Tag: consum

  • Care sunt cei mai mari consumatori de energie dintr-o casă şi ce scoţi din priză pentru a te încadra în cei 255 kWh pe lună pentru energia plafonată?

    Până în vara anului viitor, consmatorii casnici din România beneficiază de energie la un preţ plafonat de guvern, cu condiţia ca volumele consumate să se înscrie în anumite limite. 

    ♦ Gospodăriile din România au cel mai mic consum de energie la nivel european, cu o medie anuală de numai 1.500-1.700 kWh (125-142 kWh/lună), de zece ori mai redusă decât media gospodăriilor din Norvegia, de exemplu, după cum arată calculele ZF pe baza datelor ANRE şi alte surse disponibile.

    Până în vara anului viitor, consmatorii casnici din România beneficiază de energie la un preţ plafonat de guvern, cu condiţia ca volumele consumate să se înscrie în anumite limite. Astfel, clienţii casnici care au un consum mediu lunar de 100 kWh, primesc energia la cel mult 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus. Cei care au un consum lunar de 255 kWh primesc energia la 0,80 lei/kWh.

    Deşi cele mai multe gospodării din România se înscriu în acest plafoane, cei care depăşesc pragul de 255 kWh lunar pot scoate anumite electrocasnice din priză pentru a beneficia de preţuri plafonate. De exemplu, într-o bucătărie, cel mai mare consumator de energie este de departe un frigider, dacă este un model mai vechi, urmat de maşina de spălat vasele, în cazul în care face parte dintr-o clasă energetică inferioară, sau plita cu inducţie pentru cei care gătesc folosind energia electrică. În sufragerie, televizorul este cel mai mare consumator, în timp ce în baie maşina de spălat şi uscătorul de rufe sunt cei mai mari consumatori de energie.

    Dar având cel mai mic consum de energie pe gospodărie din Europa şi cel mai mic per capita de pe continent, încadrarea în acel plafon nu ar trebui să reprezinte o provocare majoră pentru români în iarna aceasta. Potrivit datelor disponibile pe platforma Odyssee-Mure.eu, o platformă de informaţii co-finanţată prin programul european Horizon, la nivelul anului 2019 gospodăriile din România aveau cel mai mic consum de energie la nivel european, de circa 1.700 kWh anual, de zece ori mai mic faţă de consumul din 2019 al unei gospodării din Norvegia, de exemplu.

    „Aceste diferenţe sunt generate mai ales de felul în care energia este folosită pentru încălzirea locuinţelor (de exemplu, energia este principala sursă de încălzire, cum este cazul Franţei), de gradul de dotare a locuiţelor cu diferite echipamente şi de nivelurile diferite de eficienţă energetică“, se arată pe site-ul Odysee-Mure.eu.

    Mai departe, cu un consum de numai 2,7 MWh pe cap de locuitor, la nivelul anului 2020, România este ultima ţară la nivel europeanîn ceea ce priveşte consumul de energie. Chiar şi Ucraina avea la nivelul anului 2020 un consum de energie mai mare, de circa 2,8 MWh per capita, după cum arată datele publicate de Agenţia Internaţională pentru Energie. Germanii consumau 6,4 MWh pe locuitor, Norvegia avea un consum de 23,3 MWh pe cap de locuitor în 2020 iar liderul absolut al consumului de energie pe cap de locuitor este Islanda, cu un nivel imposibil de egalat, de 51 MWh pe persoană. Potrivit datelor din 2021, consumul casnic a ajunsîn România la o pondere de circa 25% din consumul total de energie, media la nivel european, la nivelul anului 2020 fiind de 27%. Merită precizatînsă căîn ultimii ani România a trecut printr-un proces de dezindustrializare masiv. Aceste explicaţii au rostîn contextul în care printre noile propuneri ale Comisiei Europene de a trece cu bine iarna se numără şi indicaţia ca fiecare stat să-şi reducă consumul de energie din orele de vârf. Indicaţiile nu se referă la consumul casnic, unde oricum ar fi dificil de identificat ce ar mai putea românii să scoată din priză.

