BusinessMagazin

Tag: crestere

  • Ştiai că PlayStation2 e una dintre cele mai bine vândute console de jocuri video din ultimii 25 de ani, cu peste 160 de milioane de unităţi în toată lumea?

    Dacă ai crescut cu sunetul inconfundabil al pornirii unui PS2, atunci parte din copilăria ta e deja istorie — la propriu.

    Însă, PlayStation 2 rămâne, şi astăzi, una dintre cele mai bine vândute console de jocuri din toate timpurile, cu peste 160 de milioane de unităţi vândute în toată lumea, conform informaţiilor de pe site-ul oficial al Sony Interactive Entertainment, companie care se ocupă de întreaga marcă PlayStation, deţinută de grupul japonez Sony.

    „Generaţia PlayStation 2 a adus nişte paşi uriaşi în gamingul de acasă, cu realitate augmentată, joc online multiplayer şi jocuri mai ambiţioase şi la scară mai largă pe discuri DVD. PS2 e una dintre cele mai bine vândute console de jocuri video vândută vreodată, cu peste 160 milioane de console vândute în toată lumea din 2000 şi până astăzi”, se arată pe site-ul oficial al Sony Interactive Entertainment.

    Top 10 cele mai vândute console (mil. unităţi)

    Sursa: VGChartz, TechGaged, site-ul oficial Sony Interactive Entertainment

    Consola PlayStation 2 a fost oficial dezvăluită la Tokyo Game Show în septembrie 1999, potrivit aceleiaşi surse, şi a fost prezentată cu o serie de demo-uri, inclusiv Tekken Tag Tournament, Gran Turismo 2000 (mai târziu redenumit Gran Turismo 3: A-Spec) şi un joc de acţiune de tip role-play, Eternal Ring de la FromSoftware, acelaşi studio care avea să creeze Dark Souls, Bloodborne şi Elden Ring.

    PS2 nu a fost doar o consolă, ci un fenomen al generaţiei tale. La lansare, această consolă costa undeva la circa 300 de dolari, echivalentul a sub 1.000 de lei la vremea respectivă. PS2 a cucerit generaţia Z şi a reuşit ceva ce nicio platformă socială nu a demonstrat încă, şi anume că poate rămâne relevant timp de 25 de ani.

    Anul 2025 a devenit un an definitoriu pentru tehnologia Sony din generaţia actuală, scrie TechGaged, o publicaţie de tehnologie din Lituania. Chiar dacă PS2 e încă în liga legendelor, PS5, lansat în 2020 în Europa, este una dintre consolele cu cel mai rapid ritm de creştere.

    Astfel, Playstation 5 a ajuns deja la peste 80 de milioane de unităţi vândute şi se află pe locul cinci în topul PlayStation-urilor, conform VGChartz, o platformă centrată pe urmărirea vânzărilor de jocuri şi hardware.

    În toată istoria gamingului, doar trei console au trecut vreodată de pragul de 150 de milioane de unităţi vândute worldwide – PlayStation 2, Nintendo DS şi Nintendo Switch, conform datelor VGChartz, citate de TechGaged.

    Pe scurt? PS2 încă deţine coroana, PS5 urcă şi el puternic în top, iar piaţa de gaming trăieşte un moment unic în istorie: trecutul, prezentul şi viitorul consolelor Sony se întâlnesc în acelaşi an. Şi tu eşti fix publicul care a crescut cu PS2 şi acum trăieşte era PS5.

    Povestea începe însă mai demult, de la Sony, compania înfiinţată acum aproape 80 de ani, care a inventat atât Walkman-ul, un device al Generaţiei X şi abia apoi PlayStation-ul, cel cu care a crescut generaţia ta. Sony Group este a treia cea mai mare companie din Japonia în funcţie de valoarea de piaţă. Pe lângă Sony Interactive Entertainment, care produce PlayStation, colosul Sony Group mai include Sony Pictures, care produce filme precum seria Spider-Man, şi Sony Music, care include Columbia Records.

