BusinessMagazin

Tag: credite

  • OTP Bank dă credite Noua Casă şi în 2021 cu o dobândă de aproximativ 3,7%

    OTP Bank România a anunţat că primeşte cereri de creditare pentru achiziţia de locuinţe prin Programul Noua Casă, cu o dobândă variabilă de 3,67% (marja de dobândă de 2% Ă IRCC), dobânda anuală efectivă (DAE) ajungând la 3,73%.

    Pentru un credit acordat de OTP Bank în valoare de 221.000 lei, pentru o perioadă de 30 de ani, clientul va avea o dobândă variabilă de 3,67% (marja de dobândă de 2% Ă IRCC), o dobândă anuală efectivă (DAE) de 3,73%, iar rata lunară va fi de 1.013 lei (metoda de rambursare prin rate Ă dobândă egale). Costul total al creditului va fi de 143.852 lei, iar valoarea totală plătită ajunge la 364.852 lei, conform unui exemplu transmis de bancă.

    La acestea se adaugă comisionul anual de gestiune FNGCIMM de 0,30%, calculat din valoarea garanţiei.

    Pentru ediţia de anul acesta a programului Noua Casă Ministerul Finanţelor a alocat un plafon de garantare de 1,5 mld. lei.

    „OTP Bank oferă credite pentru achiziţia de locuinţe prin programul Noua Casa, cu aceeaşi rată a dobânzii ca anul trecut, respectiv marja fixă de 2% la care se adaugă IRCC (Indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor). Acest tip de credit nu are comision de analiză sau de administrare lunară a dosarului, singurul comision fiind cel de gestiune pentru garanţia acordată de stat, datorat către FNGCIMM (Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri). Acesta a fost redus la 0,3% în 2021 şi se aplică anual la valoarea garantată de către stat pentru creditul prin Programul Noua Casă”, a transmis banca.

    În privinţa avansului necesar, pentru achiziţia unei locuinţe cu o valoare de până la 70.000 euro este nevoie de 5%, echivalent lei, iar pentru locuinţe cu valori între 70.001 şi 140.000 de euro, echivalent lei, avansul minim este de 15%.

    „Suntem un partener tradiţional FNGCIMM şi un finanţator consecvent al programului Noua Casă, prin care un segment important al clienţilor poate achiziţiona locuinţe în condiţii de finanţare speciale, cu garanţii susţinute de stat. În 2021, după un an de pandemie şi de proiecte puse în aşteptare, este cu atât mai important să susţinem împlinirea acestor obiective ale clienţilor noştri, să asigurăm buna funcţionare a programului şi să distribuim rapid către beneficiari fondurile alocate”, a declarat Roxana Hidan, director general adjunct OTP Bank România, divizia Retail.

    Pentru clienţii care nu se încadrează în condiţiile Programului Noua Casă, OTP Bank propune instrumente de finanţare alternative, precum creditul ipotecar standard, pentru care se poate alege fie o dobândă variabilă pe toata durata creditului, fie o dobândă fixă pentru primii 5 ani, apoi variabilă. În cazul alegerii ratei de dobândă variabilă, acestea se încadrează între 4,49 % şi 5,79%, cu DAE între 4,62% si 6,07%. În cazul alegerii unei rate a dobânzii fixe pentru primii cinci ani, aceasta este între 5,19% şi 6,49%, cu DAE între 5,35% şi 6,81%. Pentru creditul ipotecar standard avansul minim este de 15%.

  • Surprize în sistemul bancar: Locuitorii din Timiş şi Iaşi au credite duble sau triple faţă de depozite, în timp ce locuitorii din Harghita şi Covsna, judeţe mult mai sărace, economisesc masiv

    Locuitorii din Timiş şi Iaşi împrumută mai mult decât au depozite la bancă, în timp ce locuitorii din Harghita, Covasna şi Mureş au depozite duble sau triple faţă de volumul creditelor luate.

    Concret, locuitorii judeţelor Timiş şi Iaşi au niveluri ale cre­ditelor raportate la depozite de peste 100%, ceea ce în­seamnă că preferă să cheltuie din împrumuturi mai mult decât economisesc. La polul opus, locuitorii din Harghita, Covasna şi Mureş preferă mai mult să economisească şi îm­prumută mai puţin.

