BusinessMagazin

Tag: consumatori

  • 15 bănci, amendate pentru publicitate înşelătoare de Protecţia Consumatorului

    Sancţiunile au fost aplicate ca urmare a controlului tematic pe publicitate, în cadrul căruia comisarii verifică modul în care băncile îşi promovează produsele în media.

    Surse citate de ziarul Bursa au spus că cele 15 instituţii de credit amendate sunt BCR, Banca Transilvania, BRD Groupe Societe Generale, CEC Bank, OTP Bank, Unicredit Bank, Piraeus Bank, Bancpost, Credit Europe Bank, Garanti Bank, Alpha Bank, ING Bank, Bank Leumi, Raiffesen Bank, Libra Internet Bank.

    Se pare că băncile de mai sus ar fi fost controlate de ANPC în perioada 28 august – 6 octombrie 2017. Sursele citate au mai precizat că acţiunea încă nu s-a încheiat. Acestea nu sunt primele amenzi aplicate de ANPC în anul în curs în sectorul bancar, scrie realitatea.net

  • Europenii irosesc peste 4 kg de alimente lunar

    Consumatorii care au copii au un motiv suplimentar pentru limitarea risipei de alimente: 84% au declarat că este foarte important să transmită copiilor importanţa unui stil de viaţă sustenabil (81%), să devină responsabili cu banii (63%) şi să protejeze mediul înconjurător (55%).

    Conform datelor ONU, în fiecare zi producem suficient pentru a hrăni 12 miliarde de oameni şi, totuşi, o treime dintre alimente este risipită. Aproape 1 miliard de oameni suferă de subnutriţie, în timp ce 30 – 50% din cantitatea totală de alimente aruncate provine chiar din bucătăriile noastre.

    „Trebuie să ne schimbăm modul de gândire, să ne asumăm responsabilităţi. Este important să reamintim lumii că hrana este o resursă limitată, de aceea ar trebui să acordăm o deosebită atenţie la ceea ce punem în coşul de gunoi.”, a declarat Hakan Bulgurlu, CEO-ul Arcelik, din care face parte şi Grunding.

    Punând conceptul  de „acasă” în centrul filosofiei sale, Grundig vine în sprijinul consumatorilor cu o serie de sfaturi care să îi ajute să optimizeze consumul de alimente şi să reducă cantitatea de mâncare irosită.

    • Europenii au declarat că alimentele cel mai frecvent irosite sunt fructele (51%) şi legumele (52%).
    • Alte alimente des irosite sunt pâinea (38%) şi produsele lactate (17%). Dulciurile se situează la polul opus, fiind cel mai puţin rispite (doar 3%).
    • Conform studiului, europenii aleg dacă aruncă sau nu un aliment bazându-se pe aspect (57%), în timp ce în numai 16% dintre cazuri motivul invocat este termenul de valabilitate.
    • 61% dintre europeni încearcă să consume alimentele în apropierea datei de expirare.
    • 36% din europeni cred că irosesc prea multe alimente, dar numai 56% dintre aceştia sunt îngrijoraţi de cantitatea pe care o risipesc.
    • 84% dintre europeni sunt de acord că este important să le transmitem copiilor importanţa unui stil de viaţă sustenabil, cu accent pe nevoia reducerii la minimum a risipei de alimente.

     

  • Europenii irosesc peste 4 kg de alimente lunar

    Consumatorii care au copii au un motiv suplimentar pentru limitarea risipei de alimente: 84% au declarat că este foarte important să transmită copiilor importanţa unui stil de viaţă sustenabil (81%), să devină responsabili cu banii (63%) şi să protejeze mediul înconjurător (55%).

    Conform datelor ONU, în fiecare zi producem suficient pentru a hrăni 12 miliarde de oameni şi, totuşi, o treime dintre alimente este risipită. Aproape 1 miliard de oameni suferă de subnutriţie, în timp ce 30 – 50% din cantitatea totală de alimente aruncate provine chiar din bucătăriile noastre.

    „Trebuie să ne schimbăm modul de gândire, să ne asumăm responsabilităţi. Este important să reamintim lumii că hrana este o resursă limitată, de aceea ar trebui să acordăm o deosebită atenţie la ceea ce punem în coşul de gunoi.”, a declarat Hakan Bulgurlu, CEO-ul Arcelik, din care face parte şi Grunding.

    Punând conceptul  de „acasă” în centrul filosofiei sale, Grundig vine în sprijinul consumatorilor cu o serie de sfaturi care să îi ajute să optimizeze consumul de alimente şi să reducă cantitatea de mâncare irosită.