  • Consumul face un pas în spate: cifra de afaceri din retail, indicator pentru consumul privat, a scăzut cu 3,6% în septembrie faţă de luna august. La nouă luni, consumul a bifat un plus de 4,5% an/an

    Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, barometru pentru consumul privat, a înregistrat o scădere de 3,6% ca serie brută în septembrie faţă de luna august, pe fondul scăderilor înregistrate la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun, cu 8,3%, a vânzărilor la carburanţi cu 2,2%, şi a produselor nealimentare cu 0,4%,  arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Raportat la primele nouă luni din an, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul, serie brută, s-a majorat cu 4,5% an/an, datorită creşterii comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate cu 9,1%, vânzărilor de produse nealimentare cu 4,5% şi vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun cu 1,9%.

    În luna septembrie, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu, serie brută, a înregistrat o creştere, pe ansamblu, cu 2,5% an/an, pe fondul creşterilor înregistrate la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate cu 13,6% şi la vânzările de produse nealimentare cu 1,5%.

    Vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun au scăzut cu 3,1%.

    (Sursa:INS)


     

     

  • Bianca Presada: Provocările zilnice, cărămizi în dezvoltarea personală

    Vârstă: 30 de ani

    Funcţie: Trade Marketing Director

    Companie: Coca-Cola HBC România

    Cifră de afaceri (2021): 2,76 mld. lei

    Număr de angajaţi: 1.470

    Număr de colegi aflaţi în subordine: >40

    Experienţă: S-a alăturat echipei Coca-Cola HBC în 2015, în rolul de intern. De atunci a schimbat mai multe funcţii: Trade Marketing Coordinator, Brand Marketing Coordinator Non-Carbonated Drinks, Brand Marketing Coordinator My Coke, Sparkling Shopper Marketing Manager, Portfolio Integration Manager.


    Ambiţia sau talentul – ce contează cel mai mult pentru a avea succes?

    Reţeta ideală este un mix din cele două. Talentul fără ambiţie pare uşor de irosit, pe când ambiţia fără talent te poate purta până la un anumit punct spre succes. Din acest motiv, consider că primul pas spre succes este ambiţia, care construieşte pe talentul înnăscut sau perfecţionarea lui.

    În ce loc te simţi cea mai fericită?

    Vorba „călătorului îi şade bine cu drumul” mi se potriveşte mănuşă. Călătoriile mă fac cu adevărat fericită, explorând diverse locuri şi culturi sau cunoscând oameni noi. De aceea fiecare loc aduce un plus de fericire în viaţa mea.

    Care este cea mai realizare din viaţa ta de până acum?

    Cu siguranţă punctul în care am ajuns în carieră e cea mai mare realizare până în prezent. Am dedicat timp şi am pus pasiune în tot ce am făcut pentru a creşte în interiorul echipei Coca-Cola HBC,  dar şi împreună cu echipa mea, însumând reuşitele pe care le-am atins pas cu pas în ultimii ani.

    Dacă ar fi să oferi un rating vieţii tale de până acum, între 1 şi 10, care ar fi acesta?

    Probabil că 8 este un rating care defineşte tot ce am trăit până acum. Sunt un om ambiţios, perfecţionist, dar recunoscător pentru tot ce mi se întâmplă. Cu toate acestea, încă sunt unele lucruri pe care mi le doresc pentru un rating desăvârşit (10).

    Cine este mentorul tău?

    Pentru fiecare pas în carieră am avut un mentor dedicat. În prezent, i-aş menţiona pe Mihaela Hoffman (Coffee&Premium Spirits Business Director) şi Cristian Munteanu (Commercial Excellence Director). Cunoştinţele lor se completează şi obţin perspective noi, la care pot aplica propria mea viziune.