    Marius Şerban, managerul comparatorului de servicii financiare Conso.ro, este de părere că Timiş şi Iaşi fiind centre regionale sunt zone mult mai active pe piaţa muncii şi ca business, comparativ cu polul opus reprezentat de Harghita şi Covasna, unde numărul salariaţilor este mai redus şi, implicit, finanţările sunt reduse.

    Timiş, liderul topului 10 judeţe cu cele mai mari ra­poarte credite/depozite pentru populaţie în lei la final de 2020, a ajuns la un raport credite/depozite de 131,5%. Locul doi revine judeţului Iaşi, cu un raport cre­dite/depozite de 106,6%, iar Bucureşti-Ilfov com­ple­tează podiumul judeţelor cu un raport credite/depozite de 93,5%.

    La polul opus, în top 10 judeţe în funcţie de cele mai mici rapoarte dintre credite şi depozite, judeţul Harghita conduce cu un nivel de 28,1%.

    Covasna ocupă poziţia a doua în acest clasament cu un raport credite/depozite de 48,6%, iar judeţul Mureş completează podiumul din acest top cu un raport credite/depozite pe retail de 50,2%.

  • Criza ne-a transformat în nemţi fără să ne dăm seama

    Conform unui studiu internaţional realizat de banca olandeză ING, românii au ajuns în fruntea clasamentului european în această criză în ceea ce priveşte intenţia de economisire – 83% faţă de 82% – polonezi, 80% – turci, 71% – cehi şi o medie europeană de 66,5%.

    Cu imaginea crizei de acum un deceniu în faţă, decizia conştientă a românilor de a economisi mai mulţi bani este corelată şi cu faptul că, la nivel european, românii (52%) se aşteaptă cel mai mult să se confrunte cu dificultăţi financiare pe fondul pandemiei, în timp ce la polul opus se află olandezii cu 16%, luxemburghezii cu 20%, belgienii şi germanii cu 23%, spune studiul ING.

    Este adevărat că această intenţie de economisire este susţinută şi de dublarea salariilor în ultimul deceniu: salariul mediu a crescut cu 100%, iar salariul minim cu 120%, în timp ce cursul valutar leu/euro a crescut cu numai 15%, iar inflaţia cu 20%.

    Pentru a-şi creşte veniturile, 40% dintre români spun că au lucrat mai multe ore la locul de muncă, acesta fiind, de asemenea, cel mai ridicat procent la nivel european. În telemuncă lucrezi mult mai mult decât dacă eşti la birou.

    Mai mult, 37% dintre români ar fi dispuşi să efectueze muncă suplimentară dacă ar avea această posibilitate, menţionează ING.

    Dacă citim rezultatele acestui studiu, parcă nu suntem noi, românii, parcă ING ne-a confundat cu germani.  

    Dar datele statistice ale Băncii Naţionale vin să susţină studiul ING în ceea ce priveşte economisirea.

    Depozitele în lei ale populaţiei  au crescut cu 16,5% în ultimul an, respectiv între ianuarie 2021 şi ianuarie 2020, ajungând la 153 de miliarde de lei.  Depozitele în valută au crescut cu 16,2%, până la 106 miliarde de lei (21,76 miliarde de euro). Dacă scădem creşterea cursului valutar leu/euro, ajungem la o creştere reală în valută de 14,2%.

    Creşterea depozitelor bancare ale persoanelor fizice a avut loc în ciuda faptului că dobânzile la lei au fost în scădere, iar cele în valută sunt de „zero şi ceva la sută pe an”.

    Dacă ne uităm la credite, în această perioadă de criză creditele în lei ale populaţiei au crescut cu 9% ajungând la un sold de 119 miliarde de lei, iar creditele în valută au scăzut cu 9,1%, soldul fiind de 30,9 miliarde de lei.

    Teama de criză şi faptul că am fost închişi în casă în perioada de lockdown total – 15 martie 2020 – 15 mai 2020 -, plus celelalte restricţii în perioada de semilockdown ne-au pus în postura de a reduce cheltuielile, ceea ce remarcă şi studiul ING.

