O reţea de supermarketuri al cărei nume nu a fost dezvăluit apare în centrul unui scandal de corupţie în care Wigler Solomon, consilierul personal al primarului Capitalei Sorin Oprescu a fost reţinut de DNA pentru 24 de ore cu cu privire la săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, în formă continuată.
AFLĂ CARE ESTE SUMA PE CARE DNA SUSŢINE CĂ A PRETINS-O WIGLER SOLOMON
Potrivit datelor oficiale deţinute de Direcţia Generală Anticorupţie, începând cu anul 2005, au fost întocmite şi înaintate procurorilor 18.322 de dosare penale, iar 1.690 de poliţişti au refuzat să se lase mituiţi, anunţând autorităţile cu privire la aceste incidente.
DGA a aniversat, miercuri, zece ani de la înfiinţare, iar la ceremonie au fost prezenţi, pe lângă ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea şi ambasadorul Marii Britanii, Paul Brummel, ambasadorul Regatului Ţărilor de Jos, Matthijs van Bonzel, ambasadorul Spaniei, Ramiro Fernández Bachiller şi reprezentanţi ai ambasadelor Finlandei şi Franţei.
În cadrul evenimentului, care a avut loc la sediul DGA, Gabriel Oprea a premiat patru poliţişti, doi din cadrul Poliţiei Române şi doi de la Poliţia de Frontieră, care au refuzat să se lase mituiţi, deşi sumele de bani oferite au fost unele importante.
“Ştim cu toţii că în statele democratice, diminuarea fenomenului de corupţie constituie una dintre premisele prosperităţii şi echităţii sociale pentru fiecare dintre cetăţenii Uniunii Europene. Nu putem vorbi de securitate, de libertate sau justiţie în lipsa unor rezultate concrete în lupta împotriva corupţiei”, a declarat Gabriel Oprea, în cadrul evenimentului.
UPDATE 16:40 – Un al şaptelea oficial FIFA, reţinut în Elveţia
Ministerul elveţian de Justiţie a anunţat, miercuri, că un al şaptelea oficial FIFA a fost arestat în cadrul anchetei privind fapte de corupţie, instrumentată de FBI şi de Departamentul american de Justiţie, informează L’Equipe.
În total, cinci cetăţeni sud-americani şi doi britanici au fost plasaţi în detenţie, urmând a fi extrădaţi în SUA.
Cei şapte sunt Jeffrey Webb (Marea Britanie), vicepreşedinte al FIFA şi preşedinte al CONCACAF, Eduardo Li (Costa Rica), viitor membru al Comitetului Executiv al FIFA, Julio Rocha, însărcinat cu dezvoltarea FIFA, Costas Takkas (Marea Britanie), ataşat la cabinetul preşedintelui CONCACAF, Eugenio Figueredo (Uruguay), vicepreşedinte al FIFA, Rafael Esquivel (Venezuela), membru al CONMEBOL, şi José Maria Marin (Brazili), membru al Comitetului de organizare al FIFA pentru JO.
Şase oficiali FIFA au fost reţinuţi, miercuri dimineaţă, la un hotel din Zurich, de poliţia elveţiană, la solicitarea Departamentului de Justiţie al SUA. Al şaptea ar fi fost reţinut într-un alt loc.
Oficiul Federal de Justiţie din Elveţia a precizat că persoanele reţinute sunt cercetate pentru luare de mită şi alte foloase, de la începutul anilor 1990 şi până în prezent, totalizând peste 100 de milioane de dolari. Acţiunile lor ilegale ar avea legătură cu unele turnee de fotbal din America Latină.
Implicarea americană în acest caz este ca urmare a faptului că acţiunile ilegale au fost puse la punct în SUA, iar pentru tranzacţiile financiare au fost folosite bănci din această ţară.
Persoanele reţinute vor fi extrădate în SUA imediat.
Aceştia erau prezenţi la Zurich pentru a lua parte la Congresul FIFA, programat vineri, în cadrul căruia vor avea loc alegeri pentru preşedinţia forului condus de Joseph Blatter.
Actualul preşedinte al FIFA, Joseph Blatter, şi prinţul Ali Bin Al-Hussein al Iordaniei sunt singurii candidaţi rămaşi în cursa pentru şefia forului mondial. Joseph Blatter, în vârstă de 79 de ani, se află la al patrulea mandat de preşedinte al FIFA, for pe care îl conduce din 1998.
Justiţia americană a pus sub acuzare 14 persoane în cazul de corupţie în care au fost efectuate, miercuri dimineaţă, arestări la Zurich, acestea fiind, potrivit New York Times, următoarele:
Jeffrey Webb – Preşedintele Confederaţiei de Fotbal din America de Nord, Centrală şi Caraibe (CONCACAF) şi vicepreşedinte al FIFA;
Jack Warner – Fost preşedinte al CONCACAF şi fost vicepreşedinte al FIFA;
Eugenio Figueredo – Fost preşedinte al Confederaţiei de Fotbal din America de Sud (CONMEBOL) şi vicepreşedinte al FIFA;
Eduardo Li – Preşedintele Federaţiei de Fotbal din Costa Rica, urma să devină membru al Comitetului Executiv al FIFA;
Julio Rocha – Preşedintele Federaţiei de Fotbal din Nicaragua;
Costas Takkas – Fost preşedinte al Federaţiei de Fotbal din Insulele Cayman Islands;
Rafael Esquivel – Preşedintele Federaţiei de Fotbal din Venezuela, din 1988;
José Maria Marin – Fost preşedinte al Federaţiei Braziliene de Fotbal;
Nicolás Leoz – Fost preşedinte al CONMEBOL şi fost membru al Comitetului Executiv al FIFA;
Alejandro Burzaco – preşdintele excutiv al unei agenţii media de sport din Argentina;
Aaron Davidson – Preşedintele Traffic Sports USA – promotor de evenimente sportive – şi preşedinte al North American Soccer League;
Hugo Jinkis – preşedinte al unei agenţii media cu implicare în fotbal;
Mariano Jinkis – preşedinte al unei agenţii media cu implicare în fotbal;
José Margulies: acuzat că a intermediat şi facilitat plăţi ilegale.
Ancheta a început după ce americanul Chuck Blazer, fost membru al Comitetului Executiv al FIFA, a cooperat cu autorităţile americane. El a pledat vinovat în 2013 la zece capete de acuzare, incluzând complot, înşelătorie, fraudă elecroinică, şi a plătit o amendă de 1,9 milioane de dolari. Alte trei persoane, printre care doi fii ai lui Jack Warner, şi două companii de marketing sportiv au pledat de asemenea vinovate, în acest caz.
Procurorii DNA Ploieşti au dispus trimiterea în judecată a lui Iulian Bădescu, fost primar al municipiului Ploieşti, arestat preventiv de la începutul lunii martie, într-un dosar în care este acuzat de finanţarea ilegală a clubului de fotbal Petrolul Ploieşti cu fonduri de la bugetul local.
Bădescu este acuzat de fapte de corupţie comise atât în mandatul de primar cât şi anterior alegerii sale în fruntea Primăriei Ploieşti, în mandatul de senator pe care l-a deţinut în perioada 2008-2012.
Astfel, Iulian Bădescu a fost inculpat pentru două fapte de abuz în serviciu, două infracţiuni de luare de mită, efectuarea de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia deţinută în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, în formă continuată (6 acte materiale) şi două infracţiuni de folosire a influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.
În acelaşi dosar au fost trimise în judecată două angajate ale Primăriei Ploieşti, respectiv secretara municipiului Ploieşti, Oana Cristian Iacob, şi şefa Direcţiei juridice din primărie, Iulia Alina Alexandru, ambele puse sub control judiciar, fiind acuzate de abuz în serviciu în formă continuată.
Potrivit procurorilor DNA, în ianuarie 2013, Iulian Bădescu, în calitate de primar al Ploieştiului, a semnat un contract de cooperare între municipiul Ploieşti şi Asociaţia Comunitară ”Lupii Galbeni 2012” Ploieşti, iar în 28 iunie acelaşi an a semnat regulamentul privind punerea în aplicare a acestuia, în lipsa vizei de control financiar preventiv propriu, sustrăgând aceste operaţiuni controlului de legalitate, regularitate şi încadrare în creditele bugetare şi a dispus plata sumei de 8.000.000 de lei, în trei tranşe către asociaţie, deşi cunoştea că nu este legală.
”Aceste fapte au avut ca rezultat prejudicierea bugetului local cu suma anterior menţionată, precum şi obţinerea de către Asociaţia Comunitară «Lupii Galbeni 2012» Ploieşti a unui folos necuvenit de aceeaşi valoare”, susţine DNA.
Conform anchetatorilor, Bădescu i-a cerut unui reprezentant al Asociaţiei Comunitare ”Lupii Galbeni 2012” Ploieşti, în schimbul derulării contractului de asociere şi a regulamentului de aplicare a contractului, precum şi a efectuării plăţilor către Asociaţie, un comision de zece la sută din valoarea totală a sumelor ce urmau să fie acordate de primărie jucătorilor echipei de fotbal ”F.C. Petrolul” Ploieşti, respectiv 300.000 de euro.