     

  • BREAKING Autonom, companie controlată de fraţii Ştefan, obţine o finanţare sindicalizată de până la 350 mil. euro, una dintre cele mai mari pentru o companie antreprenorială. Opt bănci în consorţiu

    Autonom Services, una dintre cele mai mari companii antreprenoriale din România şi grupul care controlează cea mai extinsă reţea independentă de mobilitate, a semnat pe 24 noiembrie 2025 unul dintre cele mai mari credite sindicalizate acordate vreodată unui business românesc. Facilităţile totale ajung la 300 milioane de euro, cu opţiune de majorare până la 350 milioane de euro, într-o structură care integrează o componentă ESG extinsă.

    Finanţarea a fost acordată de un sindicat de opt bănci – Banca Transilvania, BRD, ING, UniCredit, Raiffeisen, Exim Banca Românească, Intesa Sanpaolo şi Garanti BBVA – cu roluri de coordonatori globali asumate de BRD, Banca Transilvania, ING, UniCredit şi Raiffeisen. BRD şi ING au coordonat partea de sustenabilitate, iar BCR a acţionat ca agent şi agent de garanţie.

    Structura include o facilitate revolving de până la 250 de milioane de euro, cu maturitate de şapte ani şi posibilitate de extindere până la 11 ani, destinată refinanţării unor credite existente şi achiziţiei de vehicule şi echipamente, precum şi o facilitate suplimentară de 50 de milioane de euro pentru nevoi corporative generale, cu maturitate iniţială de doi ani, prelungibilă până la şase ani. Componenta de sustenabilitate introduce un indicator nou faţă de cadrul anterior, ceea ce leagă costul finanţării de evoluţia performanţei ESG a Autonom.

    Tranzacţia vine într-un moment în care rezultatele financiare ale companiei arată o evoluţie operaţională solidă, dar un profit net puternic afectat de volatilitatea cursului valutar. În primul semestru din 2025, Autonom Group a raportat venituri de 438,3 milioane de lei, în creştere cu 11% faţă de S1/2024. Profitul operaţional a urcat cu 42%, la 75,7 milioane de lei, iar EBITDA a avansat cu 28%, până la 214 milioane de lei, potrivit raportului semestrial publicat pe bursă.

    Creşterea costurilor financiare, care s-au dublat la 70,1 milioane de lei, şi pierderile din diferenţe de curs valutar – 32,6 milioane de lei faţă de 0,06 milioane de lei în perioada similară din 2024 – au erodat semnificativ rezultatul final. Autonom a încheiat primele şase luni cu un profit net de doar 1,15 milioane de lei, de 16 ori sub nivelul din S1/2024, când compania raporta 18,7 milioane de lei. „Excluzând efectul nerecurent al pierderilor din diferenţe de curs, rezultatul înainte de impozitare ar fi fost semnificativ peste nivelul anului trecut, confirmând robusteţea operaţiunilor”, se arată în raport.

    Compania subliniază că structura veniturilor rămâne stabilă, circa 80% provenind din servicii recurente precum leasing operaţional, rent şi servicii adiţionale, ceea ce oferă vizibilitate ridicată pe termen lung.

    Noua finanţare sindicalizată vine astfel în sprijinul strategiei de dezvoltare şi al investiţiilor accelerate ale Autonom. „Mai multă flexibilitate, o structură de capital optimizată, costuri reduse şi capacitatea de a accelera investiţiile în soluţii moderne de mobilitate. Integrarea indicatorilor ESG în această finanţare este încă un pas în direcţia în care credem: un model de business autentic, responsabil, adaptat pe termen lung”, afirmă Marius Ştefan, cofondator al Autonom.

    Autonom are în derulare două emisiuni de obligaţiuni la bursă

     

  • Pierdere uriaşă de 130 mld. dolari pentru omul care îl depăşise pe Elon Musk în topul celor mai bogaţi oameni din lume. Cine este acum miliardarul care îi ia locul?