    „Aproape 75% dintre români au luat decizia de a-şi reduce cheltuielile, peste media europeană de 57,5%, ocupând primul loc în topul european. Pe următoarele locuri se află turcii cu 73%, polonezii cu 70%, italienii şi spaniolii cu 66%”, menţionează studiul ING.

    Pentru că piaţa financiară românească nu este bogată în produse de economisire, cei mai mulţi dintre români preferă să-şi ţină banii la bancă şi foarte puţini investesc pe piaţa de capital, adică în acţiuni, fonduri mutuale sau obligaţiuni private.

    Noroc că Ministerul Finanţelor a vândut în premieră titluri de stat Fidelis pe Bursă, ceea ce a scos din hibernare câteva mii de români, care au cumpărat aceste titluri de stat, fiind atraşi de dobânda mult mai mare oferită de generosul stat, faţă de bănci: 4,5% vs. 3% la lei sau 1,5% la euro vs. 0,75%. Ca să nu mai vorbim că titlurile de stat nu sunt impozitate, în timp ce câştigurile din depozitele bancare, adică dobânda, poartă un impozit de 16%.

    Problema băncilor din România, dar şi a tuturor băncilor din Europa, este că populaţia a ajuns să economisească prea mult, nu mai ia atât de multe credite şi şi-a limitat consumul.

    Pentru că au prea mulţi bani şi nu au ce să facă cu ei, iar dobânzile pe care le plătesc costă, băncile europene au început să introducă treptat dobânzi negative şi pentru persoanele fizice. Cine nu vrea ca la scadenţă să aibă în cont mai puţini bani decât a depus, trebuie să scoată banii din bancă şi să-i ducă în altă parte. Chiar băncile recomandă clienţilor acest lucru. Germanii, campionii economisirii, se confruntă cu această situaţie, respectiv cu dobânzi negative.

    Noroc că în România băncile nu pot da la depozite dobânzi negative, conform legii.

    Această criză, care poartă urmări pozitive din criza anterioară, de acum un deceniu, ne-a făcut să fim mai conservatori, mai prudenţi, şi să ne transformăm, fără să vrem, în nemţi.

    Acest model este bun, dar să nu dureze prea mult, pentru că ar frâna revenirea economică.


    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Ce se întâmplă pe piaţa interbancară? O nouă zi de creştere pentru indicele ROBOR la 3 luni, care a încheiat săptămâna la 1,70% şi a înregistrat o creştere de 7% faţă de sfârşitul săptămânii trecute

     

    Indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a crescut vineri la 1,70% faţă de nivelul de 1,69%, afişat joi şi la acelaşi nivelul cu ziua de miercuri.

    La sfârşitul săptămânii trecute indicele ROBOR la 3 luni era cotat la 1,59% şi a înregistrat o creştere de aproximativ 7% până la sfârşitul acestei săptămâni.

    Indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a continuat creşterea accelerată în primele trei zile din această săptămână, fiind cotat la 1,61% luni, 1,68% marţi şi 1,70% miercuri.

    Joi indicele ROBOR la 3 luni a înregistrat o scădere uşoară faţă de ziua anterioară de la 1,70% la 1.69%.

    ROBOR a început 2021 pe un trend descendent, influenţat de deciziile recente ale BNR de ajustare a dobânzii-cheie şi a ratelor facilităţilor permanente din jurul acesteia. De săptămâna trecută însă, indicele a început să crească. 

    BNR a decis pe 15 ianuarie să relaxeze politica mo­netară prin reducerea dobânzii-cheie la minimul istoric de 1,25%, după ce în 2020 a operat trei ajustări ale dobânzii, de la 2,5% la 1,5% pe an.

    De la începutul pandemiei, în martie 2020, BNR a în­ju­mătăţit dobânda de politică monetară, după patru ajustări.

    Indicele ROBOR la 3 luni a încheiat anul 2020 la 2,03% pe an, în timp ce la începutul anului 2020 era de 3,19% pe an.