Totodată, fostul edil a pretins şi foloase necuvenite constând în contravaloarea transportului şi a cazării, în perioadele ianuarie – februarie 2013, respectiv ianuarie – februarie 2014, la două hoteluri din Turcia, unde a însoţit echipa în desfăşurarea cantonamentului.
Plăţile făcute din bugetul local al municipiului Ploieşti către Asociaţia ”Lupii Galbeni”, care reprezenta interesele clubului de fotbal ploieştean, au fost făcute cu sprijinul secretarului municipiului Ploieşti, Oana Iacob, care a avizat pentru legalitate Hotărârile Consiliului Local Ploieşti prin care s-au aprobat încheierea contractului de cooperare între municipiul Ploieşti şi Asociaţia Comunitară ”Lupii Galbeni 2012” Ploieşti şi Regulamentul de aplicare a prevederilor contractului, hotărâri adoptate cu încălcarea dispoziţiile legale.
Alocarea banilor s-a făcut prin vot al Consiliului Local Ploieşti, în condiţiile în care rapoartele de specialitate prin care au fost propuse CL au fost semnate de şefa Direcţiei Juridice, Iulia Alexandru, deşi nu erau îndeplinite condiţiile prevăzute de lege.
Ulterior Iulia Alexandru ”a semnat şi documentele propriu zise, contribuind astfel, la prejudicierea bugetului local cu 8.000.000 de lei, reprezentând suma plătită de municipiul Ploieşti Asociaţiei Comunitare, precum şi la obţinerea de către aceasta din urmă a unui folos necuvenit în acelaşi cuantum”, arată DNA într-un comunicat transmis marţi
Denunţătorul lui Iulian Bădescu în acest caz este patronul clubului de fotbal Petrolul Ploieşti, Daniel Capră, iar dosarul a pornit de la o sesizare făcută la DNA de către o fostă directoare din primărie, care a fost concediată pe motiv că a refuzat să semneze unele documente pe care ea le-a considerat ilegale, susţin surse judiciare.
În acelaşi dosar, Iulian Bădescu este acuzat şi de fapte de corupţie comise în perioada în care era senator. Astfel, conform anchetatorilor, în perioada 2012 – 2013, Iulian Bădescu în calitate de senator şi ulterior primar ”în mod repetat, a desfăşurat, în numele unor societăţi comerciale pe care le controla în fapt, activităţi cu titlu oneros, producătoare de venituri pentru sine, incompatibile cu cele două funcţii deţinute succesiv”.
Concret, procurorii îl acuză pe Bădescu de faptul că a încheiat contracte de servicii publicitare, a achiziţionat prin intermediul unui executor judecătoresc două imobile situate în municipiul Ploieşti şi a achiziţionat în mod direct produse alimentare şi de propagandă destinate distribuirii către alegători, în scop electoral, în campania din primăvara – vara anului 2012 pentru alegerile locale în Ploieşti.
Anchetatorii spun, de asemenea, că pentru campania electorală pentru alegerile locale din 2012 Iulian Bădescu, care era preşedinte al organizaţiei municipale PSD Ploieşti, a pretins şi primit de la un om de afaceri 20.000 de lei, carne, tricouri, bannere, baloane, servicii de personalizare produse şi servicii de transport în valoare totală de aproximativ 80.000 lei, toate fiind destinate distribuirii către alegători.
”În schimbul acestor bunuri şi servicii, inculpatul i-a promis omului de afaceri că, după câştigarea portofoliului de primar, va încredinţa societăţii comerciale administrată de acesta din urmă lucrări de construcţii pe raza municipiului Ploieşti, finanţate din bugetul primăriei, lucru care, în fapt, s-a şi realizat”, se mai arată în comunicatul DNA.
Procurorii mai spun că pentru campania electorală din vara lui 2012 Bădescu a pretins de la alt om de afaceri să-i confecţioneze 10.000 de tocătoare din lemn din care a primit efectiv 7.400 de bucăţi în valoare de 7.432 lei, iar după ce a fost ales primar, în anul 2013, Iulian Bădescu a pretins şi primit de la acelaşi om de afaceri, foloase materiale necuvenite în valoare de aproximativ 20.000 de lei, constând în lucrări de tâmplărie efectuate la locuinţa pe care primarul o avea în Ploieşti, în schimbul promisiunii de atribuire a unor contracte de execuţie lucrări finanţate de la bugetul primăriei.
În acest dosar anchetatorii au dispus instituirea sechestrului asigurator asupra unor bunuri mobile şi imobile ce aparţin celor trei inculpaţi, în condiţiile în care Primăria Ploieşti şi Consiliul Local s-au constituit parte civilă în cauză cu suma de 8.000.000 de lei.
Dosarul va fi judecat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Iulian Bădescu a fost senator în mandatul 2008-2012. El a fost ales în Parlament după ce a candidat din partea PDL, formaţiune politică în care s-a înscris cu puţin timp înaintea alegerilor parlamentare din toamna anului 2008.
La jumătatea mandatului de parlamentar, Bădescu a demisionat din PDL şi s-a înscris în PSD, formaţiune din partea căreia a candidat şi a câştigat mandatul de primar al Ploieştiului la alegerile locale din vara anului 2012.
În 3 martie, Iulian Bădescu a fost reţinut de procurorii DNA, în dosarul finanţării echipei de fotbal Petrolul Ploieşti cu fonduri de la bugetul local. Ulterior, el a fost arestat preventiv de Tribunalul Prahova. În 10 martie, Bădescu şi-a dat demisia din funcţia de primar al Ploieştiului şi din funcţiile deţinute în PSD, renunţând şi la calitatea de membru al acestei formaţiuni politice. Iulian Bădescu era preşedintele organizaţiei municipale a PSD Ploieşti.
Gruparea Petrolul Ploieşti traversează o criză financiară de la sfârşitul anului trecut, acţionarii Daniel şi Nicolae Capră precum şi directorului general al clubului, Marius Bucuroiu, fiind acuzaţi de evaziune fiscală cu un prejudiciu de 15 milioane de euro.
În 6 februarie, Tribunalul Prahova a admis cererea societăţii care administrează clubul Petrolul Ploieşti de deschidere a procedurii generale a insolvenţei, stabilind termen pentru continuarea procesului data de 6 aprilie.
Acţionarii Petrolul Ploieşti, Daniel şi Nicolae Capră, şi directorul general al clubului, Marius Bucuroiu, trimişi în judecată în decembrie 2014 sub acuzaţiile de constituire de grup infracţional organizat, evaziune fiscală şi spălare de bani cu un prejudiciu de 15 milioane de euro, sunt în arest preventiv. Ei au fost plasaţí în mai multe rânduri în arest la domiciliu prin decizia Tribunalului Prahova, însă de fiecare dată procurorii au contestat decizia, iar Curtea de Apel Ploieşti a menţínut arestul preventiv.
Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că 16 percheziţii au loc la Biroul Rutier al Poliţiei Municipale Brăila şi la Serviciul Rutier al Poliţiei Judeţene, fiind vizaţi mai mulţi agenţi de poliţie suspectaţi că ar fi primit mită.
De asemenea, au loc percheziţii şi la locuinţele subofiţerilor vizaţi.
Ancheta în acest caz este derulată de Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi de Direcţia Generală Anticorupţie.
Potrivit unui comunicat de presă transmis, marţi, de Direcţia Naţională Anticorupţie, procurorii DNA – Serviciul Teritorial Craiova i-au trimis în judecată, în stare de libertate, pe Costel Tulitu, fost primar al oraşului Bechet, judeţul Dolj, pentru şase infracţiuni de abuz în serviciu, din care trei în formă continuată, şi patru infracţiuni de conflict de interese, Marin Petroi, diriginte de şantier la data faptelor, pentru abuz în serviciu în formă continuată (2 acte materiale), şi Laurenţiu Păunescu, administrator al SC Consrep Construct SRL, pentru complicitate la abuz în serviciu (2 acte materiale).
De asemenea, a fost trimisă în judecată SC Consrep Construct SRL, pentru complicitate la abuz în serviciu (2 acte materiale).
În rechizitoriu se arată că, în 24 august 2009 şi 3 septembrie 2010, Costel Tulitu, ca primar al oraşului Bechet, a aprobat la plată, în baza contractului de proiectare şi execuţie de lucrări privind realizarea obiectivului “Sistem centralizat de canalizare Bechet-Deal S.E. 1”, cheltuieli care nu erau conforme cu realitatea, atestate prin două facturi emise de SC Consrep Construct SRL Caracal, în valoare totală de 1.339.342,29 de lei, echivalentul a 312.741,97 de euro.
În acest context, dirigintele de şantier Marin Petroi, beneficiind de ajutorul lui Păunescu şi al SC Consrep Construct SRL, a confirmat cheltuielile aferente realizării obiectivului “Sistem centralizat de canalizare Bechet-Deal S.E. 1”, respectiv achiziţionarea unor componente ale staţiei de epurare, prin acte întocmite în lunile august 2009 şi septembrie 2010 şi prin procesul-verbal de custodie din luna septembrie 2010, deşi staţia a fost achiziţionată în anul 2011, susţin procurorii.
Conform sursei citate, inculpaţii au produs astfel un prejudiciu de 1.138.440,95 de lei în dauna Ministerului Dezvoltării Regionale (care a preluat în patrimoniu obiectivul de la Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice) şi de 200.901,34 de lei în dauna Primăriei Bechet, precum şi un folos material necuvenit pentru SC Consrep Construct SRL, în valoare de 1.339.342,29 de lei.
Totodată, în perioada iulie-septembrie 2010, Costel Tulitu a aprobat plata a patru facturi emise de o societate comercială, în lipsa unui angajament legal (contract) în baza căruia să se poată efectua lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor cu serviciile de pază din fonduri publice, în valoare totală de 48.862,45 de lei, echivalentul a 11.470,87 de euro, prin aceasta producând o pagubă bugetului Primăriei Bechet şi un folos material necuvenit, în acelaşi cuantum, firmei respective.
Potrivit DNA, în cursul anului 2010, Tulitu Costel, ca primar al oraşului Bechet şi ordonator principal de credite, a încheiat mai multe contracte prin încălcarea dispoziţiilor art. 76 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 161/2003, care prevede că “primarii şi viceprimarii (…) sunt obligaţi să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziţie, în exercitarea funcţiei, care produce un folos material pentru sine, pentru soţul său ori rudele sale de gradul I. Actele administrative emise sau actele juridice încheiate ori dispoziţiile emise cu încălcarea obligaţiilor prevăzute la alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută”. Ca urmare, contractele respective au fost lovite de nulitate absolută.
Astfel, în 1 aprilie 2010, Costel Tulitu a încheiat un contract de prestări servicii privind fertilizarea terenurilor reprezentând pajişti în suprafaţă de 86 de hectare, proprietate publică a Consiliului Local Bechet, cu o firmă la care acţionar principal este o rudă apropiată (care deţinea la momentul respectiv 80 la sută din beneficii şi pierderi). Ulterior, inculpatul a aprobat plata contravalorii facturii emise de firma respectivă, în sumă de 54.331 de lei, echivalentul a 13.113,93 euro, producându-se în acest fel o pagubă bugetului Primăriei Bechet şi un folos material necuvenit, în acelaşi cuantum, pentru societatea comercială şi implicit pentru ruda acestuia.
În rechizitoriu se mai arată că, în 19 octombrie 2010, Tulitu a încheiat un contract de prestări servicii privind lucrări agricole pe aceleaşi terenuri, cu aceeaşi societate comercială la care acţionar principal este rudă apropiată a sa (care deţinea la momentul respectiv 80% din beneficii şi pierderi). Ulterior, Tulitu a aprobat plata contravalorii facturii emise de firmă, în sumă de 31.000 de lei, echivalentul a 7.248 de euro, producându-se în acest fel o pagubă bugetului Primăriei Bechet şi un folos material necuvenit, în acelaşi cuantum, pentru societatea comercială şi implicit pentru ruda acestuia.
De asemenea, în 12 august 2010, Costel Tulitu a încheiat un contract de delegare a gestiunii serviciilor publice de salubrizare din oraşul Bechet cu o firmă la care unul dintre acţionari era aceeaşi rudă apropiată. În perioada octombrie 2010 – iunie 2011, în baza acestui contract, inculpatul a aprobat, în mod repetat, achitarea sumei totale de 27.124,32 de lei, echivalentul a 6.568,11 de euro, către firma respectivă, producându-se în acest fel o pagubă bugetului Primăriei Bechet şi un folos material necuvenit, în acelaşi cuantum, pentru societatea comercială şi implicit pentru ruda acestuia, afirmă procurorii.
Conform aceleiaşi surse, în 30 noiembrie 2010, Tulitu a încheiat un contract de prestări servicii privind încasarea taxei de drum cu aceeaşi societate comercială la care unul dintre acţionari era aceeaşi rudă apropiată. Ulterior, el a dispus plata serviciilor prestate de firma respectivă, în sumă de 2.890,60 de lei, echivalentul a 672,14 euro, producându-se în acest fel o pagubă bugetului Primăriei Bechet şi un folos material necuvenit, în acelaşi cuantum, pentru societatea comercială şi implicit pentru ruda acestuia.
Procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpaţilor.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Dolj, cu propunere de a se menţine măsurile asigurătorii dispuse în cauză.
Demonstraţia a început la Palatul Eiffel, lângă Gara Nyugati şi a fost organizată de către organizaţii ale societăţii civile, susţinute de partide de opoziţie.
Printre cei care au luat cuvântul s-a aflat şi avocatul Tamas Lattmann, iniţiatorul unui proiect de referendum cu 19 întrebări privind “demontarea Guvernului”. El a salutat drept cea mai importantă realizare din ultima lună aprobarea de către Comisia Electorală naţională a organizării unui referendum privind declararea averilor nu doar de către politicieni, ci şi de membrii familiilor acestora, în anumite condiţii. Lattmann a anunţat că s-a adresat Kuriei (Curtea Supremă) cu privire la problemele pe care Comisia le-a respins.
Steaguri şi însemne ale mai multor partide de opoziţie şi organizatori – Egyutt (Împreună), DK MoMa şi Solidaritatea – au fost purtate de către participanţii la demonstraţie.
Protestatarii au defilat până la sediul Băncii centrale. Un jurnalist, Marton Kozak, a apreciat, în faţa sediului băncii, că “regimul lui Viktor Orban nu are nevoie să fie expus, odată ce toată lumea îl cunoaşte bine”. El a denunţat unul dintre “pilonii” regimului, şi anume “reprimarea presei libere”, avertizând totodată cu privire la radicalizarea Jobbik (extremă dreapta).
Un student, Marek Bertram, a spus că “guvernarea Ungariei, astăzi, nu înseamnă nimic altceva decât taparea fondurilor UE”, că Fidesz (centru-dreapta, la putere) “a eşuat să se ridice la nivelul propriilor legi” şi că “Guvernul a eşuat nu doar moral, ci şi politic”.
Demonstraţii antiguvernamentale au avut loc, de asemenea, în mai multe oraşe din Ungaria, între care Miskolc, Gyor, Pecs, Debrecen, Bekescsaba, Tatabanya, Szekesfehervar, Szekszard, Kecskemet, Nyiregyhaza, Szombathely, Szolnok, Eger, Szeged şi Kaposvar.
Vicepreşedintele socialist Zoltan Gogos a declarat, la Szolnok (centru), că este necesar ca fiecare persoană publică să fie investigată în legătură cu creşterea averii personale.
Un purtător de cuvânt al DK, Zsolt Greczy le-a spus protestatarilor, la Miskolc (nord-est), că partidul său cere alegeri anticipate şi va pregăti un program, până în primăvara următoare, care să scoată ţara din situaţia în care se află.
Liderul Egyutt Viktor Szigetvari a îndemnat, la Gyor (nord-vest), ca până la alegerile din 2018 partidele de opoziţie să formeze o alianţă care să înfrângă Fidesz.
Un expert în lupta împotriva corupţiei din cadrul LMP, Akos Hadhazy, a spus că fenomenul corupţiei nu poate fi eliminat, dar a subliniat că sunt necesare legi care să-l limiteze.
Grupul parlamentar al Fidesz a apreciat, citat într-un comunicat, că lupta împotriva corupţiei este necesar să înceapă în cadrul opoziţiei de stânga. Stânga este condusă de către aceeaşi oameni care au fost implicaţi în cele mai corupte guverne din toate timpurile, a replicat puterea.
Protestele de duminică au fost organizate de aceleaşi persoane care s-au acuzat între ele de corupţie, a replicat grupul Fidesz, citându-l pe liderul DK Ferenc Gyurcsany care a afirmat că i-a părăsit pe socialişti din cauza corupţiei din partid.
Demonstraţia a început la Palatul Eiffel, lângă Gara Nyugati şi a fost organizată de către organizaţii ale societăţii civile, susţinute de partide de opoziţie.
Printre cei care au luat cuvântul s-a aflat şi avocatul Tamas Lattmann, iniţiatorul unui proiect de referendum cu 19 întrebări privind “demontarea Guvernului”. El a salutat drept cea mai importantă realizare din ultima lună aprobarea de către Comisia Electorală naţională a organizării unui referendum privind declararea averilor nu doar de către politicieni, ci şi de membrii familiilor acestora, în anumite condiţii. Lattmann a anunţat că s-a adresat Kuriei (Curtea Supremă) cu privire la problemele pe care Comisia le-a respins.
Steaguri şi însemne ale mai multor partide de opoziţie şi organizatori – Egyutt (Împreună), DK MoMa şi Solidaritatea – au fost purtate de către participanţii la demonstraţie.
Protestatarii au defilat până la sediul Băncii centrale. Un jurnalist, Marton Kozak, a apreciat, în faţa sediului băncii, că “regimul lui Viktor Orban nu are nevoie să fie expus, odată ce toată lumea îl cunoaşte bine”. El a denunţat unul dintre “pilonii” regimului, şi anume “reprimarea presei libere”, avertizând totodată cu privire la radicalizarea Jobbik (extremă dreapta).
Un student, Marek Bertram, a spus că “guvernarea Ungariei, astăzi, nu înseamnă nimic altceva decât taparea fondurilor UE”, că Fidesz (centru-dreapta, la putere) “a eşuat să se ridice la nivelul propriilor legi” şi că “Guvernul a eşuat nu doar moral, ci şi politic”.
Demonstraţii antiguvernamentale au avut loc, de asemenea, în mai multe oraşe din Ungaria, între care Miskolc, Gyor, Pecs, Debrecen, Bekescsaba, Tatabanya, Szekesfehervar, Szekszard, Kecskemet, Nyiregyhaza, Szombathely, Szolnok, Eger, Szeged şi Kaposvar.
Vicepreşedintele socialist Zoltan Gogos a declarat, la Szolnok (centru), că este necesar ca fiecare persoană publică să fie investigată în legătură cu creşterea averii personale.
Un purtător de cuvânt al DK, Zsolt Greczy le-a spus protestatarilor, la Miskolc (nord-est), că partidul său cere alegeri anticipate şi va pregăti un program, până în primăvara următoare, care să scoată ţara din situaţia în care se află.
Liderul Egyutt Viktor Szigetvari a îndemnat, la Gyor (nord-vest), ca până la alegerile din 2018 partidele de opoziţie să formeze o alianţă care să înfrângă Fidesz.
Un expert în lupta împotriva corupţiei din cadrul LMP, Akos Hadhazy, a spus că fenomenul corupţiei nu poate fi eliminat, dar a subliniat că sunt necesare legi care să-l limiteze.
Grupul parlamentar al Fidesz a apreciat, citat într-un comunicat, că lupta împotriva corupţiei este necesar să înceapă în cadrul opoziţiei de stânga. Stânga este condusă de către aceeaşi oameni care au fost implicaţi în cele mai corupte guverne din toate timpurile, a replicat puterea.
Protestele de duminică au fost organizate de aceleaşi persoane care s-au acuzat între ele de corupţie, a replicat grupul Fidesz, citându-l pe liderul DK Ferenc Gyurcsany care a afirmat că i-a părăsit pe socialişti din cauza corupţiei din partid.
Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) au respins contestaţia procurorilor DNA împotriva deciziei unei alt complet de la aceeaşi instanţa, prin care s-a stabilit schimbarea arestului la domicliu cu masura controlului judiciar.
Fostul ministru a fost arestat preventiv între 22 ianuarie şi 20 martie în dosarul în care este acuzat că a primit 500.000 de euro pentru a interveni la prefectul de atunci al judeţului Buzău, Cristinel Bîgiu, în prezent preşedinte suspendat al Consiliului Judeţean Buzău, în vederea stabilirii dreptului de proprietate în cazul unui teren de 15 hectare din municipiu, de către Comisia Judeţeană Buzău pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.
Procurorii au arătat că, în acest caz, mandatarul Adrian Mladin, care acţiona pentru Cecilia Viorica Ştirbulescu în vederea revendicării terenului de 15 hectare situat în municipiul Buzău, ar fi apelat la Valeriu Roger Niţescu, directorul de cabinet al lui Cristian David la Ministerul Internelor la data faptelor, pentru a-l pune în legătură cu prefectul Cristinel Bîgiu, în condiţiile în care dosarul de revendicare era tergiversat. Niţescu i-ar fi spus atunci lui Mladin că nu îl cunoaşte pe prefect, dar că ar putea să intervină Cristian David la Bîgiu.
“Ulterior, având confirmarea dată de Niţescu Valeriu Roger cu privire la intervenţia ministrului internelor şi reformei administrative, numitul Mladin Adrian s-a prezentat la Instituţia Prefectului judeţul Buzău, unde a luat legătura cu Bîgiu Marian Cristinel, prezentându-i acestuia situaţia dosarului de revendicare. La data de 18.09.2007, în timp foarte scurt după realizarea intervenţiei, Comisia Judeţeană Buzău pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a emis titlul de proprietate pe numele persoanelor pentru care mandatarul a acţionat Ştirbulescu Cecilia Viorica asupra unei suprafeţe de teren de 15 hectare”, potrivit procurorilor.
Niţescu ar fi cerut şi primit 1,1 milioane de euro de la Mladin, spunându-i acestuia că ministrul Cristian David a pretins 500.000 de euro pentru a interveni la prefect.
În 1 februarie 2008, Niţescu şi Adrian Mladin au mers împreună la o bancă din centrul Capitalei, de unde Mladin a scos 500.000 de euro. Ulterior, cei doi au mers la sediul Ministerului Internelor, unde Niţescu i-a dat lui Cristian David cei 500.000 de euro, susţin procurorii.
În documentele procurorilor se mai arată că, în 2007, la solicitarea lui Cristian David, Cristinel Bîgiu s-ar fi întâlnit cu Adrian Mladin, pentru a-l ajuta cu eliberarea unor titluri de proprietate. La acea întâlnire, Bîgiu i-ar fi spus că este vorba de o speţă dificilă şi, având în vedere că terenul se află în intravilanul oraşului Buzău, sunt multe persoane care “se bat pe el”.
“Înţelegând sensul cuvintelor şi pentru a lămuri toate aspectele ce decurgeau din acestea, Mladin Adrian i-a solicitat numitului Bîgiu Cristinel o întâlnire privată. Aceasta a avut loc într-o cafenea din Buzău, ocazie cu care a fost prezentat numitul Doloiu Gheorghe, ca fiind persoana de contact pe viitor pentru rezolvarea tuturor aspectelor”, au arătat procurorii.
Cristian David a fost denunţat în 2014, iar DNA a cerut, în 10 noiembrie 2014, aviz de la preşedinte pentru urmărirea penală a fostului ministru al Internelor, pentru luare de mită. În 19 noiembrie 2014, Traian Băsescu, şeful statului la acea dată, anunţa că a dat avizul pentru începerea urmăririi penale pe numele lui Cristian David, precizând că decizia nu înseamnă că acesta este vinovat, dar va merge în faţa procurorilor pentru clarificări.
Într-un alt dosar, DNA anunţa, în 5 martie 2014, că David, la data faptelor având funcţia de ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni, este urmărit penal pentru abuz în serviciu sub forma participaţiei improprii, uz de fals şi fals în declaraţii, care ar fi fost făcute pentru a justifica 60.000 de euro.
În 26 februarie 2014, Cristian David şi-a dat demisia din funcţia de ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni, alături de ceilalţi miniştri liberali din Guvern. În aceeaşi zi, după ce DNA a cerut aviz pentru urmărirea sa, Cristian David a demisionat şi din calitatea de membru al PNL, spunând că a luat această decizie pentru a nu afecta imaginea partidului urmare a acuzaţiilor procurorilor.
Preşedintele Consiliului Judeţean Buzău, Cristinel Bîgiu, care a fost prefect din ianuarie 2005 până în mai 2007, apoi senator, în mandatul 2008-2012, a fost suspendat din funcţie, în decembrie 2014, după ce a fost arestat preventiv pentru luare de mită.
Cristinel Bîgiu şi finul acestuia, Florin Colgiu, acuzaţi de luare de mită, respectiv complicitate la această infracţiune, au fost arestaţi în 7 decembrie 2014, de magistraţii Tribunalului Bucureşti. Bîgiu este urmărit penal pentru că ar fi cerut şi primit bani în schimbul unor contracte pe bani publici.
Potrivit presei, Rodrigo Pato, în vârstă de 65 de ani, a folosit o lege a amnistiei pentru a repatria o parte din averea sa. Rato a răspuns că nu comentează “o afacere personală”.
El era deja anchetat pentru diverse infracţiuni în domeniul comercial.
Rodrigo Rato şi alţi 80 de oficiali spanioli sunt acuzaţi de infracţiune faţă de dreptul societăţilor pentru că au cheltuit în total 15 milioane de euro în discoteci, safari şi pentru obiecte de lux folosind carduri bancare oculte emise de Caja Madrid şi Bankia, sustrăgându-se astfel fiscului.
Rodrigo Rato a condus FMI din 2004 până în 2007. Din 2009, el a devenit preşedinte al Caja Madrid, care a devenit Bankia în 2010, după fuziunea cu alte şase bănci de economii.
Falimentul răsunător al băncii, în 2012, a determinat Spania să ceară ajutor Uniunii Europene pentru sectorul financiar. Mii de clienţi şi-au pierdut economiile, iar cariera lui Rodrigo Rato a intrat în declin.