    Acţiunile Oracle Corp. au crescut rapid în septembrie, alimentate de interesul pentru inteligenţa artificială, făcându-l temporar pe Larry Ellison cel mai bogat om din lume. Însă, în lunile următoare, scăderea prelungită a acţiunilor a şters toate câştigurile şi a redus averea lui Ellison cu aproximativ 130 de miliarde de dolari, scrie Bloomberg.

    Această scădere a acţiunilor Oracle l-a ajutat pe Larry Page, co-fondatorul Alphabet., să urce pe locul doi în Bloomberg Billionaires Index pentru prima dată. Page a condus Google de două ori înainte ca aceasta să fie restructurată în Alphabet, are acum o avere de 256,9 miliarde de dolari,. El este depăşit doar de Elon Musk, care are 421,8 miliarde de dolari, în timp ce  Ellison a coborât pe locul trei, cu 253,3 miliarde de dolari.

    Acţiunile Oracle au crescut cu 36% pe 10 septembrie, după ce compania a raportat cerere puternică pentru serviciile sale cloud legate de AI, ceea ce i-a adus lui Ellison un câştig de 89 de miliarde de dolari într-o singură zi – cel mai mare din istoria Bloomberg Wealth Index.

    Însă, în doar două luni, aceste câştiguri au fost anulate. Planurile Oracle în domeniul AI sunt legate de OpenAI, iar compania estimează că va obţine sute de miliarde de dolari de la OpenAI în următorii ani, mult mai mult decât generează în prezent dezvoltatorul de modele AI.

    Investitorii sunt, de asemenea, îngrijoraţi de dependenţa Oracle de datorii. Compania pregăteşte o emisiune de obligaţiuni de 38 de miliarde de dolari pentru construirea centrelor de date AI, în timp ce datoria netă se apropie de 100 de miliarde de dolari. Acţiunile Oracle au scăzut timp de şase săptămâni consecutive după maximul din septembrie, coborând cu 39% până la 198,76 dolari la închiderea de vineri.

    În schimb, acţiunile Alphabet au crescut cu 58% în acest an, inclusiv 3,5% vineri, după recenzii favorabile pentru modelul AI Gemini, ceea ce a întărit speranţele că Alphabet ar putea concura cu rivali precum Anthropic şi OpenAI. Această creştere a adăugat 88,6 miliarde de dolari la averea lui Page în 2025.

     

  • Rocadă la vârful lumii miliardarilor: Larry Ellison, omul din spatele gigantului Oracle şi pentru scurt timp cel mai bogat om din lume, s-a trezit cu 130 mld. dolari pe minus după ce compania sa a suferit o prăbuşire pe bursă. Cine i-a luat locul şi se bate acum cu Elon Musk pentru locul 1 în topul averilor uriaşe

    Acţiunile Oracle Corp. au crescut rapid în septembrie, alimentate de interesul pentru inteligenţa artificială, făcându-l temporar pe Larry Ellison cel mai bogat om din lume. Însă, în lunile următoare, scăderea prelungită a acţiunilor a şters toate câştigurile şi a redus averea lui Ellison cu aproximativ 130 de miliarde de dolari, scrie Bloomberg.

    Această scădere a acţiunilor Oracle l-a ajutat pe Larry Page, co-fondatorul Alphabet., să urce pe locul doi în Bloomberg Billionaires Index pentru prima dată. Page a condus Google de două ori înainte ca aceasta să fie restructurată în Alphabet, are acum o avere de 256,9 miliarde de dolari,. El este depăşit doar de Elon Musk, care are 421,8 miliarde de dolari, în timp ce  Ellison a coborât pe locul trei, cu 253,3 miliarde de dolari.

    Acţiunile Oracle au crescut cu 36% pe 10 septembrie, după ce compania a raportat cerere puternică pentru serviciile sale cloud legate de AI, ceea ce i-a adus lui Ellison un câştig de 89 de miliarde de dolari într-o singură zi – cel mai mare din istoria Bloomberg Wealth Index.

    Însă, în doar două luni, aceste câştiguri au fost anulate. Planurile Oracle în domeniul AI sunt legate de OpenAI, iar compania estimează că va obţine sute de miliarde de dolari de la OpenAI în următorii ani, mult mai mult decât generează în prezent dezvoltatorul de modele AI.

