofensatoare; pentru un portofoliu de picturi realizate de un robot umanoid. O serie de vedete – de la Grimes la Diplo – au intrat şi ele în luptă. Revista Quartz a intrat, de asemenea, în acţiune şi a vândut un articol NFT-izat pentru 1 Ethereum (în valoare de 1.800 de dolari atunci) pe piaţa NFT OpenSea. A urmat experimentul mai bănos al The New York Times şi un altul asemănător al The Time.

    Cumpărătorul primului tweet postat de Twitter, de către fondatorul companiei Jack Dorsey, pentru 2,9 milioane de dolari consideră că a făcut o investiţie înţeleaptă.

    “Este o bucată a istoriei umanităţii sub forma unui activ digital. Cine ştie care va fi preţul primului tweet peste 50 de ani”, a spus cumpărătorul, Sina Estavi, din Malaezia. El a comparat tweet-ul cu Mona Lisa a lui Leonardo da Vinci.

     

  • (P) 3 lucruri de reţinut înainte de a cumpăra un laptop de gaming

    Achiziţionarea unui laptop de gaming este, fără îndoială, una dintre cele mai mari decizii pe care le poate lua un jucător. Deoarece nu sunt actualizabile şi sunt, de obicei, mai scumpe decât desktopurile cu specificaţii comparabile, este o achiziţie importantă care trebuie să vă reziste câţiva ani buni. Aşadar, este important să vă întrebaţi care sunt cele mai importante caracteristici de care trebuie să aveţi grijă atunci când cumpăraţi un laptop de gaming ieftin sau scump.

    Răspunsul la această întrebare este unul destul de personal. Tipurile de jocuri pe care le jucaţi, tipul de jucător pe care îl sunteţi şi bugetul dvs. general sunt considerente aspecte importante pentru a decide ce contează cel mai mult pentru dvs. Dar, în afara acestor puncte, există câteva adevăruri universale despre un laptop de gaming care merită să fie cunoscute.

     

    Dimensiunea şi portabilitatea sunt pe primul loc

    Deşi ar putea părea ciudat să sugerăm că dimensiunea fizică a laptopului dvs. este mai importantă decât componentele, este cel mai important aspect pe care trebuie să îl luaţi la cumpărarea unui laptop de gaming. Amprenta fizică a laptopului dvs. dictează totul în legătură cu acesta; de la ce fel de hardware vă puteţi aştepta în mod realist să aibă, la cât de uşor este să îl transportaţi fizic şi să vă încadraţi în situaţii de jocuri mobile. Şi fără a uita cât rezistă bateria.

    Dacă vă doriţi un laptop de gaming ultra-portabil, care să aibă un ecran de 13 inci, greutate redusă şi o durată lungă de viaţă a bateriei, atunci veţi fi limitat la procesoare şi GPU-uri de ultimă generaţie, la o rezoluţie mai mică şi la un spaţiu de stocare potenţial mai redus, dar mai scump.

    Puteţi economisi nişte bani şi durata de viaţă a bateriei evitând versiunea 4K. Acest lucru nu numai că va impozita capacităţile grafice limitate ale laptopului cu mult dincolo de ceea ce este capabil să facă în jocuri, dar vă va consuma semnificativ durata de viaţă a bateriei în comparaţie cu versiunea 1080p. De asemenea, este complet redundant la acea dimensiune fizică, fără nicio îmbunătăţire vizuală evidentă, cu excepţia cazului în care ar trebui să staţi la câţiva centimetri de ecran.

     

    Mai mare şi mai puternic

    Modelele de 15 inci au mai mult spaţiu fizic pentru un ecran mai mare, care poate funcţiona la o rezoluţie mai mare, cu unele beneficii tangibile. Există, de asemenea, mai mult spaţiu fizic în interior pentru a adăuga componente mai puternice pentru performanţe mai mari. Vă oferă o anumită portabilitate, deşi rămâne o dimensiune relativ compactă pentru un laptop de gaming.