    • Europenii au declarat că alimentele cel mai frecvent irosite sunt fructele (51%) şi legumele (52%).
    • Alte alimente des irosite sunt pâinea (38%) şi produsele lactate (17%). Dulciurile se situează la polul opus, fiind cel mai puţin rispite (doar 3%).
    • Conform studiului, europenii aleg dacă aruncă sau nu un aliment bazându-se pe aspect (57%), în timp ce în numai 16% dintre cazuri motivul invocat este termenul de valabilitate.
    • 61% dintre europeni încearcă să consume alimentele în apropierea datei de expirare.
    • 36% din europeni cred că irosesc prea multe alimente, dar numai 56% dintre aceştia sunt îngrijoraţi de cantitatea pe care o risipesc.
    • 84% dintre europeni sunt de acord că este important să le transmitem copiilor importanţa unui stil de viaţă sustenabil, cu accent pe nevoia reducerii la minimum a risipei de alimente.

     

  • Guvernul vrea un sistem de monitorizare a preţurilor pentru carburanţi

    ”Platforma de monitorizare a preţurilor pentru carburanţi, instrument similar Monitorului preţurilor în domeniul de retail alimentar, va conduce la transparentizarea pieţei pentru consumatori, astfel încât aceştia să poată alege carburanţii auto cu cel mai bun raport preţ-calitate. Creşterea transparenţei pentru consumatori ar putea accentua gradul de concurenţă pe piaţa comercializării cu amănuntul de carburanţi auto, cu implicaţii benefice asupra preţului carburanţilor, dar şi asupra calităţii acestora, serviciilor oferite în staţiile de distribuţie a carburanţilor etc”, se arată într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    Potrivit sursei citate, în vederea extinderii Monitorului preţurilor şi în domeniul carburanţilor auto, se intenţionează amendarea corespunzătoare a legii concurenţei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gfk: Încrederea consumatorilor din UE a ajuns la cel mai înalt nivel din ultimii 9 ani

    Rolf Bürkl, expertul în consum al GfK comentează: „Consumul privat s-a dovedit a fi unul dintre pilonii principali ai economiei europene în ultimul trimestru, în condiţiile în care numeroase ţări şi-au îmbunătăţit ori şi-au menţinut înclinaţia către cumpărare în acest trimestru. Aceste rezultate contrazic rezultatele relativ mixte obţinute de diverse ţări la alţi indicatori: aşteptările economice au scăzut în Franţa, Germania şi Portugalia, iar aşteptările privind veniturile au scăzut, de asemenea, în Franţa, Austria şi Germania, în comparaţie cu trimestrul al doilea al acestui an.”

    România: Aşteptările privind economia şi veniturile au variat într-o măsură nesemnificativă, dar dorinţa de cumpărare a crescut

    În ciuda creşterii veniturilor, scăderii inflaţiei şi reducerii TVA-ului, consumatorii din România s-au arătat prea puţin dispuşi să îşi schimbe opinia asupra perspectivei economice în timpul trimestrului al treilea.

    După un trimestru doi cu variaţii minime, aşteptările economice au fluctuat pe parcursul trimestrului III, revenind la aproximativ acelaşi nivel ca la finalul trimestrului anterior. Luna septembrie s-a încheiat la valoarea de 6,3 puncte, cu aproape un punct mai puţin decât la finalul trimestrului II, dar cu 5 puncte peste valoarea din aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Aşteptările privind veniturile au înregistrat, de asemenea, o mică scădere la începutul trimestrului III, dar apoi s-au stabilizat la nivelul de 24,2 puncte până la finalul trimestrului. Această variaţie reprezintă o scădere de 2 puncte faţă de sfârşitul trimestrului anterior, dar o creştere de 3,4 puncte faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Înclinaţia către cumpărare a înregistrat cea mai mare variaţie. La începutul trimestrului s-a menţinut la nivelul perioadei anterioare, dar în septembrie a crescut la 12 puncte. Aceasta reprezintă o creştere de 6,4 puncte faţă de finalul trimestrului II şi o creştere de 9,7 puncte faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

  • Lovitură grea pentru unul dintre coloşii bancari din România. Trebuie să modifice contractele

    Decizia ANPC vine în urma solicitărilor făcute de Guvernul Tudose şi de Administraţia Prezidenţială, care au cerut Autorităţii pentru Protecţia Consumatorului să soluţioneze un memoriu al Grupului Clienţilor cu Credite în CHF (GCCC).