    Ce te motivează?

    Întotdeauna mi-am găsit motivaţia învăţând lucruri noi. Provocările de zi cu zi sunt un prilej bun pentru învăţare şi dezvoltarea mea. De-a lungul timpului am avut parte de oameni ce mi-au fost alături în acest proces, de aceea motivaţia mea este să dau şi eu mai departe celor din jurul meu.

  • Oana Antohe: Ascensiune în e-commerce

    Vârstă: 38 de ani

    Funţie: Seller Growth Director Marketplace

    Companie: eMAG

    Cifră de afaceri (2021, la nivel de grup): 9,57 mld. lei

    Număr de angajaţi: >10.000

    Număr de colegi aflaţi în subordine: Â100

    Experienţă: Pasionată de cifre, a avut rolurile de Management Trainee şi Business Analyst, apoi s-a dezvoltat în zona de vânzări, în departamentul Trade Marketing al unei companii de panificaţie. S-a alăturat echipei eMAG în urmă cu şapte ani şi acum dezvoltă strategii de business în eMAG Marketplace.


    Ambiţia sau talentul – ce contează cel mai mult pentru a avea succes?              

    Contează ambele, dar ambiţia este cea care te însoţeşte în drumul lung şi alambicat spre succes. Talentul îţi oferă un avantaj la începutul drumului şi este dificil de compensat prin muncă, dar fără ambiţie şi determinare s-ar putea să te opreşti înainte să îţi atingi potenţialul.

    Ce ţi-ar plăcea să ai şi nu deţii în prezent?                       

    Mi-ar plăcea să am mai mult timp, să citesc mai mult şi să fac o călătorie de câteva luni în jurul lumii. Pe plan profesional, aş vrea să pot testa mai multe dintre ideile pe care le am şi să lucrez mai îndeaproape cu cât mai mulţi dintre colegii mei.

    Care este cea mai realizare din viaţa ta de până acum?                     

    Contribuţia la dezvoltarea eMAG Marketplace. Sunt mândră de echipele pe care le-am creat, procesele pe care le-am gândit şi de ce am devenit: o platformă centralizată pe care peste 42.000 de antreprenori îşi cresc afacerile local şi internaţional, cu ajutorul instrumentelor pe care le oferim.

    Dacă ar fi să oferi un rating vieţii tale de până acum, între 1 şi 10, care ar fi acesta?                                                

    Greu de răspuns la o astfel de întrebare, mai ales că îmi place să acord ratinguri pe baza unui model de calcul în Excel, pe bază de factori, ipoteze, etc. Orientativ, aş spune 9, pentru că deşi sunt mulţumită de felul în care îmi trăiesc viaţa, mereu voi găsi aspecte de îmbunătăţit.

    Cine este mentorul tău?                                                         

    În fiecare etapă a vieţii mele am avut noroc de mentori. Părinţii mei m-au învăţat să am încredere în mine şi să fiu curioasă, unii profesori mi-au oferit instrumentele necesare să dezvolt o gândire logică, iar managerii mei mi-au servit ca model de atitudine, leadership şi profesionalism.

    Ce te motivează?          

    Mă motivează provocările care mă scot din zona de confort şi din care am de învăţat. Îmi place să fac parte dintr-o echipă talentată, care are o atitudine constructivă. În plus, îmi place să fiu cu un pas înaintea oricărei cerinţe şi să fiu pregătită pentru orice provocare profesională apare.

  • Ştefan Vâlsănoiu: Succesul are rădăcini în copilărie

    Vârstă: 38 de ani

    Funcţie: Director Executiv, Centrul Porsche Bucureşti

    Număr de colegi aflaţi în subordine: 45

    Companie: Porsche Inter Auto România

    Experienţă: Are 17 ani de experienţă în industria auto, atât în zona de sales, cât şi în zona de after sales. A fost timp de trei ani Škoda Sales Manager, cinci ani Director de Service VW, Škoda şi Seat. În prezent, deţine funcţia de Director Executiv la Centrul Porsche Bucureşti.