    Laptopurile de 17 inci tind să ofere cele mai mari performanţe, dar au cel mai mare impact asupra portabilităţii. Mărimea şi greutatea contribuie la îngreunarea jocului pe trenuri şi avioane la o asemenea dimensiune. Şi dacă utilizaţi acea dimensiune pentru a înghesui componente de ultimă generaţie, atunci durata de viaţă a bateriei va fi, de asemenea, neglijabilă.

    Luaţi în considerare laptopurile de 17 inci – în special cele cu componente interne puternice – ca pe un computer mai uşor de luat cu dvs. în locaţii noi de jocuri. Acestea constituie o maşină LAN bună sau ceva care vă permite să vă aduceţi computerul cu dvs. fără a avea nevoie de o tastatură şi un monitor suplimentare. Nu sunt chiar potrivite pentru jocuri în mişcare.

     

    Ceea ce vedeţi este ceea ce primiţi

    Apropo de afişaje, nu este bine să aveţii un laptop super-alimentat pentru jocuri, dacă afişajul dvs. este prost. Aici veţi vedea adesea că eşuează laptopurile de jocuri ieftine, deoarece ecranele de bună calitate sunt scumpe. Dar dacă vă pasă de imaginile din joc, obţinerea unui laptop cu un ecran decent este de o importanţă capitală.

    Deşi multe companii vor comercializa mai întâi rezoluţia afişajului lor, nu este la fel de importantă pe cât aţi putea crede. 1080p arată fantastic pe ecranele de 15 şi 17 inci, iar 4K este de obicei o risipă la acea dimensiune. Este, de asemenea, o scădere masivă a duratei de viaţă a bateriei şi o resursă în plus pentru GPU. Ecranele sub 4K sunt de obicei o achiziţie mult mai inteligentă, deşi dacă vă ocupaţi şi de manipularea fotografiilor sau doriţi să vizionaţi videoclipuri 4K, atunci este posibil să vreţi să plătiţi pentru pixelii suplimentari.

     

  • Schimbarea făcută de Blue Air pentru clienţii care îşi cumpără bilete de avion. De când pot ei beneficia de această facilitate

    Blue Air oferă clientilor săi opţiunea de a-şi modifica datele de zbor în mod gratuit, in cazul in care planurile lor de călătorie se schimbă. Optiunea este valabila pe tot parcursul anului 2021, pentru toate rezervarile, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Integrand aceasta optiune in toate rezervarile de bilete de avion Blue Air, compania isi propune sa redea pasagerilor sai increderea in zbor, raspunzand nevoilor de libertate a mobilitatii si de flexibilitate, in contextul unei industrii a calatoriilor marcate inca de o acuta lipsa de predictibilitate.

    Oferta este valabila pentru toate rezervarile efectuate pana la 31 decembrie 2021, pentru toate zborurile si toate destinatiile din calendarul Blue Air. Datele de calatorie pot fi modificate gratuit o singura data, plătind doar diferenţa de tarif, acolo unde este cazul.

    Blue Air este cea mai mare companie aeriană românească după numărul de pasageri transportaţi. Compania are circa 1.000 de angajaţi.


     

  • Miliardarul american Ray Dalio spune că a sosit timpul ca oamenii să înceapă să cumpere, într-o perioadă în care strategia din spatele investiţiilor în bonduri a devenit „ridicolă”

    Ray Dalio, miliardarul care a fondat cel mai mare fond de investiţii de tip hedge din lume, a propus în repetate rânduri că perioadele de inflaţie, când se tipăresc din ce în ce mai mulţi bani, pot reprezenta o oportunitate semnificativă de investiţii, însă antreprenorul sugerează că bondurile ar reprezenta o opţiune neinspirată în situaţia actuală, notează Bloomberg.

    „Strategia din spatele investiţiilor în bonduri (şi în majoritatea activelor financiare) a devenit ridicolă. De ce nu ai cumpăra lucruri care vor echivala mai târziu inflaţia?”, spune Dalio.

    Miliardarul crede că a sosit timpul ca oamenii să obţină credite în numerar pentru a face investiţii active cu randamente ridicate, într-o nouă paradigmă care ar fi caracterizată de creşterea „şocantă” a taxelor şi de interdicţiile asupra mişcărilor de capital.

