BusinessMagazin

Tag: contracte

  • Afaceri de 3,3 milioane de euro pentru Zitec anul trecut, în creştere cu 50%. Compania vrea sa angajeze 50 de programatori

    “(…) Printre clienţii locali noi atraşi în 2014 se numără PayU, Flanco şi Groupama. De asemenea, clienţii locali existenţi şi-au mărit anul trecut echipele dedicate proiectelor proprii. Din străinătate, majoritatea veniturilor externe au provenit din SUA şi Marea Britanie”, a declarat Alexandru Lăpuşan, CEO şi Co-fondator Zitec.

    Potrivit lui Lăpuşan, creşterea înregistrată în 2014 s-a datorat şi cererii tot mai mari de specialişti în domeniul soluţiilor personalizate, atât prin extinderea echipelor dedicate clienţilor existenţi cât şi prin atragerea de noi clienţi.

    În 2014, Zitec a investit atât în dezvoltarea companiei, cât şi în startup-uri şi proiecte proprii. Astfel, în toamna anului trecut, compania a investit aproximativ 50.000 de euro în extinderea sediului la peste 1.700 mp, prin amenajarea a încă un etaj din clădirea Phoenix Tower din Bucureşti. Zitec a investit şi în startup-urile în care este implicată, în special în Editura HAC!BD, şi a selectat încă două startup-uri, unul din Marea Britanie şi altul din Olanda, iar în primul trimestru din 2015 va contribui la construirea primei versiuni a produselor acestora.

    „Investiţiile în startup-uri şi în proiecte proprii au depăşit 150.000 EUR în 2014, iar pentru 2015 prevedem o sumă similară”, a mai spus Alexandru Lăpuşan. Un alt proiect important desfăşurat şi finalizat de Zitec în 2014 a fost cel de înfiinţare a unui departament specializat în embedded software şi hardware, derulând deja un proiect în domeniul SmartHomes, dar şi implementarea pentru Flanco a primului eveniment online Black Friday din România realizat pe o platformă de cloud computing, Microsoft Azure. Tot la capitolul noi tehnologii, anul trecut Zitec a demarat un proiect complex bazat pe platforma Adobe Experience Manager.

    Echipa Zitec număra la sfârşitul anului trecut peste 110 specialişti, iar în 2015 compania plănuieşte să recruteze încă 50 de colegi noi.

     

  • Firmele apropiate de Sebastian Ghiţă au împărţit contracte de 90 milioane de euro cu Siveco şi alţi jucători din domeniu

    Firmele controlate de rude şi prieteni de-ai deputatului PSD Sebastian Ghiţă, apropiat al premierului Victor Ponta, au intrat din nou în prim plan după ce recent, dat afară din PSD, primarul sectorului 5 Marian Vanghelie a adus în discuţie firma Asesoft apropiată de Sebastian Ghiţă şi firma Tel Drum, apropiată de Liviu Dragnea. Vanghelie a susţinut că ar exista o adresă a Comisiei Europene trimisă Ministerului Fondurilor Europene (MFE), în care sunt semnalate deficienţe în cheltuirea banilor europeni, în contractele atribuite Tel Drum şi Asesoft. Până acum, Victor Ponta şi Liviu Dragnea au declarat că nu au cunoştinţă de o astfel de adresă, iar MFE nu a răspuns solicitării gândul pe acest subiect.

    Gândul a arătat că firma Tel Drum ocupă primul loc la atribuirea contractelor de la autorităţi locale, în 2014, cu 40,7 milioane de euro câştigaţi. Astăzi, gândul arată cum contracte cu instituţii ale statului, în valoare de aproape 90 de milioane de euro, inclusiv din bani europeni, au fost împărţite frăţeşte între mai multe firme din domeniul IT, în perioada 2012-2014. O colaborare strânsă au avut mai ales firmele Asesoft International şi Teamnet International, controlate conform RISE Project de rude şi prieteni ai deputatului ex-PSD Sebastian Ghiţă, cu firma SIVECO, deţinută de Irina Socol, pusă sub acuzare într-un amplu dosar de evaziune fiscală şi care apare în dosarul de mare corupţie Microsoft. Aceste firme şi-au subcontractat reciproc mai multe contracte câştigate prin licitaţie, de la instituţii ale statului.

    Citiţi articolul integral pe gandul.info

  • Firmele apropiate de Sebastian Ghiţă au împărţit contracte de 90 milioane de euro cu Siveco şi alţi jucători din domeniu

    Firmele controlate de rude şi prieteni de-ai deputatului PSD Sebastian Ghiţă, apropiat al premierului Victor Ponta, au intrat din nou în prim plan după ce recent, dat afară din PSD, primarul sectorului 5 Marian Vanghelie a adus în discuţie firma Asesoft apropiată de Sebastian Ghiţă şi firma Tel Drum, apropiată de Liviu Dragnea. Vanghelie a susţinut că ar exista o adresă a Comisiei Europene trimisă Ministerului Fondurilor Europene (MFE), în care sunt semnalate deficienţe în cheltuirea banilor europeni, în contractele atribuite Tel Drum şi Asesoft. Până acum, Victor Ponta şi Liviu Dragnea au declarat că nu au cunoştinţă de o astfel de adresă, iar MFE nu a răspuns solicitării gândul pe acest subiect.

    Gândul a arătat că firma Tel Drum ocupă primul loc la atribuirea contractelor de la autorităţi locale, în 2014, cu 40,7 milioane de euro câştigaţi. Astăzi, gândul arată cum contracte cu instituţii ale statului, în valoare de aproape 90 de milioane de euro, inclusiv din bani europeni, au fost împărţite frăţeşte între mai multe firme din domeniul IT, în perioada 2012-2014. O colaborare strânsă au avut mai ales firmele Asesoft International şi Teamnet International, controlate conform RISE Project de rude şi prieteni ai deputatului ex-PSD Sebastian Ghiţă, cu firma SIVECO, deţinută de Irina Socol, pusă sub acuzare într-un amplu dosar de evaziune fiscală şi care apare în dosarul de mare corupţie Microsoft. Aceste firme şi-au subcontractat reciproc mai multe contracte câştigate prin licitaţie, de la instituţii ale statului.

    Citiţi articolul integral pe gandul.info

  • Patru promovări în cadrul DTZ Echinox pe sfârşit de an

    Monica Vasile – associate director transaction management, s-a alăturat DTZ Echinox în cadrul echipei de birouri în 2007, ocupându-se atât de clienţii locali, cât şi de clienţii internaţionali. În ultimii ani, şi-a asumat rolul de mentor, ocupându-se de formarea profesională a noilor veniţi în departament, reuşind să negocieze şi să intermedieze importante contracte de închiriere împreună cu aceştia. Ea are expertiză pe consultanţă, însoţind chiriaşul sau propietarul în întreg demersul de ocupare al unui spaţiu. În cei peste şapte ani în cadrul DTZ, ea a câştigat experienţă în cadrul departamentului de birouri, fiind implicată în numeroase tranzacţii atât în Bucureşti, cât şi în ţară, totalizând peste 55.000 mp.

    Eduard Turcoman – associate director office & industrial, s-a  alăturat echipei în urmă cu şapte ani, fiind implicat în dezvoltarea portofoliului de clienţi al companiei. Este specializat în consultanţă pe segmentul spaţiilor de birouri, oferind suport chiriaşilor şi proprietarilor pentru asigurarea contractelor de leasing, reînnoirea termenilor contractuali, optimizarea spaţiului şi a costurilor de ocupare şi pentru alte servicii conexe. A tranzacţionat peste 50.000 mp de spaţii de birouri atât în Bucureşti, cât şi în ţară, fiind implicat în peste 50 de tranzacţii. De mai bine de doi ani, se ocupă şi de dezvoltarea segmentul industrial din cadrul DTZ, fiind implicat în închirieri de spaţii logistice de aproximativ 30.000 mp.

    Bogdan Bogatu – associate director new business, face parte din echipa DTZ din 2010, contribuind la creşterea portofoliului de clienţi al companiei. S-a concentrat pe consolidarea relaţiilor DTZ cu importanţi dezvoltatori şi proprietari din piaţă şi a dezvoltat relaţii de colaborare cu chiriaşi reprezentativi din diverse domenii, printre care IT, asigurări, energie sau servicii medicale. A tranzacţionat în perioada 2010 – 2014 peste 40.000 mp spaţii de birouri.

    Mădălina Cojocaru, head of office department DTZ Echinox a menţionat: „Suntem o echipă matură, lucrând de peste 6 ani împreună”. Departamentul de birouri al DTZ Echinox a intermediat anul acesta peste 25.000 mp de spaţii de birouri, reprezentând atât tranzacţii de relocare, cât şi extinderi, renegocieri sau clienţi noi intraţi în piaţă.

    Raluca Plaviţă – associate director residential department. Cu peste 13 ani de experienţă în domeniul imobiliar, a fost implicată în tranzacţii din piaţa rezidenţială de lux şi a oferit consiliere pentru companii multinaţionale, dar şi pentru ambasade în procesul de relocare. Este implicată în deschiderea de noi sedii de ambasade în România împreună cu Ministerul Afacerilor de Externe. În cei peste şase ani în cadrul DTZ Echinox, a reuşit să relocheze sedii de ambasade precum Tunisia, Africa de Sud, Israel, Qatar, etc., dar şi reşedinţe oficiale.

    Valoarea cumulată a tranzacţiilor DTZ pe segmentul rezidential de lux a ajuns la o valoare aproximativă de 8 milioane de euro în 2014.

  • Creditul Prima maşină este cu 10% mai ieftin decât un împrumut standard

    Comparativ, un credit Prima maşină are o dobândă efectivă de 5,1% pe an (la nivelul actual al indicatorului Robor la 6 luni), astfel că rata lunară este de 850 de lei, iar costul total ajunge la 51.000 de lei. Jumătate din dobândă este însă suportată de stat.

    Clientul trebuie să ramburseze practic din banii proprii 48.000 de lei în cei 5 ani de contract, echivalentul unei rate lunare de 800 de lei. Economia efectuată de client comparativ cu cel mai ieftin credit standard este de peste 10%, adică la finalul contractului rămâne cu 5.500 de lei în buzunar.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Sute de milioane de dolari s-au pierdut într-o secundă. O rachetă NASA a explodat la decolare

    O rachetă de tip Antares, ce avea misiunea de a aproviziona Staţia Spaţială Internaţională (ISS), a explodat aseară imediat după decolare. “Explozia s-a produs la puţin timp după lansarea” de la baza spaţială Wallops din Virginia, a spus un comentator al televiziunii NASA.

    Racheta era construită de Orbital Sciences ca parte a unui proiect de 1,9 miliarde de dolari cu NASA. Agenţia americană a mai contractat şi SpaceX, compania deţinută de miliardarul Elon Musk.

    Racheta nu avea echipaj uman, fiind controlată de la baza NASA din Virginia.
     

  • În noiembrie 2004 preziceam scăderea EURO. “Ce ziceţi de un euro de 36.000 lei?”

    În materie de valute, în mediul de afaceri din România mai exista la acel moment o singură certitudine: incertitudinea. Asociind denominarea cu devalorizarea valutelor, am scris că 2005 urma să fie primul an care să aparţină, cu adevărat, al leului. Dar şi al momentelor de adevăr la capitolele competitivitate şi competenţă.

    Vezi aici secţiunea aniversară BM 10 ani

    Cover Story 2004

    Cand vine vorba despre salarii, leul pare a castiga lupta cu valuta. Circa 10-15% dintre angajatii pe posturi de conducere isi negociaza salariile in lei de 3-4 luni incoace, spune George Butunoiu de la compania de recrutare Alexander Hughes, „mult fata de 0% cat era inainte“. In afaceri insa, planurile sunt gandite tot in euro si dolari.

    „SIGUR CA LEUL ARE PUTERE“: „Simtim asta cand trebuie sa platim cele 3.600 de salarii (…). Noi suntem captivi ca gandire valutelor, dar realitatea ne va face sa ne schimbam modul de gandire“, crede Laurentiu-Tigaeru Rosca de la Mara, Focsani.

    „NICI O PUTERE“: „In schimburile internationale, leul nu are nici o putere, totul se negociaza in valuta. Iar schimburile interne, chiar daca se negociaza in lei, se raporteaza permanent la euro/dolar“, spune Gheorghe Antochi, presedinte al Agricola International.

    10% MIZEAZA PE LEU: „Multi dintre cei cu care am incheiat contracte de consultanta cer preschimbarea contractelor in lei pana la sfarsitul anului. Iar firmele incep sa negocieze salariile in lei pentru toate functiile. Fenomenul a inceput in urma cu vreo doua luni si in prezent cam 10% dintre firme prefera leul“, spune Daniela Necefor, managing partner la compania de consultanta si recrutare Total Business Solutions.

    LECTIILE ESTULUI: „Intarirea monedelor nationale in tot estul Europei denota stabilitatea economiilor, faptul ca au «imbatranit» in sens pozitiv. UE nu poate tine in spate economii instabile, iar o moneda puternica (…) faciliteaza accesul in zona euro“, spune un analist roman, consultant al unei institutii financiare internationale.

  • Gazele vrajbei noastre: UE contra Gazprom

    Într-un asemenea context devin vizibile eforturile statelor care vor să-şi păstreze relaţiile economice privilegiate cu Rusia de a-şi reglementa pe cont propriu chestiunea aprovizionării cu gaze la iarnă. Ministrul bulgar al energiei şi economiei, Vasil Ştonov, a făcut din nou apel la înţelegerea CE faţă de intenţia Bulgariei de a fi lăsată să participe la South Stream, afirmând că dacă gazele ruseşti care ajung în UE sunt oprite, în termen de o lună nu ar mai putea fi asigurat necesarul de gaze pentru industria bulgărească.

    Premierul ungar Viktor Orban s-a întâlnit la Budapesta cu şeful Gazprom, Aleksei Miller, ca să se asigure că livrările de gaze la iarnă nu vor suferi perturbări şi că programul de construcţie a South Stream continuă fără întârzieri, astfel încât Ungaria să poată primi primele livrări de gaze la începutul lui 2017. Ulterior, operatorul reţelei ungare de gazoducte FGSZ a anunţat că a suspendat pe o durată nedeterminată livrarea de gaze către Ucraina din motive tehnice, stârnind protestele companiei ucrainene Naftogaz, care a reclamat că decizia operatorului ungar încalcă “principiile fundamentale ale pieţei unice de energie a Uniunii Europene”.

    Au apărut chiar şi primele referiri din Vest la o posibilă anulare a sancţiunilor comerciale impuse Rusiei în urma conflictului din Ucraina, prin declaraţiile lui Jean-Pierre Chevènement, reprezentant special al preşedintelui francez pentru Rusia, care a spus că sancţiunile ar putea fi anulate dacă sunt aplicate acordurile de la Minsk privind deblocarea conflictului cu separatiştii.

    Conform raportului Gazprom pe 2012, Franţa a fost al cincilea mare importator de gaze ruseşti din UE, cu 8,2 mld. mc, după Germania, Italia, Marea Britanie şi Polonia. Oficialul francez nu s-a referit şi la chestiunea livrării celor două nave Mistral către Rusia, contract în valoare de peste un miliard de euro, însă ministrul rus al industriei, Denis Manturov, a declarat că aşteaptă livrarea primei nave în această toamnă, “aşa cum s-a convenit iniţial”.

  • Gazele vrajbei noastre: UE contra Gazprom

    Într-un asemenea context devin vizibile eforturile statelor care vor să-şi păstreze relaţiile economice privilegiate cu Rusia de a-şi reglementa pe cont propriu chestiunea aprovizionării cu gaze la iarnă. Ministrul bulgar al energiei şi economiei, Vasil Ştonov, a făcut din nou apel la înţelegerea CE faţă de intenţia Bulgariei de a fi lăsată să participe la South Stream, afirmând că dacă gazele ruseşti care ajung în UE sunt oprite, în termen de o lună nu ar mai putea fi asigurat necesarul de gaze pentru industria bulgărească.

    Premierul ungar Viktor Orban s-a întâlnit la Budapesta cu şeful Gazprom, Aleksei Miller, ca să se asigure că livrările de gaze la iarnă nu vor suferi perturbări şi că programul de construcţie a South Stream continuă fără întârzieri, astfel încât Ungaria să poată primi primele livrări de gaze la începutul lui 2017. Ulterior, operatorul reţelei ungare de gazoducte FGSZ a anunţat că a suspendat pe o durată nedeterminată livrarea de gaze către Ucraina din motive tehnice, stârnind protestele companiei ucrainene Naftogaz, care a reclamat că decizia operatorului ungar încalcă “principiile fundamentale ale pieţei unice de energie a Uniunii Europene”.

    Au apărut chiar şi primele referiri din Vest la o posibilă anulare a sancţiunilor comerciale impuse Rusiei în urma conflictului din Ucraina, prin declaraţiile lui Jean-Pierre Chevènement, reprezentant special al preşedintelui francez pentru Rusia, care a spus că sancţiunile ar putea fi anulate dacă sunt aplicate acordurile de la Minsk privind deblocarea conflictului cu separatiştii.

    Conform raportului Gazprom pe 2012, Franţa a fost al cincilea mare importator de gaze ruseşti din UE, cu 8,2 mld. mc, după Germania, Italia, Marea Britanie şi Polonia. Oficialul francez nu s-a referit şi la chestiunea livrării celor două nave Mistral către Rusia, contract în valoare de peste un miliard de euro, însă ministrul rus al industriei, Denis Manturov, a declarat că aşteaptă livrarea primei nave în această toamnă, “aşa cum s-a convenit iniţial”.

  • IM: Peste 490.000 de angajatori activi şi 5.776.853 de contracte de muncă în vigoare în septembrie

    Inspecţia Muncii precizează că în Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor figurează, în luna septembrie, 5.207.847 de salariaţi cetăţeni români cu contracte de muncă active, în creştere faţă de sfârşitul anului trecut.

    Astfel, la 31 decembrie 2013, în România erau 5.066.387 de salariaţi români.

    În ce priveşte numărul de contracte active, acesta este mai mare cu peste 500.000 faţă de numărul angajaţilor, în total fiind înregistrate 5.776.853. Şi în acest caz, cifra este în creştere comparativ cu decembrie 2013, când erau active 5.631.876 de contracte.

    Potrivit sursei citate, din cei peste 5,2 milioane de salariaţi români, 1.365.153 primesc salariul minim pe economie, respectiv 900 de lei.

    Inspecţia Muncii a mai arătat, în răspunsul transmis la solicitarea MEDIAFAX, că în România sunt activi 490.292 de angajatori, faţă de 473.026 la sfârşitul anului trecut.

    De asemenea, la nivel naţional sunt înregistraţi 28.112 salariaţi cu normă întreagă care au vârsta peste 65 de ani.

    La sfârşitul lunii septembrie 2013, România avea 5.131.022 de salariaţi şi peste 5,6 milioane de contracte individuale de muncă active, 91,70 la sută dintre ele fiind încheiate pe perioadă nedeterminată.

    Inspecţia Muncii arăta atunci că la sfârşitul lunii septembrie erau înregistraţi 5.131.022 de salariaţi, la 470.516 angajatori. De asemenea, în Registrul general de evidenţă a salariaţilor erau înregistrate 5.644.084 de contracte individuale de muncă active.