    Ambiţia sau talentul – ce contează cel mai mult pentru a avea succes?

    Ambiţia este cea care te face să munceşti atât de mult cât este necesar pentru a deveni performant. Talentul este doar un atu care te face să ajungi mai repede acolo. Ideal este să le ai pe amândouă. Personal, apreciez mai mult ambiţia.

    În ce loc te simţi cel mai fericit?

    Acasă, locul unde am copilărit. Este locul unde visurile/aspiraţiile mele au început să prindă contur, având alături familia, care mi-a insuflat ambiţia spre ţinte care pot părea de neatins pentru alţii.

    Care este cea mai realizare din viaţa ta de până acum?

    Sunt mulţumit, cea mai mare realizare este cariera mea profesională. Pot spune că am dus cu succes la final fiecare proiect în care m-am implicat. Desigur, orice obstacol poate fi depăşit atunci când sunt înconjurat de oameni care „merg în aceeaşi direcţie cu mine”.

    Dacă ar fi să oferi un rating vieţii tale de până acum, între 1 şi 10, care ar fi acesta?

    Aş da un 9, tot timpul este loc de mai bine! Drumul este bun, trebuie să ai răbdare să obţii întotdeauna ce îţi doreşti.

    Cine este mentorul tău?

    Mentorul meu este senseiul de kendo. Un profesor excelent al valorilor umane şi un manager de top cu o bogată experienţă internaţională. Am avut şi am foarte multe lucruri de învăţat de la el.

    Ce te motivează?

    În cariera mea de până acum a fost foarte important progresul, să devin din ce în ce mai bun în ceea ce fac. A fost concentrarea mea zilnică asta m-a motivat să fiu cine sunt astăzi.

    Care crezi că este cea mai mare provocare a vremurilor noastre?

    Adaptabilitatea este provocarea vremurilor noastre şi fiecare dintre noi ar trebui să o vadă ca pe o componentă necesară succesului.

  • Gabriela Mihăilă: „În drumul spre succes, talentul poate fi de multe ori o opţiune, pe când ambiţia nu”

    Vârstă: 40 de ani

    Funcţie: Sales Trainer Manager România şi Moldova

    Companie: Avon

    Număr de colegi aflaţi în subordine: 8

    Cifră de afaceri (2021)*: 349 mil. lei

    *Potrivit informaţiilor disponibile pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice

    Experienţă: „Aproape că aş putea spune că am lucrat în Training de când mă ştiu “, spune ea. De-a lungul timpului, a acumulat peste 15 ani de învăţare, dar şi de inspiraţie oferită celor din jur pentru a fi măcar cu puţin mai buni în ceea ce fac, de la o zi la alta. Şi consideră că i-a ieşit.


    Ambiţia sau talentul – ce contează cel mai mult pentru a avea succes?              

    În drumul spre succes, talentul poate fi de multe ori o opţiune, pe când ambiţia nu. Talentul îţi poate facilita anumiţi paşi spre destinaţia dorită, însă dacă nu eşti motivat să ajungi unde ţi-ai propus şi nu dovedeşti maturitate în acţiuni, rişti să te împiedici înainte de final.

    În ce loc te simţi cea mai fericită?                                       

    Acasă, alături de familia mea. La o cafea, cu prietena mea din copilărie. În pădure, culegând flori cu copiii mei. La un concert cu colegii, savurând o muzică bună. La un teambuilding cu echipa. Sunt fericită în toate locurile unde există energie pozitivă. Şi nu sunt puţine, spre norocul meu.

    Care este cea mai mare realizare din viaţa ta de până acum?

    Deşi pentru unii poate părea uşor de atins, pentru mine cea mai mare realizare o reprezintă echilibrul: între personal şi profesional, între studiu pentru job şi pasiuni, între timpul alocat echipei şi colegilor şi timpul alocat familiei. Recunosc şi că mi-a luat 40 de ani să-l ating.

    Dacă ar fi să oferi un rating vieţii tale de până acum, între 1 şi 10, care ar fi acesta?

    Pot să trec 5, în ideea că aş mai avea nevoie de încă atâţia ani în viaţă cel puţin, ca să ajung la 10? 🙂  Ratingul este dat de suma dintre alegerile făcute, eşecurile avute şi învăţămintele trase după. Dacă la final rezultatul este pe plus, obiectivul este ca şi atins.

    Cine este mentorul tău?

    Indubitabil, Raluca Kisescu. Şi acum îmi amintesc discuţiile mentor-mentee din vremea în care era angajat Avon şi încă nu un unicorn. Un OM cu care aş vorbi ore în şir. Ştie să mă provoace, să mă scoată din zona de confort şi mai ales, să fie un prieten autentic. Mă declar mentee-ul ei pe viaţă!

    Ce te motivează?          

    Mă simt motivată să coordonez echipa de Training şi să ajut ca fiecare membru să crească. La fel de motivată sunt şi când oamenii mei sunt în lumina reflectoarelor şi primesc apreciere pentru munca lor, sau când sărbătorim împreună succes după succes, dar şi când învăţăm din fiecare insucces.

  • Povestea doctoriţei care atunci când pleca de la spital, mergea să se ocupe de afacerea ei, construită de la zero şi care acum are aproape 200 de angajaţi şi afaceri de 12 mil. euro

    Profilul Oanei Groza a apărut în anuarul 100 TINERI MANAGERI DE TOP, EDIŢIA 2022. 

    Oana Groza

    Vârstă: 32 de ani

    Funcţie: Medic specialist Medicină de familie şi Manager General

    Companie: STIL/Exquisite Diamonds

    Număr de angajaţi: 165

    Cifră de afaceri (2021): 12 mil. euro

    Experienţă: Îmbină atmosfera din camera de gardă cu cea din atelierul de producţie, pe care le consideră asemănătoare. Spune că experienţa, disciplina şi rezilienţa dobândite în domeniul medical îi aduc un mare plus în noul domeniu al diamantelor, care este extrem de competitiv şi subiectiv.


    Ambiţia sau talentul – ce contează cel mai mult pentru a avea succes?

    Ambiţia este cea mai importantă unealtă în atingerea succesului, depăşind de departe puterea talentului şi a resurselor. O atitudine ambiţioasă duce către satisfacţie şi succes, indiferent de obstacolele întâmpinate pe parcurs.

    Ce ţi-ar plăcea să ai şi nu deţii în prezent?

    Mi-ar plăcea ca începuturile să fie uşoare şi să am mai mult timp pentru hobby-uri. Implicarea recentă de 100% în businessul familiei şi dorinţa de a acumula o mare cantitate de informaţii noi mă ţine predominant la sediul nostru din Râmnicu-Vâlcea.

    În ce loc te simţi cea mai fericită?

    Fericirea atinge cote maxime duminica, în grădina de acasă, alături de familie şi Golden Retriever.

    Care este cea mai realizare din viaţa ta de până acum?

    Contorizez realizările prin gesturi mici şi spontane, prin recunoştinţa sincera a pacienţilor, prin decizii curajoase şi acceptarea noilor provocări şi, cel mai important, prin libertatea de a fi eu însămi în fiecare zi.

    Dacă ar fi să oferi un rating vieţii tale de până acum, între 1 şi 10, care ar fi acesta?

    9 cu multe clipe de 10.

    Ce te motivează?

    Oportunitatea de a crea bijuterii în  România, piese unicat care vor fi transmise peste generaţii, care adună povesti şi leagă jurăminte, mă motivează în fiecare zi.

    Care crezi că este cea mai mare provocare a vremurilor noastre?