    ROBOR la 3 luni reprezintă dobânda la care băncile îşi acordă împrumuturi cu o maturitate la trei luni.

    Totodată, ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele de consum şi ipotecare acordate în lei înainte de luna mai 2019.

    Pentru creditele retail noi în lei din primăvara anului 2019 a fost introdusă o nouă referinţă – indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – care a înlocuit ROBOR.

    Valoarea IRCC aplicabilă în T1/2021 este de 1,88%. 

  • BCR Group: Laboratoarele digitale BCR

    Laboratoarele digitale reprezintă o inovaţie care acoperă mai multe segmente: un nou stil de management (pe modelul Agile), resurse umane (o reorganizare agilă a echipelor interne), soluţii tehnice eficiente şi rapide (iniţiative care înainte durau luni sau ani acum pot fi realizate în câteva săptămâni) şi marketing (promovare de soluţii digitale dezvoltate in-house).

     

    Descrierea inovaţiei:

    Laboratoarele digitale sunt rezultatul strategiei de transformare a băncii, iniţiată în 2019. Laboratoarele sunt formate din echipe mixte, din mai multe departamente ale companiei, care dezvoltă rapid şi eficient noi soluţii digitale. Laboratoarele reprezintă entităţi independente în interiorul băncii: de la conceperea ideii de produs, la desemnarea unui coordonator de proiect (Product Owner), la formarea unei echipe multidisciplinare (este nevoie şi de angajaţi care se ocupă de credite, care ştiu cum se concepe şi cum se calculează un credit, dar şi de programatori, care ştiu cum să traducă produsul în linii de cod) şi lucrează împreună până când produsul e gata. Fiecare pas din proces este testat săptămânal cu clienţii în cadrul unor interviuri detaliate.

     

    Elementul de noutate:

    În 2020 au fost lansate în cadrul laboratoarelor digitale mai multe proiecte care au susţinut procesul de transformare digitală a băncii:

    1. Laborator Digital Lending- Produse de creditare prin aplicaţia George

    O echipa formată din specialişti BCR din mai multe departamente a pregătit primul credit realizat 100% digital. De la prima întâlnire a echipei, până la acordarea primului credit George 100% online au trecut doar trei luni. Clienţii au în prezent de făcut mai puţin de 10 paşi de la deschiderea aplicaţiei până la primirea banilor în cont, într-un proces care durează 10-15 minute.

    Echipa care a dezvoltat Creditul George a dezvoltat şi alte produse – premiere în piaţa bancară din România, printre care primul card de credit accesibil 100% online, care poate fi obţinut pe loc, printr-un proces digital de acordare ce durează în medie 7 minute, overdraft 100% online direct din George: care va fi activat pe loc, printr-un proces digital de acordare ce durează mai puţin de 10 minute.

    2. Laborator Daily Banking – a facilitat ca deschiderea unui cont şi asigurări  online, fără hârtii sau drumuri la bancă – de a deveni client BCR – să devină realitate. De asemenea, şi clienţii care doresc să vină în sucursală pentru deschiderea contului au posibilitatea de a deschide un cont 100% digital direct de pe telefonul lor mobil. Mai mult, în perioada stării de urgenţă a facilitat livrarea cardurilor bancare acasă prin curier, tot prin intermediul lui George, pentru a evita deplasările clienţilor. În plus, laboratorul a lansat asigurarea Multiprotect prima asigurare de bunuri 100% digitală – prin care se pot asigura bunurile pe care le avem în permanenţă la noi: telefon, laptop, aparat foto, portofel cu bani, cheia de la maşină. Aceasta poate fi achiziţionată atât în procesul de deschidere digitală a contului, cât şi ulterior, în George. O altă facilitate este portarea salariului  de la altă bancă. Adăugarea banilor  se realizează instant în George, indiferent de bancă sau de ziua săptămânii. La sfârşitul acestui an, o noua funcţionalitate a fost adăugată în George: clienţii pot acum să realizeze actualizarea obligatorie a datelor personale în doar 3 minute, atât de pe web cât şi în aplicaţia de mobil.