    ANPC susţine “Analizele economice aveau la bază exclusiv calcule referitoare la indicatori de profit şi nu au ţinut cont de eventualele variaţii ale cursului sau ale ratei dobânzii”

    Banca spune că va contesta decizia ANPC.

  • Lovitură grea pentru unul dintre coloşii bancari din România. Trebuie să modifice contractele

    Decizia ANPC vine în urma solicitărilor făcute de Guvernul Tudose şi de Administraţia Prezidenţială, care au cerut Autorităţii pentru Protecţia Consumatorului să soluţioneze un memoriu al Grupului Clienţilor cu Credite în CHF (GCCC).

    ANPC susţine “Analizele economice aveau la bază exclusiv calcule referitoare la indicatori de profit şi nu au ţinut cont de eventualele variaţii ale cursului sau ale ratei dobânzii”

    Banca spune că va contesta decizia ANPC 

  • STUDIU: Nivelul plăţilor la timp efectuate de către români a crescut uşor în 2017

    În cadrul acestui studiu au fost intervievaţi factori de decizie din 3.200 de companii din 16 ţări europene cu privire la practicile de plată locale. Studiul îşi propune să analizeze relaţiile dintre comportamentele de plată, termenele de plată şi influenţa lichidităţilor asupra economiei europene. 

    Practici de plată

    Unul dintre motivele care a contribuit la uşoara creştere a punctualităţii plăţilor efectuate de către români ar putea fi reducerea scadenţei medii acordate, de la 39 de zile în 2016, la 37 de zile anul acesta. În prezent, termenele de plată sunt mai scurte decât în 2016: doar 54% dintre clienţii B2B au scadenţe de cel puţin 40 de zile, comparat cu 62% anul trecut. “Comparând rezultatele studiilor EOS din anii precedenţi, am ajuns la concluzia că scadenţele mai scurte au ca rezultat o rată de plată mai bună, afirmă Georg Kovacs, Managing Director al EOS KSI Romania.

    Cu toate acestea, în ciuda uşoarei îmbunătăţiri a numărului de plăţi efectuate  la timp, România este una dintre ţările est-europene cu numărul cel mai redus de facturi achitate la timp, alături de Grecia, Rusia, Bulgaria şi Slovacia.

    Motive pentru comportamentul de plată neadecvat

    În ceea ce priveşte nivelul de creanţe neîncasate, acesta rămâne acelaşi ca în 2016, adică de 4%, având un impact negativ asupra economiei din România. În comparaţie, nivelul mediu de creanţe neîncasate la nivelul Europei de Est este mai mic: 3%.

    De asemenea, media plăţilor întârziate în România anul acesta a rămas de 23% – la fel ca în 2016. Companiile din România care au participat la acest studiu consideră că principalele motive pentru care clienţii B2B (persoane juridice) nu plătesc sunt neîncasarea plăţilor de la propriii clienţi (80%), precum şi utilizarea liniilor de credit de la furnizori (69%). În ceea ce îi priveşte pe clienţii B2C (persoane fizice), aceştia întârzie cu plata sau nu plătesc deloc din cauza problemelor temporare cu lichidităţile (75%) şi neglijenţei (61%).

    Consecinţe ale comportamentului de plată neadecvat

    Chiar şi o singură factură neplătită are efecte negative asupra unei companii. Când vorbim însă de sute de mii de facturi neplătite, companiile implicate pot suferi pierderi care,  în unele cazuri, pot să ajungă la milioane de euro. Aşa cum arată studiul EOS, din cauza întârzierilor plăţilor, companiile din România suferă cel mai mult de pierderi de profit (62%), probleme cu cash flow (41%) şi reduceri ale investiţiilor (27%).

    Mai mult, companiile reacţionează la aceste întârzieri de plată şi neplăţi prin reducerea locurilor de muncă şi stoparea angajărilor (27%) şi prin creşterea preţurilor (22%), ceea ce afectează direct piaţa locală. „Cei mai mulţi oameni nu conştientizează consecinţele generate de neplăţi şi plăţile întârziate”, afirmă Georg Kovacs. „Colectarea de creanţe are, de cele mai multe ori, o imagine negativă în rândul publicului general. Rolul pe care îl joacă în economie nu este foarte vizibil, deşi consumatorul beneficiază semnificativ de pe urma acesteia, deoarece lichidităţile returnate unei companii ca rezultat al colectării de creaţe contribuie la evitarea creşterii preţurilor sau reducerii locurilor de muncă.”