    Consider capacitatea de adaptare şi flexibilitatea gândirii ca două calităţi esenţiale în a face faţă cu succes provocărilor vremurilor noastre.

     


     

  • Impactul inflaţiei asupra comportamentului de consum de sărbători: Unu din trei români va cumpăra mărci private de Crăciun, faţă de doar unu din şase europeni

    ♦ Mărcile private sunt cunoscute pentru că au preţuri mai mici cu până la 30% faţă de brandurile consacrate.

    Scumpirile pe bandă rulantă la alimente, bunuri de îngrijire personală sau pentru casă, la haine şi electro-IT îi fac pe români mai precauţi în achiziţii şi îi determină să se orienteze către produsele cu preţuri mai mici. Inflaţia de circa 15% în România este una dintre cele mai mari din Europa, aşa că oamenii resimt din plin creşterile de preţuri mai ales că salariile sunt printre cele mai mici de pe Bătrânul Continent.

    „De remarcat pentru România faţă de media europeană este faptul că de două ori mai mulţi consumatori declară că de Crăciun vor apela la mărcile proprii ale retailerilor (30% vs. 16%) şi la produse de origine locală (22% vs. 15%) în categoria alimente“, spune Vasi Dragomir, NielsenIQ consumer insights lead Romania & Bulgaria. Compania de cercetare de piaţă a analizat situaţia în mai multe pieţe europene, precum Germania, Franţa, Marea Britanie, Spania, Italia, Portugalia, Turcia, Polonia, Grecia şi România, studiile fiind efectuate în perioada august-septembrie 2022.

    În total, au fost realizate peste 7.700 de interviuri, iar 92% dintre respondenţi au observat creşteri ale preţurilor la alimente. Oamenii estimează că sumele plătite de ei pe produse alimentare şi articole de îngrijire personală au crescut, în medie, cu 18% din 2019 până în prezent.

    Datele arată astfel că, din cauza inflaţiei, unu din trei români spune că va cumpăra mărci private de Crăciun, faţă de doar unu din şase europeni în general.

    Motivul pentru care consumatorii se orientează către mărcile private ale retailerilor este acela că produsele ce poartă nume precum Pilos, Gusturi Româneşti sau K-Classic au preţuri mai mici cu până la 30% faţă de brandurile consacrate.

    „Contextul de multi-criză facilitează o orientare mai puternică spre valoare demonstrată şi spre sprijinirea economiei locale, iar în România există o asociere puternică în mintea oamenilor între marca proprie şi originea locală“, adaugă executivul companiei de măsurare şi analiză de date.

    Într-adevăr, de foarte multe ori retailerii comunică faptul că mărcile private (o parte dintre ele) sunt „made in Romania“, ba chiar există unii care au lansat braduri proprii dedicate ideii de produs autohton.

    În ceea ce îi priveşte pe români, există deja de mai mulţi ani această tendinţă de a cumpăra bunuri de provenienţă locală. Totodată însă, începând cu 2022 dincolo de acest factor ei se uită tot mai atent la preţ, remarcându-se un fenomen de downtrading. Spre comparaţie, în ultimii ani a existat un fenomen invers, de uptrading, adică de orientare spre bunuri mai scumpe, dat fiind că erau bani în piaţă.

    Mărcile private câştigă astfel teren, dar este important de spus şi faptul că, în România, cota lor de piaţă e mai mică decât în alte pieţe din Occident şi chiar din regiune.

    Un alt element care atrage atenţia cumpărătorilor sunt promoţiile, care vor deveni un factor-cheie în perioada sărbătorilor. Astfel o treime dintre respondenţi spun că vor cumpăra mai multe bunuri la ofertă. Totuşi, ponderea e mai mică decât în cazul celor care au răspuns asta în cazul cumpărăturilor zilnice, semn că deşi bugetele sunt strâmtorate, sărbătorile vor fi în continuare o ocazie de celebrare. Cele mai relevante categorii premium pentru consumatori sunt carnea proaspată, brânza, fructele, vinul şi cafeaua, conform NielsenIQ.

    Circa 37% din bugetul de Crăciun al europenilor este prevăzut pentru cadouri. În majoritatea ţărilor, ca şi în România, articolele de îmbrăcăminte, parfumurile, jucăriile, cardurile cadou şi produsele gourmet sunt primele pe lista de achiziţii pentru a fi oferite în dar.

     

  • Gazul intern ocroteşte România de probleme de alimentare, dar efectele indirecte ale crizei energetice pot fi de proporţii

    România este unul dintre statele europene cu o situaţie comodă în ceea ce priveşte resursele interne de gaze naturale, circa 80% din consumul intern putând fi alimentat cu gazul produs aici.

    Dar cu o economie dependentă de exporturi către statele europene, multe dintre ele puternic afectate de criza energetică, poziţia României în faţa crizei gazului nu mai este la fel de solidă. Care sunt vulnerabilităţile majore? „Oferta globală de gaz va rămâne limitată chiar şi în 2024, lucru care duce preţurile şi mai sus. Acest lucru va lovi în veniturile populaţiei, ceea ce va duce la o scădere a cererii în economie. Companiile ar putea alege să reducă producţia pentru a limita costurile cu energia, lucru care mai departe se va duce către lanţurile de aprovizionare din alte sectoare şi ţări. De exemplu, o încetinire a Germaniei, inima industrială a Europei, va fi resimţită de furnizorii ei din statele central şi est-europene“, se arată într-o analiză The Economist.

    Germania este cea mai importantă destinaţie de export pentru economia României, urmată de Italia, afectată şi ea de criza energetică, şi Franţa. Odată cu declanşarea războiului din Ucraina, Germania este unul dintre cele mai afectate state de criza gazului rusesc, fiind forţată să găsească alternative contra cronometru.

    De succesul acestei lupte nu depinde însă numai economia Germaniei, ci şi cea a ţărilor care au parteneriate comerciale semnificative cu ea. România este unul dintre aceste state.

  • BNR: Rata inflaţiei va creşte peste prognozele din vară tendinţa alimentată de creşterile preţurilor alimentelor; nu se ştie care va fi impactul plafonării preţurilor la energie; scăderea consumului privat va avea o influenţă semnificativă în PIB în T3

    BNR a publicat joi după-amiază minuta şedintei Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale din 5 octombrie atunci când s-a decis majorarea dobânzii de referinţă de la 5,5% la 6,25%.

    Rata dobânzii lombar, la care se împrumută băncile de la BNR, a crescut de la 6,5% la 7,25%.

    BNR menţionează în minută că inflaţia actuală este peste prognozele din vară, iar creşterea preţului la produsele alimentare începe să se vadă.

    După o creştere economică peste aştepări în T1 şi T2, în T3 se va vedea o scădere a economiei din cauza reducerii consumului privat.

    BNR încă nu poate cuantifica ce impact va avea asupra inflaţiei eliminarea plafonărilor preţurilor la energie.

    BNR mai menţionează că efectivul salariaţilor din economie şi-a încetinit vizibil creşterea în iunie şi iulie pe seama evoluţiilor din sectorul privat.

    Dinamica anuală de două cifre a câştigului salarial mediu brut nominal s-a cvasi-plafonat în ultimele luni mărindu-şi implicat ecartul negativ faţă de dinamica inflaţiei.

    BNR mai menţionează că se remarcă un punct de inflecţiune în dinamica creditării în sensul că creşterea dobânziilor a încetinit vizibil acordarea de credite.