    3. Laborator George – gestionează viitoarele dezvoltări ale platformei de digital banking.

    Platforma inteligentă George are propriul laborator digital care a luat naştere ca parte a proiectului de implementare a ecosistemului prin care BCR a oferit o nouă experienţă digitală pentru clienţi. Acesta acţionează ca un liant între celelalte laboratoare digitale şi core-ul platformei George. El asigură coeziunea şi guvernanţa tuturor laboratoarelor în ecosistemul George şi implementează soluţiile core împreună cu Grupul Erste.

    4. Laborator Advanced Analytics –  îşi propune să utilizeze mai bine datele clienţilor, pentru eficientizarea proceselor din Front Office şi nu numai.

    Advanced Analytics Lab este „vocea datelor”, care vizează creşterea relevanţei comunicării prin direcţionarea clienţilor cu mesaje personalizate bazate pe profilarea acestora prin utilizarea unor modele statistice avansate de analiză şi folosirea mai multor canale într-o manieră unitară, cu accent pe soluţii digitale. În Advanced Analytics, au dezvoltat noi canale de comunicare cu clienţii: digitale – promocarduri şi notificările push în George; în sucursală – pop-up pentru consilieri în aplicaţia principală a băncii.

    5. Laborator My Advisory Platform – un proiect care adună într-un singur loc toate datele existente despre clienţi pentru a-i putea deservi mai bine, un fel de platformă mamă. Concret, cu ajutorul acestei platforme consilierul bancar va putea înţelege mai bine comportamentul clientului cu care discută (venituri, cheltuieli, credite, economii, asigurări etc.), astfel încât să-i poată oferi mai bună soluţie. Este o platformă la început de drum concepută pentru a deveni principala platformă BCR pentru echipele interne şi un instrument de consiliere financiară (financial advisory) pentru toate canalele de comunicare cu clienţii. MAP a început cu o echipa de 14 oameni şi a ajuns în mai puţin de un an la 32 de angajaţi din diverse arii care au ca scop dezvoltarea şi întreţinerea acestei platforme. În prezent se află în lucru încă două laboratoare digitale pentru produse şi servicii dedicate antreprenorilor – firme micro şi IMM-uri.

     

    Efectele inovaţiei:

    Laboratoarele digitale au transformat modul în care banca interacţionează cu clienţii şi vine în întâmpinarea acestora, mai ales în contextul actual în care nevoia de servicii digitale este în creştere continuă. 2020 a fost un an al schimbărilor rapide, al adaptării la ceea ce viitorul ar fi trebuit să aducă în câţiva ani. Cu ajutorul echipelor din laboratoarele digitale, reprezentanţii băncii spun că au transformat platforma inteligentă George într-unul dintre cele mai complete şi evolutive ecosisteme digital bancare, având la bază ceea ce defineşte evoluţia industriei – experienţa clientului.

     

    Digital Lending:

    • 30% din creditele noi acordate anul acesta au fost accesate prin George. Numărul clienţilor care îşi achiziţionează creditul George fără să ajungă într-o sucursală BCR a ajuns la 45%.

    • Peste 3.600 de cereri de amânare de plată, circa 10% din totalul cererilor, au fost realizate 100% online, prin platforma George.

    • Acum, circa 50% din clienţii care iau credite prin George o fac direct de acasă (şi pandemia a contribuit la această cifră, pentru că oamenii şi-au redus foarte mult drumurile la bancă).

    • 50% din clienţi aleg să ia varianta digitală a Cardului de credit, fie că merg în sucursală sau direct de acasă, şi aproximativ 20% din clienţi aleg varianta digitală a overdraftului.

     

    Daily Banking:

    • 200.000 de conturi BCR au fost deschise prin aplicaţie, 100% digital evitând consumul de hârtie.  

    • 6.400 de actualizări de date KYC prin George în doar 3 săptămâni de la lansare.

    • Peste 8.500 de tranzacţii de tip Top Up.

    • Peste 52.000 de carduri au fost trimise la adresele indicate de clienţi direct prin George.

    • Au fost deschise peste 2.000 de asigurări Multiprotect

    Laborator George

    • Platforma inteligentă de banking George a ajuns la 1 milion de utilizatori, în creştere cu 60% faţă de primele 9 luni din 2019.

    • Numărul de tranzacţii prin George a crescut cu 112% în primele nouă luni 2020 comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019.

    • Nouă din zece utilizatori folosesc varianta mobile.

    • Conturile în valută au crescut cu peste 200% în primele 9 luni din 2020 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    • George Moneyback, programul de loialitate care oferă bani înapoi, ca reducere, clienţilor care folosesc plata cu cardul, a ajuns la 230.000 de utilizatori în doar trei luni.

    Laborator Advanced Analytics

    • Prin promocarduri şi notificările push în George, au fost trimise circa 6 milioane de mesaje către clienţi în 2020.

    • În sucursală – calculează până la nouă oferte pentru clienţi bazate pe modele statistice de probabilitate (circa 2 milioane de oferte calculate/ lună pt circa 1 milion de clienţi în 2020)

    Laborator My Advisory Platform (MAP).

    • Platforma a început faza pilot în luna septembrie 2020 cu 50 de consilieri BCR, iar la începutul lunii decembrie 2020 a intrat în faza a doua a pilotului cu o extindere a utilizării până la 270 de consilieri BCR.

    • Platforma îşi propune ca până la mijlocului lui 2021 să fie disponibilă în toate unităţile BCR, dar şi în Contact Center.

    7. Persoanele implicate în dezvoltarea proiectului şi o descriere a activităţilor lor.

    Anca Petcu, chief transformation officer – coordonează toate laboratoarele digitale din BCR.

    Fiecare laborator digital are un coordonator:

    • Irina Gheorghe – product owner laborator digital lending;

    • Petruţ Lixandru – head of digital distribution channels & product owner Laborator George;

    • Anda Păştean – Product Owner Laborator Daily Banking;

    • Ovidiu Kislaposi – product owner laborator My Advisory Platform;

    • Diana Păunescu – product owner Laborator Advanced Analytics.

  • Românii cu credite primesc azi o veste dezastruoasă. Anunţul făcut de Parlament pe care mulţi sperau să nu-l audă

    Proiectul de lege care prevedea limitarea dobânzilor percepute pentru creditele ipotecare şi de consum a fost respins, în această săptămână, de către Camera Deputaţilor.

    Mai exact, este vorba despre Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar care a fost adoptat de Senat în luna februarie a anului 2018

    În martie 2019, Curtea Constituţională a României constata că o lege ce urmărea limitarea dobânzilor în sectorul financiar este neconstituţională, în principal datorită faptului că nu a fost realizată motivarea şi fundamentarea economică, socială şi juridică a soluţiilor adoptate, legea însăşi fiind considerată neclară.

    În aprilie 2019, legea a intrat la reexaminare la Senat ca urmare a Deciziei Curtii Constitutionale, urmând să fie respinsă de senat în luna iulie a aceluiaşi an.

    În luna noiembrie 2019, proiectul de lege a fost înscris pe ordinea de zi a plenului Camerei Depuţatilor.

    În această săptămână, mai exact în data de 3 martie 2021, legea este respinsă de către Camera Depuţatilor cu 300 de voturi pentru, zero voturi contra şi zero abţineri, ca urmare a acestei decizii a avut loc şi încetarea procedurii legislative prin respingere definitivă de către Camera Deputaţilor.

     

  • Românii cu credite primesc azi o veste dezastruoasă. Anunţul făcut de BNR pe care mulţi sperau să nu-l audă

    Indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a crescut vineri la 1,59% faţă de nivelul de 1,55%, afişat constant în ultimele şase zile.

    Scăderea înregistrată de ROBOR de la începutul acestui an a fost influenţată de deciziile recente ale BNR de ajustare a dobânzii-cheie şi a ratelor facilităţilor permanente din jurul acesteia.

    Mai exact, vineri, 15 ianuarie, consiliul de administraţie al BNR a decis, surprin­ză­tor, să relaxeze politica mo­netară prin reducerea dobânzii-cheie la minimul istoric de 1,25%, după ce în 2020 a operat trei ajustări ale dobânzii, de la 2,5% la 1,5% pe an.

    Practic, de la începutul pandemiei în 2020, BNR a în­ju­mătăţit dobânda de politică monetară, după patru ajustări.

    Indicele ROBOR la 3 luni a încheiat anul 2020 la 2,03% pe an, în timp ce la începutul anului 2020 era de 3,19% pe an.

    În prima zi din acest an, indicele ROBOR la 3 luni afişa o cotaţie de 2,01%, după care a început să scadă sub 2%.

    ROBOR la 3 luni reprezintă dobânda la care băncile îşi acordă împrumuturi cu o maturitate la trei luni.

    Totodată, ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele de consum şi ipotecare acordate în lei înainte de luna mai 2019.

    Pentru creditele retail noi în lei din primăvara anului 2019 a fost introdusă o nouă referinţă – indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – care a înlocuit ROBOR.

    Valoarea IRCC aplicabilă în T1/2021 este de 1,88%. 

     

     

     

  • ROBOR la 3 luni, cel mai folosit indicator pentru credite, a încheiat săptămâna la 1,55%

    Indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a staţionat vineri la 1,55%, potrivit datelor agregate de la BNR.

    Scăderea înregistrată de ROBOR de la începutul acestui an a fost influenţată de deciziile BNR de ajustare a dobânzii-cheie şi a ratelor facilităţilor permanente din jurul acesteia.

    În prima zi din acest an, indicele ROBOR la 3 luni afişa o cotaţie de 2,01%, după care a început să scadă sub 2%. Indicele ROBOR la 3 luni a încheiat anul 2020 la 2,03% pe an, în timp ce la începutul anului 2020 era de 3,19% pe an.

    ROBOR la 3 luni reprezintă dobânda la care băncile îşi acordă împrumuturi cu o maturitate la trei luni.

    Totodată, ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele de consum şi ipotecare acordate în lei înainte de luna mai 2019.

    Pentru creditele retail noi în lei din primăvara anului 2019 a fost introdusă o nouă referinţă – indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC, care a înlocuit ROBOR. Valoarea IRCC aplicabilă în T1/2021 este de 1,88%. 

  • Când luaţi un credit de la bancă, dobânda contează mai puţin. Rata lunară este cea mai importantă

    Când vorbeşti despre un credit, mai ales despre un împrumut ipotecar, aproape nimeni nu ştie cât este dobânda pe care o plăteşte. Cu câteva zile înainte de scadenţă, mulţi primesc un SMS cu cât este rata de plată şi că trebuie să se asigure că au banii în cont.

    Aşa că, pentru toată lumea, cel mai important lucru este cât trebuie să plătească – 1.200 de lei, 1.500 de lei, 2.500 de lei, 3.000 de lei sau 200 de euro, 300 de euro, 400 de euro etc.

    Toată lumea are asta în minte şi restul nu mai contează.

    În spatele acestei rate lunare se află o dobândă, celebra DAE, format din dobânda de referinţă,  ROBOR sau, mai nou, IRCC, la care se adaugă marja băncii. La creditele ipotecare marjele pot varia între 2,25% – 3,15% pe an. Oricum, aceste amănunte se reţin prea puţin.

    Nimeni nu stă să urmărească cum a evoluat ROBOR-ul, că-i 2,04% (cât a fost la începutul anului), că-i 1,54% (cât este acum) şi că diferenţa înseamnă o scădere de 25%, sau cum a evoluat IRCC-ul , care este acum 1,84%. Sunt prea multe cifre de ţinut minte.

    Dacă rata este de 1.500 de lei pe lună la un apartament, plus minus 50 de lei, să spunem, aşa cum şi-a făcut cineva socotelile când a luat creditul, totul este ok.

    Când scade rata cu 50 de lei pentru că a scăzut ROBOR pentru că BNR a redus dobânda de referinţă, suma câştigată este prea mică, două pachete de ţigări pe lună, şi nimeni nu o pune de-o parte pentru vremurile când dobânzile vor creşte.

    Acum 12 ani, când majoritatea creditelor din piaţă erau în euro, franci elveţieni, iar cursurile valutare leu/euro şi leu/CHF creşteau, mai ales la francul elveţian, creşteau şi principalul şi dobânda în acelaşi timp, iar acest lucru se simţea imediat.

    Este mai greu de digerat o creştere a principalului cu 30%, la care se adaugă şi creşterea dobânzii cu 30% prin creşterea cursului valutar.

    La creditele în lei avantajul este că principalul nu creşte, ci doar dobânda, aşa că fluctuaţiile se simt mai puţin.  În 2017-2019 ROBOR a crescut de la 0,67% la 2,5%, adică de 4 ori, aproape nimeni nu şi-a dat seama, pentru că rata lunară crescuse de la 1.500 de lei la 1.700 de lei, iar creşterea salariului era mai mult de 200 de lei pe lună. Am dat doar un exemplu.

    Dacă la creditele ipotecare în lei dobânzile sunt de 4%-5%, la creditele de consum dobânzile sunt între 8-12%, iar la cardurile de credit dobânzile sunt între 18%-25%.

    Una dintre cele mai mari idei din lumea bancară a fost acest card de credit, dezvoltat în America începând cu anii 1980, când trebuia să dai înapoi numai 10% sau 5% din suma trasă – ceea ce pare puţin -, iar a doua zi să o retragi din nou. Nimeni nu se uită cât sunt dobânzile, iar acest produs este cel mai profitabil pentru o bancă.

    Asta îmi aminteşte de o situaţie petrecută în România la începutul anilor 2000, când piaţa de electrocasnice se pregătea pentru celebrul credit cu buletinul.

    Retailerul Flanco avea ofertă de vânzare de televizoare în rate cu o dobândă de 40% (atunci inflaţia era de 20%, iar acum este de 2%). Clienţii, când intrau în magazin se uitau şi vedeau dobânda de 40%, li se părea enorm şi fugeau. Ca să vitalizeze vânzările, cineva a venit cu ideea extraordinară de marketing ca în loc să se promoveze dobânda de 40%, să se promoveze rata lunară de plată. Pur şi simplu a fost un şoc de marketing, pentru că atunci când clienţii au văzut că o rată pentru un televizor nou era de numai 500.000 de lei (pe atunci erau banii vechi), care reprezenta doar 5% sau 10% dintr-un salariu lunar, au dat buzna să cumpere televizoare, care erau principalul mijloc de entertainment.  O rată de 500.000 de lei putea fi destul de uşor plătită de foarte multă lume, aşa că a urmat un boom de vânzări de electrocasnice.

    Însă nimeni nu prea şi-a dat seama că acea rată de 500.000 de lei era echivalentul unei dobânzi de 60%.

    Tot ce contează este rata lunară, şi mai puţin dobânda.

    Aşa că prea puţină lume ştie că, într-un an, dobânzile la lei au scăzut cu aproape 50%.

  • Românii cu credite primesc azi o veste dezastruoasă. Anunţul făcut de BNR pe care mulţi sperau să nu-l audă

    Indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a urcat azi la 1,55%, după ce în ultime şase zile a fost cotat la 1,54%, potrivit datelor agregate de la BNR.

    Scăderea înregistrată de ROBOR în acest an a fost influenţată de deciziile BNR de ajustare a dobânzii-cheie şi a ratelor facilităţilor permanente din jurul acesteia. Indicele ROBOR la 3 luni a încheiat anul 2020 la 2,03% pe an, în timp ce la începutul anului 2020 era de 3,19% pe an.

    În prima zi din acest an, indicele ROBOR la 3 luni afişa o cotaţie de 2,01%, după care a început să scadă sub 2%.

    ROBOR la 3 luni reprezintă dobânda la care băncile îşi acordă împrumuturi cu o maturitate la trei luni.

    Totodată, ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele de consum şi ipotecare acordate în lei înainte de luna mai 2019.

    Pentru creditele retail noi în lei din primăvara anului 2019 a fost introdusă o nouă referinţă – indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC, care a înlocuit ROBOR. 

    Valoarea IRCC aplicabilă în T1/2021 este de 1,88%.