    Nu în ultimul rând, 17% dintre companiile din România chestionate au fost total de acord că din cauza plăţilor întârziate şi neplăţilor s-au simţit vulnerabile. 

    Utilizarea eficientă a colectării de creanţe

    În Europa de Est companiile din România beneficiază cel mai mult de pe urma colaborării cu furnizorii externi. În fiecare an, colaborarea cu experţii în managementul creanţelor le returnează companiilor 13% din totalul cifrei de afaceri.  

    Cele mai multe companii din România folosesc lichidităţile recuperate de specialiştii în managementul creanţelor pentru a-şi extinde segmentul de business (35%), în timp ce 31% dintre companii investesc aceşti bani în crearea de noi locuri de muncă şi securizarea celor existente. Aceasta înseamnă că furnizorii de colectare de creanţe contribuie la stabilitatea locurilor de muncă. De asemenea, banii recuperaţi sunt investiţi în piaţa locală (29%) şi în cercetare şi dezvoltare (26%).

    În ceea ce priveşte colaborarea cu furnizorii externi de colectare de creanţe, aproape jumătate din companiile din România chestionate îşi administrează creanţele intern şi o medie de 10% dintre companii nu folosesc procese standardizate de management al creanţelor. Cu toate acestea, comparativ cu 2016,  în 2017 semnificativ mai multe companii au început să colaboreze cu furnizor externi pentru gestionarea creanţelor. 

    “Creanţele reprezintă un risc pentru companii. Acestea ar trebui să colaboreze cu specialişti în colectarea de creanţe, deoarece acest lucru îi ajută să se concentreze pe activitatea lor de bază, în timp ce lichidităţile lor sunt protejate”, afirmă Georg Kovacs.

    Tendinţe în comportamentul de plată

    În ceea ce priveşte viitorul, companiile din România tind să fie mai puţin optimiste decât erau anul trecut şi printre cele mai sceptice ţări din Europa de Est legat de tendinţele în comportamentul de plată al clienţilor lor. “Acest pesimism al românilor cu privire la viitor nu este surprinzător şi este explicabil, având în vedere crizele politice din ţară care conduc la instabilitate economică”, este de părere Georg Kovacs.

    Digitalizarea procesului de dunning

    Digitalizarea procesului de dunning înseamnă înfiinţarea şi gestionarea unui proces de colectare care sa fie automatizat şi personalizat pentru fiecare client în parte, spre exemplu prin utilizarea analizelor de tip “big data”.  

    Deşi cele mai multe companii folosesc un software ca să sprijine procesul de dunning, oamenii din echipă intervin de multe ori ei înşişi în acest proces.   În România jumătate dintre companiile chestionate se consideră a fi digitalizate, însă doar 14% au procese de facturare complet digitalizate. Aceasta ar putea fi o explicaţie de ce companiile româneşti au fost cele mai sceptice din Europa de Est când au fost întrebate dacă plăţile întârziate ar putea fi reduse printr-un proces de colectare de creanţe digitalizat. 

     

  • Până unde merge prostia umană: au cerut producătorilor SĂ READUCĂ coloranţii artificiali în produsele pe care le mănâncă zi de zi: “Nu mai au acelaşi gust”

    Cerealele nu mai au acelaşi gust fără culorile artificiale – cel puţina acesta e mesajul pe care l-au primit din partea consumatorilor cei de la General Mills, producătorul cerealelor Trix.

    Cei de la General Mills au decis să elimine coloranţii artificiali în 2016, dar plângerile venite de la clienţi i-au făcut să ia în calcul reintroducerea chimicalelor.

    Potrivit investorplace.com, compania va produce, începând din octombrie, o gamă numită Classic Trix; astfel, clienţii se vor putea bucura din nou din substanţele chimice cu care au crescut.

    În vreme ce General Mills aduce înapoi coloranţii artificiali, majoritatea companiilor se luptă pentru a elimina majoritatea elementelor nocive din alimentele comercializate.

  • A venit frigul: RADET începe probele pentru furnizarea căldurii către consumatorii din Bucureşti

    “Această acţiune se va derula într-un mod progresiv, ţinând seama de dimensiunile sistemului de termoficare şi a numărului de consumatori, şi se va desfăşura inclusiv în zilele de weekend, astfel încât pe măsură ce temperatura exterioară va scădea toţi consumatorii să beneficieze de agent termic pentru încălzire în condiţii normale”, transmite RADET.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro