BusinessMagazin

Tag: continut

  • Un parlamentar vrea să le ia adolescenţilor una dintre cele mai mari plăceri

    Este vorba despre o iniţiativă care îi vizează pe toţi copiii care nu au împlinit vârsta de 16 ani.

    Aceştia nu vor mai putea să cumpere sucuri care conţin zahăr, dacă un proiect depus în Parlament devine lege. Iniţiatorul mai vrea ca pe ambalaje să existe avertismente, la fel ca pe pachetele de ţigări, cât şi o taxă care să crească preţul acestor produse.

    Un pahar de suc de 250 de mililitri conţine nu mai puţin de zece cuburi de zahăr. Aproape dublu faţă de cât are nevoie un copil într-o zi. De aceea, un deputat vrea ca pe sticlele şi cutiile de suc să existe avertismente, dar şi scumpirea acestor produse, scrie botosaneanul.ro

    Gheorghe Udrişte, iniţiatorul legii – sucurile cu zahăr interzise copiilor: „Aplicarea pe recipienţi care conţin asemenea băuturi a unor anunţuri de avertizare în sensul că, de exemplu, zahărul dăunează grav sănătăţii. În sensul că nu este permis copiilor sub 16 ani.”
    Şerban Damian, nutriţionist: „E bine să se înţeleagă că un consum ocazional nu dăunează. E vorba de cantitate şi de frecvenţa consumului”.

  • Mituri legate de ce ar trebui să conţină sau nu CV-urile

    La nivel internaţional, anunţul pentru un nou loc de muncă atrage, în medie, 250 de CV-uri, dintre care doar şase sunt selectate pentru un interviu. Una din explicaţiile pentru rata atât de mică de succes este faptul că mulţi includ în CV informaţii ce par esenţiale, dar s-au dovedit în nenumărate rânduri doar mituri. Iată o parte dintre ele.

    Unul dintre miturile cel mai des întâlnite se raportează la CV şi cât de important este să includă cât mai multe informaţii. „Recomandarea noastră este ca CV-ul să fie perceput ca fiind punctul de plecare pentru discuţie, cel care te va aduce la întâlnire. Acesta ar trebui să conţină câteva detalii despre experienţa anterioară, dar să se rezume la a atrage atenţia cu privire la activităţile derulate”, susţine Andrei Văcaru, trainer HPDI, specialist în comunicare.

    „În era serviciilor, de cele mai multe ori, decizia de angajare se bazează pe interacţiunea umană. Totul se reduce la două persoane: angajator şi potenţial angajat. Până în momentul în care interviul va fi susţinut de un robot sau un soft specializat, orice generalizare cu privire la acesta poate fi scoasă din discuţie. Nu există o reţetă a succesului general valabilă, iar aceasta este cea mai importantă regulă”, explică Văcaru.

    Există, de asemenea, foarte multe păreri despre ce ar trebui să spui la interviu şi ce nu ar trebui să spui. Altfel spus, cum să ne păcălim unii pe alţii. Candidatul afirmă că e dispus să facă ore suplimentare, că vrea să înveţe cât mai mult, că lucrează cel mai bine în condiţii de stres şi că ştie să facă de toate. Angajatorul „poleieşte” compania: organizaţia stimulează avansarea în funcţie, creşte salariile regulat, exista un mediu potrivit dezvoltării, echipa este una prietenoasă, mediul este dinamic etc. Drama apare după câteva luni când şi unii şi alţii îşi dau seama că lucrurile nu stau deloc aşa. Proaspătul angajat realizează că nu asta voia, iar compania înţelege că iar va avea de lucru la motivarea acestuia.

    Cel mai bine pregătit va lua postul – acest lucru este valabil doar în cazul funcţiilor tehnice, adică pentru posturile în care 90% din timp faci doar ceea ce ai învăţat, şi doar 10% presupune interacţiune. În rest, există o mulţime de criterii adiacente: cum este viitorul angajat ca om, cum reacţionează la schimbări, care sunt dorinţele sale, cum interacţionează cu ceilalţi, cât este de parolist sau de creativ.

    La nivel internaţional, 64% dintre cei care sunt în căutarea unui loc de muncă aleg să câştige mai puţini bani, făcând ceea ce le place. Iar acesta nu este un mit. Mulţi au înţeles că banii sunt doar o parte a realizării personale. În rest, satisfacţia, colegii, relaţia cu managerul, recunoaşterea meritelor, afirmarea ideilor, toate acestea sunt elemente esenţiale ale unei relaţii bune dintre companie şi angajat.

  • Şi-a transformat pasiunea pentru gătit într-o afacere de succes. Aproape 200.000 de oameni o urmăresc cum găteşte in fiecare zi

    Geanina Staicu-Avram este proprietara blogului culinar JamilaCuisine, un canal cu aproape 200.000 de abonaţi şi 60 de milioane de vizualizări. Ea povesteşte cum a făcut tranziţia de la un blog obişnuit, pe care publica poze cu reţete, la unul dintre cele mai mari canale româneşti de YouTube. „Ideea vlogului a venit de la soţul meu. Tocmai mă întorsesem dintr-o vacanţă în Maroc, soţul meu fiind marocan, şi eram de-a dreptul fascinată de bucătăria şi de aromele marocane. Voiam să le arăt şi românilor cum se pregăteşte mâncarea marocană şi cât e de gustoasă. Soţul meu m-a convins să facem aceste reţete marocane în format video şi de aici a pornit totul.“

    Pe măsură ce canalul a câştigat în popularitate, cei doi au ales să investească în calitatea clipurilor postate. „Câte puţin în aparatură performantă, în lumini, în sisteme audio. Cumpărăm mereu lucruri noi, de la veselă şi alte articole pentru bucătărie, până la softuri necesare montajului audio şi video.“ Nu a plecat cu ideea de a monetiza canalul, din simplul motiv că acest lucru era foarte complicat în 2012. În momentul de faţă, spune că nu câştigă mult, dar nici puţin: „În cazul meu, vlogging înseamnă tutoriale video. Câştigăm suficient cât să ne putem întreţine şi să avem un trai decent. Din păcate, banii vin greu din YouTube. În România creatorii de conţinut de pe platformă sunt plătiţi prost, chiar foarte prost şi durează chiar şi 2-3 ani până să începi să ai într-adevăr câştiguri. Ştiu vloggeri care şi după 3 ani de YouTube obţin sume simbolice care pot reprezenta bani de buzunar, nu un câştig cu care să se poată întreţine.“

    Sursa principală de venit o reprezintă, şi în acest caz, colaborarea cu diferite branduri. Îşi doreşte, în viitorul apropiat, să lanseze o carte de bucate. S-a gândit şi la abordarea pieţelor din străinătate, apelând la o variantă mai simplă: subtitrarea retetelor în limba engleză. „Nu vreau să fac reţete special pentru altă piaţă, dar vreau ca oricine găseşte clipurile mele pe YouTube să le poată şi înţelege, aşa că am recurs la subtitrări. Cereri am tot avut şi încă mai avem.“

    Crede că vloggerii din ziua de azi trebuie să aibă în minte două lucruri atunci când pornesc un astfel de business: „Le-aş spune în primul rând să se gândească la ceva original. La ceva ce n-a mai făcut nimeni până acum, cel puţin pe piaţa din România. Originalitatea este un lucru foarte important din punctul meu de vedere. Dacă vei încerca să-l copiezi pe alt vlogger de succes, automat vei fi comparat cu el, iar partea proastă e că nu vei putea niciodată să-l depăşeşti. Dacă vei veni cu o idee nouă, oamenii vor fi curioşi să te urmărească pentru simplul fapt că tu eşti singurul cu ideea respectivă. În al doilea rând, i-aş sfătui să fie consecvenţi, să posteze des, să ţină legătura cu cei care-i urmăresc, să se folosească de reţelele sociale. Şi, nu în ultimul rând, să facă totul cu plăcere, cu dăruire. Atunci când faci ceva cu plăcere şi din plăcere, este imposibil ca acel lucru să nu iasă foarte bine.“

    Chiar dacă succesul pe YouTube este greu de atins, iar obţinerea unor venituri din asta e chiar mai dificilă, există totuşi şi semne bune. Creşterea interesului pentru conţinut video este evidentă, după cum explică Liviu Dumitru, manager al agenţiei digitale Wizart Studios. Estimările arată că anul viitor 68% din traficul de pe internet va fi alocat conţinutului video (potrivit unui studiu al Cisco). YouTube primeşte un miliard de vizitatori unici pe lună, mai mult decât orice alt canal cu excepţia Facebook, şi asta pentru că materialele video sunt uşor de distribuit şi pentru că prezintă o experienţă senzorială completă.

    „Poveştile de succes ale videoclipurilor care au devenit virale sunt cea mai bună dovadă că un anume tip de conţinut video poate avea un impact mult mai serios. Sunt materiale care exprimă într-un mod ideal povestea unui brand sau care spun poveşti cu care poţi empatiza mai repede, care fac oamenii să se identifice şi să ia parte la acea poveste într-un mod natural“, spune Liviu Dumitru. Iar pentru că acest tip de conţinut începe să domine internetul, a apărut şi un nou concept, acela de branded videos. Toate materialele de tip video care sunt asociate unui brand şi vizează obiective de marketing se încadrează sub această pălărie.

    „Pentru a se alinia la acest trend, brandurile pot recurge la diverse trucuri cum ar fi reorganizarea conţinutului vechi într-un nou conţinut de tip video sau gândirea unei poveşti video care să arate faţa umană şi care ţine de domestic şi de cotidian.“ De aici, antreprenorii de pe YouTube se pot gândi la cum pot deveni concurenţi tot mai serioşi pentru publicitatea tradiţională, speculând în avantajul relaţia strânsă pe care au dezvoltat-o cu utilizatorii.

  • Cele trei chimicale care transformă carnea într-o otravă cancerigenă

    Mâncarea procesată poate creşte riscul apariţiei cancerului intestinal. Agenţia pentru Cercetare a Cancerului, din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, afirmă că 50 de grame de carne procesată pe zi pot creşte riscul apariţiei cancerului intestinal cu 18%.

    Există trei agenţi principali din carnea procesată care provoacă cancerul: fierul, care se află în mod natural în carne; nitrozaminele, care se formează atunci când carnea este procesată; MelQx şi PhIP, chimicale care se formează în timpul gătirii. 

    Fierul se găseşte în toate tipurile de carne, acesta este absorbit cu uşurinţă de organism, fiind o parte importantă din dieta oamenilor. O cantitate excesivă poate creşte riscul apariţiei cancerului, deoarece fierul acţionează ca un catalizator pentru formarea radicalilor liberi. 

    Nitrozaminele apar doar atunci când carnea conţine nitriţi sau săruri cu nitriţi. Mâncarea care conţine cele mai multe nitrozamine este cea afumată, cea proaspătă sau fructele de mare. Alimentele care conţin cantităţi moderate sunt grânele, lactatele, uleiurile, băuturile şi vinul, ceea ce înseamnă că oamenii sunt expuşi constant la aceste chimicale.

    Deşi MelQx şi PhlP se formează în timpul gătirii, concentraţia de chimicale este diferită în funcţie de metoda de gătire şi de cât de bine este gătită carnea.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Cele trei chimicale care transformă carnea într-o otravă cancerigenă

    Mâncarea procesată poate creşte riscul apariţiei cancerului intestinal. Agenţia pentru Cercetare a Cancerului, din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, afirmă că 50 de grame de carne procesată pe zi pot creşte riscul apariţiei cancerului intestinal cu 18%.

    Există trei agenţi principali din carnea procesată care provoacă cancerul: fierul, care se află în mod natural în carne; nitrozaminele, care se formează atunci când carnea este procesată; MelQx şi PhIP, chimicale care se formează în timpul gătirii. 

    Fierul se găseşte în toate tipurile de carne, acesta este absorbit cu uşurinţă de organism, fiind o parte importantă din dieta oamenilor. O cantitate excesivă poate creşte riscul apariţiei cancerului, deoarece fierul acţionează ca un catalizator pentru formarea radicalilor liberi. 

    Nitrozaminele apar doar atunci când carnea conţine nitriţi sau săruri cu nitriţi. Mâncarea care conţine cele mai multe nitrozamine este cea afumată, cea proaspătă sau fructele de mare. Alimentele care conţin cantităţi moderate sunt grânele, lactatele, uleiurile, băuturile şi vinul, ceea ce înseamnă că oamenii sunt expuşi constant la aceste chimicale.

    Deşi MelQx şi PhlP se formează în timpul gătirii, concentraţia de chimicale este diferită în funcţie de metoda de gătire şi de cât de bine este gătită carnea.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • La ce filme merg românii şi care este cel mai nou trend pentru sălile de cinema

    Un milion de clienţi este pragul pe care îl ţinteşte anul acesta Grand Cinema & More din Băneasa pentru cele 13 săli. Ce rol au conţinutul alternativ şi spectacolele culturale în această ecuaţie?

    Sala de cinema, un spaţiu neconvenţional pentru balet, teatru sau operă, câştigă clienţi din rândul celor care preferă un astfel de spectacole. Ideea de a pune în scenă diverse spectacole culturale în sala de cinema a apărut chiar înainte de construcţia propriu-zisă a clădirii, povesteşte John Younis, entertainment business unit general manager al Băneasa Developments. „Era un trend internaţional – complexurile cinema foloseau locaţiile pentru a face ceva diferit. Iniţial a avut rolul de a aduce clienţi când nu erau filme prea populare şi pentru a maximiza recuperarea investiţiei“, declară John Younis. Însă cu timpul această tendinţă a devenit mai proeminentă, atât la nivel internaţional, cât şi la noi în ţară, iar în ultimii cinci ani, de la deschiderea cinemaului, s-au pus în scenă peste 400 de astfel de spectacole.

    Unul dintre cele mai populare show-uri de conţinut alternativ din istoria Grand Cinema este „My Fair Lady“, piesă pusă în scenă anul acesta  în mai, la 60 de ani de la premiera spectacolului, denumit de mulţi artişti „musicalul perfect“. Producţia de anul trecut a fost realizată sub îndrumarea regizorului Răzvan Ioan Dinca şi au participat la casting peste 250 de solişti, actori şi dansatori. „Pentru My Fair Lady suntem responsabili de întreaga producţie – de la conceptul scenei, sunet, actori – şi suntem încrezători că anul acesta vom avea sold-out la acest spectacol pentru toate show-urile“, declară Younis.

    În 2016, spectacolul vedetă al Grand Cinema & More va avea loc în octombrie şi decembrie şi fiecare set va avea câte şase show-uri. „Vom continua anul viitor cu câte patru – cinci seturi, a câte şase showuri fiecare, cifre variabile şi în funcţie de programul cinema-ului“, adaugă reprezentantul Grand Cinema & More. Conform lui, spectacolele alterative sunt foarte apreciate acum de clienţi, însă lucrurile nu au fost atât de simple de la început, publicul român fiind destul de rezervat faţă de ideea spectacolelor la mall. „A durat mult, ne-a trebuit răbdare şi totul depinde foarte mult de conţinut“, spune Younis. Concret, abia în al doilea an de de la punerea în scenă a spectacolelor publicul a început să manifeste interes.

    „Cinemaul este cel mai important element, ce cântăreşte circa 80% din profitabilitatea segmentului de distracţii“, spune John Younis. Pe lângă cinema, el se ocupă şi de managementul sălilor de bowling şi biliard, dar şi de locul de joacă pentru copii. „Aşteptăm anul acesta aproximativ un milion de clienţi în sălile de cinema, pe baza calculelor de până acum, dar depinde mult de filmele care vor rula până la sfârşitul anului“. Ţine să precizeze că din 2011, de la deschiderea complexului, traficul crescut de la 650.00 la 940.000 de bilete vândute anul trecut, iar „o mare parte din acestă creştere s-a datorat evenimentelor alternative“.

    Dacă cinemaul reprezintă aproximativ 80% din întreg segmentul de distracţii al mallului, cea mai profitabilă perioadă se leagă direct de interesul suscitat de filmele rulate. „În general, cele mai bune luni au fost noiembrie, ianuarie şi iulie, dar în ultimii doi ani am văzut un nou trend la studiourile de la Hollywood“, spune el, explicând raţionamentul pentru care a menţionat aceste luni: noiembrie are legătură cu Ziua Recunoştinţei la americani, ianuare are legătură cu Crăciunul, iar în iulie este Ziua Naţională. „În ultimii doi ani americanii au început să lanseze filme în perioade neaşteptate pentru public, dar care au mers foarte bine, după cum se pare“, explică el, iar unul dintre exemple ar fi „Hangover“, ce a avut o audienţă neaşteptată.

    Pentru anul acesta managerul se aşteaptă la vânzări de 22,5 milioane de lei, explicând acest rezultat prin înmulţirea numărului estimativ de clienţi aşteptaţi până la sfârşitul lui 2016 cu preţul mediu al unui bilet la Grand Cinema & More, în valoare de
    22,5 lei. De asemenea, Younis spune că „în fiecare an vrem să aducem câte ceva nou. Anul acesta avem câteva planuri, dar care nu sunt 100% sigure, de aceea nu aş vrea să le divulg“; bugetul de investiţii pentru cele două proiecte aflate în plan este de peste jumătate de milion de euro. Grand Cinema & More, situat în Băneasa Shopping City, acoperă o suprafaţă totală de 14.000 mp şi are o capacitate de 2.600 de locuri, dispunând de 13 săli, conform siteului propriu. 

    „Investiţia pentru Grand Cinema & More a fost între 18-19 milioane de euro, dar trebuie să luăm în considerare faptul că aici nu era nimic, am făcut totul de la zero“, ţine el să menţioneze. Aşadar, clădirea reprezintă cea mai mare investiţie a complexului, iar „recuperarea investiţiei pentru acest complex ar putea fi realizată după o perioadă de 10-11 ani de la deschidere“, adaugă Younis.

    Ceea ce îi lipseşte consumatorului român de filme este, după părerea managerului Grand Cinema & More, apetenţa pentru producţiile locale. „Faţă de alte teritorii nevorbitoare de engleză, conţinutul local nu este prea popular printre români. De exemplu, Turcia vinde mult conţinut local; Italia, Franţa, Germania au producţii de film locale foarte puternice“, mai spune reprezentantul Grand Cinema & More.

    22,5 MILIOANE DE LEI, cifra de vânzări estimată pentru 2016
     
    2.600 DE LOCURI este capacitatea cinemaului din Băneasa
     
    14.000 DE METRI PĂTRAŢI este suprafaţa totală a Grand Cinema
     
    1 MILION DE CLIENŢI estimaţi pentru anul acesta
     
    19 MILIOANE DE EURO este investiţia în Grand Cinema, complex deschis în 2011

  • Vodafone mizează pe video. Compania a încheiat un parteneriat cu Netflix, iar Zonga aduce 36 de milioane de melodii abonaţilor

    Operatorul de telefonie mobilă Vodafone şi-a făcut intrarea în gama serviciilor TV şi conţinut video online prin lansarea 4GTV+. România este a unsprezecea ţară în care Vodafone lansează serviciul de televiziune în parteneriat cu Netflix, iar aplicaţia dezvoltată de operator include şi 36 de milioane de melodii, printr‑un acord încheiat cu Zonga. Lista de parteneriate rămâne însă deschisă.

    „Fiica mea de 15 ani nu ştie ce înseamnă televiziunea clasică“, spunea Ravinder Takkar, preşedinte şi CEO al Vodafone România, în cadrul evenimentului în care a anunţat lansarea aplicaţiei 4GTV+. Îmbrăcat casual, cu blugi, Takkar a făcut o prezentare în care a folosit argumente, cifre şi studii pentru a arăta felul în care se schimbă comportamentul consumatorilor, cât de mare este apetitul pentru servicii video online şi cât de mult sunt folosite mobilele. „Clienţii Vodafone urmăresc 21 de milioane de ore de conţinut video pe lună. Cred că în câţiva ani ani acest număr se va dubla. Sunt încrezător că oamenii vor petrece şi mai mult timp navigând pe internet; nu ştiu dacă va creşte şi numărul de ore petrecut pe social media, dar ar putea avansa şi această zonă“, afirmă CEO-ul Vodafone România.

    Pe parcursul prezentării sale, a arătat că în ultimii trei ani numărul de consumatori de conţinut video online, la nivel internaţional, a crescut cu 50%, în SUA. Iar 86% dintre românii care folosesc telefoane inteligente se uită la cel puţin un video pe săptămână, conform unui studiu realizat de EY.

    De fapt, Ravinder Takkar a pregătit terenul pentru această lansare, iar la întrebările adresate de jurnalişti cu câteva luni în urmă a spus că Vodafone acordă „atenţie foarte mare pe ceea ce noi credem că este un motor cheie de creştere pentru video: conţinutul. Vom continua să adăugăm lucruri noi, pe lângă cele care le avem în prezent – YouTube şi HBO Go – pe care le vom anunţa pe parcursul anului“. La acel moment, adică în iunie, spune acum Ravinder Takkar, „aveam deja ideea de a face acest proiect şi începuserăm să lucrăm la el. Punerea în aplicare a mai durat câteva luni, astfel încât la finalul lunii proiectul a fost gata. Aplicaţia 4GTV+ nu este un lucru static, nu se opreşte aici, putem adăuga conţinut, alte opţiuni, noi capabilităţi; ideea este să îmbogăţim aplicaţia“.

    Primul pas făcut de companie în acest sens a fost lansarea versiunii beta a aplicaţiei 4G TV, pentru teste, în luna iulie a acestui an, prin care compania oferea acces clienţilor la aproape 20 de posturi TV live şi o serie de filme. 4GTV+ oferă acces la o serie largă de canale TV, care acoperă toate tipurile de conţinut, de la ştiri la divertisment, atât local, cât şi internaţional. Serviciul include şi 36 de milioane de melodii oferite prin Zonga, precum şi producţii de succes oferite de parteneri precum Disney Channel, Disney Junior şi Disney Channel On Demand.

    Până la lansarea 4GTV+, Vodafone era singurul jucător de top din industria locală de comunicaţii care nu era prezent în niciun fel pe segmentul de servicii TV şi conţinut video. Cei mai mari jucători de pe piaţa locală TV sunt RCS&RDS, Telekom şi UPC, cel mai nou intrat pe acest segment fiind Orange; cele patru companii oferă pe lângă serviciile prin cablu sau satelit şi acces la posturi TV live prin aplicaţii mobile.

    Cu 4GTV+, Vodafone contraatacă, punând la dispoziţia clienţilor acces la o colecţie de filme şi posturi TV live, dar exclusiv de pe echipamente mobile – smartphone-uri şi tablete – pentru toţi clienţii Vodafone România care descarcă aplicaţia 4GTV+ din App Store şi Google Play. Aplicaţia este disponibilă din 3 octombrie, iar accesul la tot conţinutul oferit prin acest serviciu este inclus în abo-namentele Vodafone înce-pând cu planul tarifar Red 19 şi pentru clienţii care achiziţionează sau prelungesc un asemenea abonament.

    Utilizatorii 4GTV+ pot să urmărească emisiuni difuzate live de canalele TV, dar şi să pună pauză şi să le urmărească mai târziu de la momentul la care le-au întrerupt, precum şi să deruleze de la început cu ajutorul funcţiei „Repornire şi derulare înapoi“. De asemenea, folosind funcţia „Catch-up“, utilizatorii pot viziona emisiuni pe care nu le-au putut urmări live, opţiune valabilă timp de 72 de ore de la momentul difuzării lor. În plus, clienţii beneficiază de experienţa multiecran, care le permite să transfere conţinutul disponibil prin 4GTV+ către ecranul TV şi, în paralel, să îşi folosească telefonul pentru apeluri sau orice alte acţiuni fără a întrerupe vizionarea. Utilizatorii mai beneficiază şi de continuitatea sesiunii de vizionare, opţiune prin care pot întrerupe vizionarea şi apoi relua oricând de la momentul întreruperii.

    Chris Whiteley, VP Business Development, EMEA în cadrul Netflix a fost invitatul surpriză al evenimentului la care a fost anunţată lansarea 4GTV+. Dincolo de noutăţile de conţinut propriu şi nu numai, Whiteley a ţinut să precizeze că Vodafone are o ofertă specială pentru abonaţii săi, care pot beneficia de un bonus exclusiv de acces gratuit la Netflix timp de trei luni. „Vodafone este un partener global al Netflix şi extindem această relaţie şi în România“, a declarat Chris Whiteley. El nu a oferit niciun fel de detalii concrete referitor la aşteptările pe care le are de pe urma acestui parteneriat pe plan local; Netflix este prezent pe 190 de pieţe, în care are 83 de milioane de membri; aceştia folosesc serviciul, cumulat, 125 de milioane de ore zilnic.

    Spre comparaţie, nivelul de consum înregistrat anul trecut de Netflix era de 43 de milioane de ore; anul acesta, compania oferă peste 600 de ore de conţinut original, disponibil în acelaşi timp la nivelul întregii lumi. „Suntem preocupaţi de inovaţie atât în ceea ce priveşte conţinutul, ce se întâmplă în spatele camerei, dar şi de modalităţile în care ajunge conţinutul la consumatori. Parteneriatul cu Vodafone ne ajută să ajungem la mai mulţi clienţi“, a adăugat Chris Whiteley.

    Iar apetitul românilor pentru consumul de video pe telefoanele inteligente este evident. „Românii îşi iubesc mobilele, din fericire. La finalul anului trecut gradul de penetrare a smartphone-urilor în România a ajuns la 63%. Ce fac clienţii noştri cu telefoanele mobile? Conţinutul video reprezintă acum 53% din întregul trafic de date al abonaţilor noştri. Iar consumul video creşte cu o rată incredibilă. În fiecare săptămână este mai mare decât în săptămâna anterioară“, spune Ravinder Takkar. Cum folosesc telefoanele clienţii operatorului? Românii petrec într-o lună 28 de milioane de ore accesând social media pe mobile, iar 23 de milioane de ore sunt dedicate web – browsing-ului; consumul de conţinut video pe mobil a ajuns la 21 de milioane de ore.

    Schimbarea comportamentului de consum, cu migrarea consumatorilor spre conţinutul video online, este un fenomen valabil la nivelul întregii lumi. În SUA, pe parcursul ultimilor trei ani, a crescut cu 50% numărul de consumatori pentru serviciile video online; în Europa rata de creştere nu a fost la fel de rapidă, spune CEO-ul Vodafone România. „Este o cantitate uriaşă de conţinut disponibilă, iar uneori este dificil ca un consumator să găsească exact ce îl interesează. Persoanele cu vârste de până în 35 de ani, din SUA şi Marea Britanie, urmăresc conţinut video online, în medie, de 28,5 ore pe lună; spre comparaţie, dedică doar 8,3 ore pe lună pentru a urmări canale TV tradiţionale“, spune Ravinder Takkar, citând din studiul The Shift Report.
     

  • ”Să învăţăm să înţelegem eticheta!”. Otrava pe care le-o servim zilnic copiilor

    Mai mult de jumătate dintre sucurile de pe piaţă, destinate exclusiv copiilor, conţin aditivi, zahăr şi conservanţi artificiali, produse nerecomandate copiilor.

    Potrivit unei analize realizate de experţi din cadrul Asociaţiei Pro Consumatori (APC), 54% dintre sucurile analizate conţin între 4 şi 11 aditivi, 5 linguriţe de zahăr pentru fiecare pahar de suc. De asemenea, 46% dintre sucurile analizate conţin conservanţi artificiali şi arome artificiale. Mai mult, toate produsele analizate conţin acid citric.

    Studiul privind calitatea băuturilor răcoritoare destinate copiilor face parte din Campania Naţională de Informare şi Educare, ”Să învăţăm să înţelegem eticheta!”. Prin această campanie, experţii Asociaţiei Pro Consumatori (APC) îşi propun să-i înveţe pe părinţi să înţeleagă eticheta produselor astfel încât aceştia să facă achiziţii în cunoştinţă de cauză pentru copii lor.

    Totodată, Asociaţia Pro Consumatori (APC) îşi doreşte să promoveze un stil de viaţă sănătos şi să atragă atenţia părinţilor cu privire la existenţa pe piaţă a unor băuturi răcoritoare, care au un conţinut ridicat de zahăr, respectiv sunt îndulcite cu îndulcitori artificiali sau sunt conservate cu conservanţi artificiali.

    Asociaţia Pro Consumatori (APC) a achiziţionat 35 de băuturi răcoritoare, care prin forma şi concepţia grafică a ambalajului urmăresc atragerea atenţiei copiilor şi influenţarea acestora în privinţa alegerii şi consumului.

    Studiul a fost realizat de către o echipă de experţi a APC România, coordonată de conf. univ. dr. Costel Stanciu. La realizarea acestui studiu s-a avut în vedere următorul obiectiv: Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere.

    Cititi mai multe pe www.vocea.biz

  • ”Să învăţăm să înţelegem eticheta!”. Otrava pe care le-o servim zilnic copiilor

    Mai mult de jumătate dintre sucurile de pe piaţă, destinate exclusiv copiilor, conţin aditivi, zahăr şi conservanţi artificiali, produse nerecomandate copiilor.

    Potrivit unei analize realizate de experţi din cadrul Asociaţiei Pro Consumatori (APC), 54% dintre sucurile analizate conţin între 4 şi 11 aditivi, 5 linguriţe de zahăr pentru fiecare pahar de suc. De asemenea, 46% dintre sucurile analizate conţin conservanţi artificiali şi arome artificiale. Mai mult, toate produsele analizate conţin acid citric.

    Studiul privind calitatea băuturilor răcoritoare destinate copiilor face parte din Campania Naţională de Informare şi Educare, ”Să învăţăm să înţelegem eticheta!”. Prin această campanie, experţii Asociaţiei Pro Consumatori (APC) îşi propun să-i înveţe pe părinţi să înţeleagă eticheta produselor astfel încât aceştia să facă achiziţii în cunoştinţă de cauză pentru copii lor.

    Totodată, Asociaţia Pro Consumatori (APC) îşi doreşte să promoveze un stil de viaţă sănătos şi să atragă atenţia părinţilor cu privire la existenţa pe piaţă a unor băuturi răcoritoare, care au un conţinut ridicat de zahăr, respectiv sunt îndulcite cu îndulcitori artificiali sau sunt conservate cu conservanţi artificiali.

    Asociaţia Pro Consumatori (APC) a achiziţionat 35 de băuturi răcoritoare, care prin forma şi concepţia grafică a ambalajului urmăresc atragerea atenţiei copiilor şi influenţarea acestora în privinţa alegerii şi consumului.

    Studiul a fost realizat de către o echipă de experţi a APC România, coordonată de conf. univ. dr. Costel Stanciu. La realizarea acestui studiu s-a avut în vedere următorul obiectiv: Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere.

    Cititi mai multe pe www.vocea.biz

  • Omul care l-a cunoscut cel mai bine pe Putin dezvăluie adevăratul plan al Rusiei. România este vizată direct

    Înainte cu trei săptămâni de a se stinge, Shimon Peres a dat ultimul interviu scriitorului şi jurnalistului David Samuels, unul dintre interlocutorii săi preferaţi. Dialog spumos (întrebări non-conformiste, răspunsuri foarte interesante), desfăşurat în engleză şi ivrit, citabil în întregime.

    Am ales să decupez paragrafele referitoare la Vladimir Putin. Fiindcă vin din partea unui om care l-a cunoscut bine, pe care Putin l-a respectat şi l-a consultat, la fel cum au făcut preşedinţii Xi şi Obama. Ce spunea Peres: “Sunt foarte bun prieten cu Putin şi o să-ţi relatez, pe scurt, conţinutul uneia dintre discuţiile noastre recente” 

    Omul care l-a cunoscut cel mai bine pe Putin dezvăluie adevăratul plan al Rusiei. România este vizată direct