    Investitorii sunt, de asemenea, îngrijoraţi de dependenţa Oracle de datorii. Compania pregăteşte o emisiune de obligaţiuni de 38 de miliarde de dolari pentru construirea centrelor de date AI, în timp ce datoria netă se apropie de 100 de miliarde de dolari. Acţiunile Oracle au scăzut timp de şase săptămâni consecutive după maximul din septembrie, coborând cu 39% până la 198,76 dolari la închiderea de vineri.

    În schimb, acţiunile Alphabet au crescut cu 58% în acest an, inclusiv 3,5% vineri, după recenzii favorabile pentru modelul AI Gemini, ceea ce a întărit speranţele că Alphabet ar putea concura cu rivali precum Anthropic şi OpenAI. Această creştere a adăugat 88,6 miliarde de dolari la averea lui Page în 2025.

     

  • BingX Market Sentiment – Bitcoin cade sub 90.000 $, Ethereum sub 3.000 $: Bearish pe toată linia

     

    Bitcoin scade sub 90.000 $, de la peste 96.000 $ la circa 86.000 $, şterge câştigurile din 2025 şi împinge sentimentul în bearish. Ethereum urmează trendul, coboară sub 3.000 $ după un minus de peste 15% şi ieşiri de 1,5 mld. $ din ETF-uri. În paralel, stablecoin-urile şi DeFi rămân active, cu atenţie sporită a autorităţilor şi apetit instituţional în creştere, spune BingX.

    Bitcoin: suporturi şi fluxuri
    Ieşirile din ETF-uri, participarea instituţională modestă şi schimbarea globală spre risk-off apasă pe preţ. Pe on-chain, deţinătorii pe termen lung şi retailul acumulează, iar „whales” pe termen scurt redevin cumpărători. Zonele cheie: 83–84 mii $ ca suport imediat şi 69–72 mii $ ca podea adâncă, dacă presiunea de vânzare se accelerează. Nivelul de urmărit rămâne zona 85.000 $.

    Ethereum: presiune şi posibil rebound
    ETH atinge minimul ultimelor patru luni, sub 3.000 $, cu indicatori precum RSI şi MACD încă negativi. Dacă 2.837 $ rezistă, piaţa poate vedea un rebound spre 3.300–3.400 $, însă trendul rămâne fragil până la recâştigarea mediei mobile pe 20 de zile şi a unui momentum mai ferm.

    Stablecoins & DeFi: reguli şi capital
    Banca Angliei propune un cadru pentru stablecoin-uri „sistemice” în lire, cu cerinţe de acoperire şi limite clare. Apar lansări noi (USDsui pe Sui; USDm de la MegaETH, construit pe modelul USDtb de la Ethena). În DeFi, creditarea cripto-colateralizată urcă la un record de 41 mld. $ în T3, în timp ce altcoin-urile rămân mixte, pe fondul dominanţei BTC la maxime multi-anuale.

    Preluare Aleph Business.

  • Visul electric a murit? Japonia, unul dintre cei mai mari constructori auto la nivel global, elimină accizele pe benzină şi vrea să reducă la jumătate preţul pentru un litru de combustibil

    Japonia, patria unor giganţi auto precum Toyota, Honda, Nissan sau Mazda şi unul dintre promotorii timpurii ai electrificării, face o schimbare de direcţie care a surprins atât pieţele, cât şi analiştii din domeniul energiei. Guvernul condus de premierul Sanae Takaichi a aprobat un program economic masiv în care măsurile de sprijin pentru combustibilii clasici ocupă un loc central, inclusiv eliminarea accizelor pe benzină şi o intervenţie directă pentru reducerea preţului la pompă cu până la 50%, scrie Bloomberg.

    Decizia vine într-un moment în care trecerea către energie verde globală încetineşte vizibil, iar constructorii japonezi, cunoscuţi pentru abordarea lor prudentă, par să fi câştigat timp în faţa presiunilor de a îmbrăţişa radical trecerea la maşini 100% electrice. În loc să accelereze tranziţia, Tokyo alege să protejeze consumatorii şi industria auto tradiţională, mizând că vehiculele pe combustie internă, inclusiv automobilele hibride, vor continua să joace un rol major în următorul deceniu.

    În total, guvernul pune la bătaie aproximativ 117 miliarde euro, cel mai mare program economic de la pandemie.

    Din această sumă, o componentă consistentă vizează direct piaţa carburanţilor:

    • aproximativ 5,5 miliarde euro pentru eliminarea taxei pe benzină;
    • intervenţii suplimentare pentru reducerea presiunii preţurilor, cu scopul explicit de a face alimentarea „semnificativ mai ieftină”.

    Cu aceste măsuri, autorităţile urmăresc ca preţul unui litru de benzină, care în Japonia este printre cele mai ridicate la nivelul ţărilor dezvoltate, să scadă chiar la jumătate în următoarele luni.

    Inflaţia persistentă a erodat puternic veniturile gospodăriilor: preţurile au crescut constant timp de 43 de luni, cea mai lungă perioadă de după 1992.

    În acest context, guvernul Takaichi mizează pe măsuri rapide şi vizibile. Reducerea preţului benzinei aduce un efect imediat, într-o ţară în care transportul personal rămâne esenţial.

    Totodată, automobilele electrice nu au prins traţiunea anticipată în Japonia: preţurile rămân ridicate, infrastructura de încărcare este insuficientă, iar constructorii locali au investit masiv în hibride — nu în modele full-electric.

    Eliminarea accizelor pe benzină de către una dintre cele mai mari economii ale lumii transmite un mesaj puternic: tranziţia energetică rapidă este, pentru moment, prea costisitoare social şi economic.

    Iar dacă Japonia, care este un lider tehnologic şi un puternic jucător din industria auto globlală, pivotază spre sprijinirea combustibililor clasici, presiunea asupra electrificării forţate ar putea diminua şi în alte ţări.

    Analiştii se întreabă deja dacă nu cumva asistăm la începutul unui „nou realism energetic”: un model în care electricele coexistă pe termen lung cu hibridele şi maşinile pe benzină, iar politicienii sunt forţaţi să regândească obiectivele ambiţioase de renunţare la motorul cu ardere internă.

     

     

  • CCR dă peste cap calculele guvernului Bolojan: Va judeca contestaţia depusă de AUR abia pe 4 februarie 2026. Până atunci se amână toate majorările de taxe care ar fi intrat de la 1 ianuarie: impozitul pe proprietate, taxa auto, impozitul pe dividende şi taxele pe colete din afara UE

    CCR amână majorarea taxelor, după ce a anunţat că va judeca pe 4 februarie 2026 contestaţia depusă de AUR asupra legii privind creşterea impozitelor şi taxelor locale, potrivit Mediafax.

    Decizia blochează intrarea în vigoare a tuturor măsurilor fiscale programate pentru 1 ianuarie, afectând strategia Guvernului de echilibrare a deficitului bugetar.

    Curtea Constituţională a comunicat că două contestaţii depuse pe marginea unor legi importante adoptate recent vor fi analizate abia în februarie 2026. Una dintre acestea vizează pachetul de măsuri pentru „redresarea şi eficientizarea resurselor publice”, care include majorarea impozitului pe proprietate, creşterea taxei auto, impozitul mai mare pe dividende şi introducerea unei taxe pentru coletele din afara Uniunii Europene.

    Legea fusese stabilită de coaliţia de guvernare încă din vară şi adoptată în această toamnă, după ce fusese anterior contestată, întoarsă în Parlament şi corectată.

  • Piaţa de construcţii a avut în primele nouă luni ale anului un avans de 9,3%. Clădirile rezidenţiale au crescut cu 11%, iar construcţiile inginereşti cu 9%. În septembrie, la clădiri nerezidenţiale şi rezidenţiale volumele au urcat cu 29%, respectiv cu 21%

    Volumul lucrărilor de construcţii a avut în primele nouă luni ale anului un avans de 9,3%, în condiţiile în care, pe obiecte de construcţii, s-au înregistrat creşteri la clădirile rezidenţiale, de 11%, construcţiile inginereşti, de 9%, şi la clădirile nerezidenţiale, de 8%, potrivit datelor INS.

    Avansul din ianuarie-septembrie a fost susţinut mai ales de lucrările de reparaţii capitale, cu un plus de 51,8%, şi de construcţii noi (+6,2%). În schimb, lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au scăzut cu 2,8%..

    Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, piaţa de construcţii s-a majorat cu 9,2%. Lucrările de reparaţii capitale şi lucrările de construcţii noi au crescut cu 49,9%, respectiv cu 6,8%. Lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au scăzut cu 5,1%. Pe obiecte de construcţii, creşteri s-au înregistrat la construcţiile inginereşti (+10,9%), clădirile rezidenţiale (+9,8%) şi la clădirile nerezidenţiale (+5,9%).

    În luna septembrie 2025, volumul lucrărilor de construcţii a crescut, faţă de luna august 2025, ca serie brută, cu 17,8%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 7,7%.

    Faţă de luna septembrie 2024, volumul lucrărilor de construcţii a crescut, ca serie brută, cu 8,2%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 4,7%. 

    Pe serie brută, pe elemente de structură, creşteri s-au înregistrat la lucrările de reparaţii capitale (+61,6%) şi la lucrările de construcţii noi (+3,2%). Lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au scăzut cu 2%.

    Pe obiecte de construcţii, s-au înregistrat creşteri la clădirile nerezidenţiale şi la clădirile rezidenţiale cu 29,6%, respectiv cu 21,4%. Construcţiile inginereşti au scăzut cu 2,8%.

  • IT-ul rămâne sectorul cu cele mai mari salarii în 2025, cu un nivel net de 8.000 de lei pe lună. Ce alte domenii au consemnat creşteri importante

    Sectorul IT se menţine şi în 2025 în fruntea clasamentului naţional al salariilor, cu un nivel mediu net de 8.000 de lei pe lună, arată datele Salario, comparatorul salarial dezvoltat de eJobs.

    Chiar dacă ritmul de creştere salarială din IT a fost de 11% comparativ cu anul trecut, alte sectoare au consemnat anul acesta ajustări procentuale chiar mai mari, într-un context în care deficitul de forţă de muncă şi inflaţia ridicată au pus presiune pe angajatori să ajusteze grilele de compensaţii.

    „Avem, pe de o parte companiile care au politici interne de creşteri salariale anuale cel puţin cu nivelul inflaţiei şi care nu se abat de la această linie decât în situaţii excepţionale şi, pe de altă parte, angajatori din domenii care continuă să facă angajări şi care se lovesc de o lipsă acută de candidaţi specializaţi în piaţă, ceea ce înseamnă că trebuie să rămână competitivi din punct de vedere salarial, nu doar în faţa candidaţilor, dar şi în ceea ce-i priveşte pe angajaţi”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs, principala platformă de recrutare online din România.

    Printre sectoarele cu cele mai mari creşteri procentuale se numără farma, unde salariile au avansat cu 15% în 2025, ajungând la un nivel mediu net de 5.200 de lei. Creşteri consistente s-au înregistrat şi în telecomunicaţii (plus 11%, salariu mediu de 6.000 lei), imobiliare (plus 11%, 5.000 lei) şi audit & consultanţă (plus 10%, 5.500 lei).

    Sectoarele energie şi construcţii au raportat, la rândul lor, majorări salariale importante, de 8%, respectiv 10%,  pe fondul deficitului acut de ingineri şi muncitori calificaţi, două dintre cele mai căutate categorii de angajaţi din ultimii ani. Salariile medii nete au ajuns astfel la 6.500 de lei în energie şi 5.000 de lei în construcţii.

    „În aceste două cazuri particulare, creşterile au fost influenţate şi de deficitul de candidaţi, muncitorii calificaţi şi inginerii fiind două dintre cele mai căutate segmente de candidaţi ale ultimilor ani. Chiar şi într-un peisaj economic precum cel pe care îl traversăm acum, lupta angajatorilor pentru a atrage muncitori calificaţi precum electricieni, instalatori, zugravi sau ingineri, indiferent de aria de specializare, este acerbă”, explică Bogdan Badea.

    Creşterea TVA şi inflaţia apropiată de două cifre au diminuat puterea de cumpărare, determinând mulţi angajaţi să caute locuri de muncă mai bine plătite. Pentru angajatori, majorările salariale au funcţionat şi ca un instrument de retenţie.

    „Angajatorii, în special cei din sectoare unde nivelurile salariale medii sunt mai reduse, precum producţie, retail ori industria alimentară vor resimţi o presiune externă de a ridica plafonul salarial”, detaliază CEO-ul eJobs.

    În schimb, domenii precum financiar-contabilitate, banking, administrativ-logistică sau transport-distribuţie au rămas în zona salariilor plafonate, cu medii care pornesc de la 4.500 de lei şi ajung până la 5.000 de lei net.

    În acest moment, pe eJobs.ro sunt disponibile 22.000 de joburi. Alte 6.000 de locuri de muncă sunt deschise pe iajob.ro, platforma de locuri de muncă lansată de eJobs şi dedicată candidaţilor care îşi doresc să se angajeze rapid, fără a mai trece prin paşii tradiţionali ai unui proces de recrutare, precum crearea unui CV.


     

     

  • O criză tehnologică cu ecou global: Guvernul olandez renunţă la controlul asupra Nexperia, Beijingul relaxează restricţiile, iar lanţul de aprovizionare auto scapă de un blocaj cu potenţial devastator

    Guvernul Olandei a renunţat la prerogativele extraordinare impuse asupra producătorului de cipuri Nexperia, restituind controlul complet proprietarului chinez şi punând capăt unei confruntări tensionate cu Beijingul, care începuse să afecteze lanţurile globale de aprovizionare din industria auto, scrie Bloomberg.

    Decizia de a retrage ordinul prin care Haga îşi rezervase dreptul de a bloca sau modifica hotărâri interne ale companiei a fost luată „ca un gest de bunăvoinţă”, a anunţat miercuri ministrul Economiei, Vincent Karremans, într-o postare pe platforma X.

    Bloomberg dezvăluise la începutul lunii că autorităţile olandeze erau pregătite să facă acest pas dacă fluxurile de livrare din fabrica Nexperia din China puteau fi confirmate.

    Retragerea măsurilor marchează o diminuare semnificativă a tensiunilor într-un conflict care a scos din nou în evidenţă fragilitatea lanţurilor globale de producţie şi influenţa tot mai mare a Beijingului. Deşi Nexperia nu produce cipuri avansate şi operează o singură unitate în China, disputa a perturbat activitatea unor mari producători auto, precum Honda şi Volkswagen.

    Scandalul a izbucnit la sfârşitul lui septembrie, când Karremans a activat o lege din perioada Războiului Rece pentru a obţine control decizional asupra Nexperia, companie deţinută de chinezii de la Wingtech Technology. Beijingul a reacţionat rapid şi dur, introducând restricţii la export pentru componentele provenite din fabrica olandezilor din provincia Guangdong, care asamblează cipuri din wafer-e fabricate în Europa.

    Întoarcerea la status quo a devenit posibilă după o serie de negocieri intense la care au participat oficiali chinezi şi olandezi, cu sprijinul Germaniei, Uniunii Europene şi Statelor Unite. Pentru a detensiona situaţia, Beijingul a acceptat să relaxeze restricţiile impuse exporturilor realizate în uzina Nexperia din China, cea mai mare de acest tip din lume.

    Ministerul Economiei a confirmat că o delegaţie olandeză s-a deplasat în această săptămână la Beijing pentru a obţine o „soluţie reciproc acceptabilă”, finalizând astfel una dintre cele mai delicate medieri industriale ale anului.