    „S-a injectat prea mult cash în pieţe şi economie, iar – în aceste condiţii – pieţele încep să semene cu un cazino în care oamenii folosesc bani falşi (…) Statele Unite ar putea fi percepute drept un loc ostil pentru capitalism şi capitalişti”, a mai declarat Dalio.

     

  • Fornetti: Dezvoltarea produselor Fornetti congelate pentru acasă

    Pentru a împiedica scăderile generate de vânzările clasice, dar şi pentru a le oferi consumatorilor posibilitatea de a fi eficienţi si rapizi în cumpărarea produselor, compania Fornetti a reambalat în cantităţi mai mici, de 1 kg, produsele de patiserie din portofoliu, făcând posibilă coacerea lor în cuptoarele de acasă ale clienţilor.

     

    Descrierea inovaţiei:

    După aproape 20 de ani în care produsele Fornetti au putut fi achiziţionate doar coapte, la magazinele partenere, compania a decis introducerea pe piaţă a unei game noi, dezvoltate special, pentru a putea fi coapte în cuptoarele proprii ale clienţilor. „În acest fel, consumatorii se pot bucura de ele calde, proaspete, acasă, oricând au poftă. Gama nouă permite ca acestea să fie coapte exact ca la magazinele Fornetti, având la dispoziţie doar un cuptor normal, pe gaz sau electric. Ele fac parte din gama «Hai să coacem acasă», aflată spre achiziţie la magazinele din franciza Fornetti şi la Penny”, spun reprezentanţii companiei. Ideea a pornit de la departamentul comercial, ca scop principal de a susţine partenerii din franciză în perioada de lockdown, în proces fiind implicat şi departamentul de marketing al companiei.

     

    Elementul de noutate:

    Traficul redus şi direcţionarea consumului în proporţie de 65% către comenzile online a dus la o scădere a vânzărilor clasice. Reambalarea şi dezvoltarea produselor pentru a fi coapte acasă este o premieră în istoria de aproape 20 de ani a companiei Fornetti. În plus, acestea pot fi cumpărate şi online, prin platformele de food delivery.

     

    Efectele inovaţiei:

    Apărute in luna aprilie, produsele s-au bucurat de mare trecere în rândul consumatorilor care, spun reprezentanţii Fornetti, având în vedere situaţia acestui an, au preferat să petreacă foarte puţin timp în magazine, cât mai puţin în contact cu alţii, preferând, aşadar, o achiziţionare rapidă a produselor.

  • Ce haine cumpără românii în pandemie. Pantofii cu toc, tăiaţi de pe lista de cumpărături

    Anul 2020 a fost unul „sărac” în evenimente, concerte, spectacole şi alte petreceri. Din acest motiv, clienţii retailerilor de fashion nu au avut nevoie să cumpere ţinute elegante, precum rochii, costume, cămăşi sau pantofi cu toc. În acelaşi timp însă, s-a conturat mai mult nevoia de a purta haine confortabile în îndelungul timp petrecut acasă, precum tricouri, pantaloni de trening, leggings, pijamale, lenjerie de corp, papuci şi articole de îmbrăcăminte sport. „Preconizăm că tendinţa de a purta şi cumpăra haine confortabile va persista în continuare şi de aceea am dezvoltat oferta pentru aceste categorii de produse şi pentru sezonul următor”, spune Raluca Radu, Country Manager Answear România.

    În timpul pandemiei, multe persoane s-au îndreptat către shopping online din motive de siguranţă, ceea ce a dus la creşterea numărului de clienţi şi vânzărilor de pe platforma retailerului de fashion. „Întrucât pe pieţele din CEE rata pătrunderii comerţului online este mai mică faţă de Europa de Vest, piaţa comerţului online din această regiune va avea în continuare o creştere dinamică în sectorul de fashion“, preconizează executivul. 

    În prezent, în portofoliul companiei  există peste 400 branduri, dar în acest an urmează să fie extins. „În viitorul apropiat dorim să ne concentrăm în principal pe dezvoltarea portofoliului de branduri, însă nu excludem posibilitatea să adăugăm şi alte categorii, dacă acestea se vor potrivi cu business-ul şi strategia Answear”, susţine Raluca Radu.

    Citiţi mai multe pe www.businessmagazin.ro

     

  • Pariul pe sănătate privată. Şase fonduri de investiţii au cumpărat doar în ultimii doi ani şapte companii locale active în domeniul de sănătate privată, pariind 100-150 mil. euro

    ♦ Subdezvoltarea sistemului de sănatate de stat şi creşterea accelerată a investiţiilor din privat i-au determinat pe investitorii financiari să parieze pe domeniu ♦ Investiţiile au mers mai ales către nişe precum medicină veterinară, stomatologie, radioterapie şi servicii specializate de genul cardiologie ♦ Piaţa de sănătate din România a ajuns în 2019 (ultimul an pentru care există date publice) la 13,7 mld. lei afaceri, 20.800 de firme şi peste 75.000 de salariaţi ♦ Creşterea e rapidă şi constantă pe toţi aceşti trei indicatori, faţă de 2008 spre exemplu businessul e de 5,5 ori mai mare, în timp ce numărul de angajaţi şi de societăţi s-a mai mult decât dublat.

    Fondul de investiţii Equi­Liant Capital, fondat de fraţii Pavăl, proprietarii Dedeman – cea mai pu­ter­nică afacere antre­pre­norială din România -, a preluat la fi­na­lul săptămânii trecute un pachet minoritar de acţiuni în reţeaua de clinici stomatologice Clinica Victoria, un business cu prezenţă în Piteşti, Râmnicu Vâlcea şi Slatina. Orientat către investiţii în IMM-urile din România, fondul vrea să-şi extindă businessul astfel încât să ajungă la o acoperire naţională, men­ţionând că e loc de creştere dat fiind că piaţa e puternic fragmentată.

    Aceasta este prima achiziţie făcută în 2021 de un fond de investiţii prezent local pe piaţa de medicină – fie ea stomatologie, veterinară sau de alt tip. Totuşi, apetitul pentru acest sector este vizibil în ultimii doi ani, când şase fonduri au cumpărat şapte companii locale active în domeniul de sănătate privată, investind 100-150 mil. euro, conform estimărilor ZF.

    Prima mare tranzacţie în domeniu a fost făcută de Mid Europa Partners, unul dintre cei mai activi investitori financiari din România, care în 2015 a preluat operatorul de sănătate pri­vată Regina Maria într-o tranzacţie de peste 100 mil. euro. În anii ce au urmat, pe această piaţă a serviciilor medicale au avut loc multe tranzacţii, însă a fost vorba mai degrabă de jucătorii mari deja existenţi care îşi con­solidau poziţia preluând afaceri de mai mici di­mensiuni, fie ele specializate, fie ge­neraliste.

    În ultimii doi ani însă, chiar de dinainte ca pandemia să lovească întreaga lume, apetitul fondurilor pentru astfel de afaceri a crescut. În pandemie doar s-a consolidat. Este interesant de observat că investiţiile au mers mai ales către nişe precum medicină veterinară, sto­ma­tologie, radioterapie sau servicii spe­cializate de genul cardiologie, inve­stitorii invocând subdezvoltarea sistemului de sănatate de stat şi deci potenţialul uriaş de creştere.

    „Am fost impresionaţi de modelul operaţional dezvoltat în Clinicile Victoria. Ne-a convins că merită să susţinem efortul de extindere rapidă a acestui concept pe piaţa românească, într-un domeniu medical extrem de fragmentat“, a spus Laurenţiu Ciocîrlan, managing partner al Equiliant. 

    Domeniile de interes pentru fond sunt serviciile (asistenţă medicală, retail, lifestyle, servicii de infra­structură) şi anumite nişe de producţie, care permit dezvoltarea unor branduri puternice sau a unor modele opera­ţio­nale cu anumite elemente de unicitate.

    La rândul său, fondul de investiţii local Morphosis Capital, ale cărui baze au fost puse de patru români, anunţă că se uită la piaţa de servicii medicale în continuare deşi în 2020 a făcut două tranzacţii, ambele în domeniu – Medima Health (clinici de imagistică şi radiologie) şi Clinicile Dentare Dr. Leahu (stomatologie). În septembrie 2020, Morphosis a anunţat preluarea unui pachet majoritar în Medima Health. Infuzia de capital furnizată de Morphosis Capital va alimenta expan­siunea Medima în România şi dezvol­tarea serviciilor de teleradiologie. În noiembrie 2020, Morphosis a preluat o participaţie minoritară în Clinicile Dentare Dr. Leahu. Investiţia fondului va fi utilizată pentru accelerarea expansiunii Clinicilor Dentare Dr. Leahu în România cu 20 de unităţi medicale noi în următorii cinci ani.

    „În 2021, Morphosis are în plan finanţarea a două companii din domenii precum servicii medicale, tehnologie, producţie sau servicii B2B prin investirea unei sume totale cuprinse între 10 şi 20 de milioane de euro“, spun oficialii fondului.

    Aceste investiţii vin într-o perioadă în care, pe cifre, industria medicală stă bine. Cinci activităţi economice din sfera serviciilor de sănătate pri­vate , de la spitale la sto­ma­to­lo­gie, au înregistrat afaceri cumulate de 13,7 mld. lei în 2019 (cele mai recente date), faţă de 11,8 mld. lei în 2018 şi doar 2,5 mld. lei în 2008, po­trivit datelor oferite de Registrul Comerţului.

    Cifrele cumulate se referă la companiile  cu activităţi în domeniul asistenţei medicale care şi-au depus rezultatele financiare în anii analizaţi, pe baza celor cinci diviziuni din CAEN 86. Dezvoltarea spitalelor private şi a clinicilor specializate se vede şi în numărul de companii şi în numărul de salariaţi, ambele dublându-se în aceeaşi perioadă 2008-2019.

    Pandemia de COVID-19a ilustrat încă o dată importanţa serviciilor medicale şi necesitatea unui sistem de sănătate bine pus la punct. În contextul în care investiţiile în zona publică sunt minime, sistemul privat devine o alternativă.

    Sistemul de sănătate din România ocupă locul 60 în lume cu un scor mediu de doar 45,8 puncte, scorul fiind obţinut după analiza unui număr de şase indicatori mari – prevenţie, diagnostic, răspuns medical rapid, capacitate de a trata bolnavi (număr de spitale, paturi, etc), aderarea la normele internaţionale şi riscuri/ vulnerabilităţi.

    În cazul fiecărui capitol în parte există între patru şi şapte aspecte analizate, potrivit raportului privind indexul Global Health Security (GHS). Acesta este un proiect al Nuclear Threat Initiative (NTI) şi John Hopkins Center for Health Security (JHU), şi a fost dezvoltat alături de The Economist Intelligence Unit (EIU).

    Tranzacţiile din ultimii ani din zona de sănătate privată din România au evidenţiat încă o dată nevoia de extindere a unor servicii dincolo de marile oraşe.

    „Împreună cu noul nostru partener vom fi pregătiţi să ducem businessul la următorul nivel şi să extindem serviciile noastre în întreaga ţară“, a spus în momentul tranzacţiei doctorul Oren Iancovici, CEO şi fondator al Ares. Pachetul majoritar în centrele de cardiologie a fost cumpărat în 2019 de fondul Highlander Partners.

    La momentul acela, sub brandul Centrele Ares, specializate în domeniul cardiologiei şi radiologiei intervenţionale, existau cinci unităţi în Bucureşti, Constanţa şi Cluj. Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces la nivel mondial şi problemă şi pe plan local, deci e nevoie de acces al bolnavilor din toată ţara la servicii de specialitate. Situaţia e similară şi în cazul altor specialităţi.

  • Ce haine cumpără românii în pandemie. Pantofii cu toc, tăiaţi de pe lista de cumpărături

    Anul 2020 a fost unul „sărac” în evenimente, concerte, spectacole şi alte petreceri. Din acest motiv, clienţii retailerilor de fashion nu au avut nevoie să cumpere ţinute elegante, precum rochii, costume, cămăşi sau pantofi cu toc. În acelaşi timp însă, s-a conturat mai mult nevoia de a purta haine confortabile în îndelungul timp petrecut acasă, precum tricouri, pantaloni de trening, leggings, pijamale, lenjerie de corp, papuci şi articole de îmbrăcăminte sport. „Preconizăm că tendinţa de a purta şi cumpăra haine confortabile va persista în continuare şi de aceea am dezvoltat oferta pentru aceste categorii de produse şi pentru sezonul următor”, spune Raluca Radu, Country Manager Answear România.

    În timpul pandemiei, multe persoane s-au îndreptat către shopping online din motive de siguranţă, ceea ce a dus la creşterea numărului de clienţi şi vânzărilor de pe platforma retailerului de fashion. „Întrucât pe pieţele din CEE rata pătrunderii comerţului online este mai mică faţă de Europa de Vest, piaţa comerţului online din această regiune va avea în continuare o creştere dinamică în sectorul de fashion“, preconizează executivul. 

    În prezent, în portofoliul companiei  există peste 400 branduri, dar în acest an urmează să fie extins. „În viitorul apropiat dorim să ne concentrăm în principal pe dezvoltarea portofoliului de branduri, însă nu excludem posibilitatea să adăugăm şi alte categorii, dacă acestea se vor potrivi cu business-ul şi strategia Answear”, susţine Raluca Radu.
     

  • I-a dat unui om al străzii 100.000 de dolari cu o singură condiţie. Ce a urmat e de necrezut

    Toată povestea a născut numeroase controverse, mai ales după apariţia la televiziune a documentarului realizat, “Reversal of Fortune”.

    În cadrul unui interviu, regizorul şi scenaristul Wayne Powers a spus că ideea i-a venit în Los Angeles, unde mulţi oameni ai străzii îi cereau bani. “Ce ar face un astfel de om dacă i-ai da o avere?”, se întreba Powers. A propus scenariul celor de la Showtime, iar aceştia i-au finanţat proiectul.

    Regizorul spune că l-a ales pe Rodrigue după ce a discutat cu mai mulţi oameni ai străzii, argumentând că cel ales era un om care avusese, pur şi simplu, mult prea mult ghinion în viaţă. “Atunci când mă gândesc la copilărie, cred că nimic nu a mers cum trebuia. Mama mea era alcoolică. Aveam petreceri tot timpul în casă, cred că am început să beau când aveam 13 ani”, a povestit Rodrigue. Înainte ca Powers să demareze proiectul, Rodrigue câştiga bani colectând sticle şi cutii. El câştiga în jur de 20 de dolari pe zi – suficient pentru a cumpăra mâncare, alcool şi ţigări.

    Odată cu începerea filmărilor, cei din echipa lui Powers nu au mai interacţionat cu omul străzii. I-au pus la dispoziţie un consultant financiar la care Rodrigue a apelat în prima zi; după întâlnire, el şi-a cumpărat o bicicletă şi s-a dus cu un prieten la un parc de distracţii. A închiriat o cameră la un motel, dar nu s-a obişnuit cu patul aşa că a dormit pe jos; părea că nu vrea să cheltuie mult şi ar putea să îşi schimbe viaţa.

    Ce a urmat seamănă destul de mult cu ceea ce se întâmplă cu majoraritatea celor care câştigă la loterie: toţi cunoscuţii au început să îi ceară bani, iar femeile au început să îi dea mai multă atenţie. După ce a cheltuit o sumă consistentă, Ted Rodrigue a plecat să îşi viziteze familia în Sacramento. S-a întors după o lună de zile, a închiriat un apartament şi şi-a cumpărat o camionetă.

    În 6 luni de zile, Ted Rodrigue a cheltuit toţi cei 100.000 de dolari; doi ani mai târziu, după ce a vândut tot ce putea, el a început din nou să colecteze sticle pentru a supravieţui.

    “A fost o perioadă frustrantă, pentru că a avut multe oportunităţi”, remarcă Powers. “Atunci când petreci mult timp cu cineva speri ca acea persoană să reuşească; din păcate, de data asta nu a fost cazul.”

    Sursa: Today i found out