     

    Mai jos aveţi minuta integrală a şedinţei Consiliului de Administraţie al BNR din 5 octombrie:

    Membri ai Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României prezenţi la şedinţă: Mugur Isărescu, preşedinte al Consiliului de administraţie şi guvernator al Băncii Naţionale a României; Florin Georgescu, vicepreşedinte al Consiliului de administraţie şi prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Leonardo Badea, membru al Consiliului de administraţie şi viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de administraţie şi viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Csaba Bálint, membru al Consiliului de administraţie; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administraţie; Cristian Popa, membru al Consiliului de administraţie; Dan-Radu Ruşanu, membru al Consiliului de administraţie; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administraţie.

    În cadrul şedinţei, Consiliul de administraţie a discutat şi adoptat decizia de politică monetară, pe baza datelor şi analizelor privind evoluţiile macroeconomice, financiare şi monetare curente şi de perspectivă prezentate de direcţiile de specialitate şi a altor informaţii interne şi externe disponibile.

    În discuţiile privind evoluţia recentă a inflaţiei, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflaţiei a ajuns la 15,32 la sută în august, depăşind marginal previziunile, după ce în luna iulie a scăzut la 14,96 la sută, de la 15,05 la sută în iunie. S-a remarcat că noua creştere a fost antrenată aproape în totalitate de continuarea scumpirii alimentelor, incluzând categoria LFO, al cărei impact a fost contrabalansat totuşi în mare parte de scăderea preţului combustibililor – pe fondul compensării preţului carburanţilor şi al descreşterii cotaţiei petrolului –, precum şi de efecte de bază asociate evoluţiei preţurilor energiei.

    Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a continuat să crească într-un ritm susţinut şi superior aşteptărilor în iulie-august, dar încetinit faţă de trimestrele anterioare, mărindu-se la 11,2 la sută în august, de la 9,8 la sută în iunie. Totodată, contribuţia la avans a subcomponentei alimentelor procesate a atins un nou maxim al ultimelor trimestre, în principal ca efect al scumpirii materiilor prime şi energiei, în timp ce aportul segmentului mărfurilor nealimentare a rămas modest, iar cel al subcomponentei serviciilor a devenit practic nul, inclusiv pe fondul evoluţiei în termeni anuali a raportului leu/euro, au observat membrii Consiliului.

    În urma analizei, s-a convenit că ascensiunea ratei anuale a inflaţiei CORE2 ajustat din iulie-august este atribuibilă tot şocurilor globale pe partea ofertei – amplificate şi prelungite de războiul din Ucraina şi de sancţiunile asociate –, dar şi secetei extinse la nivel european din acest an, ale căror efecte inflaţioniste directe şi indirecte au fost potenţate şi în cursul verii de cotele înalte ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt, de continuarea manifestării unei cereri reprimate pe anumite segmente, precum şi de ponderea însemnată deţinută în coşul de consum de produsele alimentare şi de cele importate. Impactul inflaţionist al şocurilor pe partea ofertei a continuat să crească recent şi în Europa, precum şi în alte ţări dezvoltate, inclusiv la nivelul inflaţiei de bază, au subliniat mai mulţi membri ai Consiliului, evocând mărirea ratei anuale a inflaţiei în luna septembrie la 10 la sută în zona euro şi între 15 la sută şi 19 la sută în ţări vecine României.

    Au fost evidenţiate însă şi majorările mai estompate de dinamică consemnate în iulie-august de preţurile producţiei industriale pentru piaţa internă pe segmentul bunurilor de consum, pe seama decelerării creşterii preţurilor celor de folosinţă îndelungată, precum şi ajustările descendente suferite în ultimele luni de aşteptările inflaţioniste pe termen scurt ale agenţilor economici din industrie, comerţ şi construcţii, de la nivelurile foarte ridicate atinse anterior. S-au făcut, de asemenea, referiri la expectaţiile inflaţioniste pe termen mai lung ale analiştilor bancari, care s-au mărit doar foarte uşor în acest interval, dar în condiţiile plasării lor deasupra intervalului ţintei, precum şi la tendinţa tot mai evidentă de erodare a puterii de cumpărare a consumatorilor, reflectată de creşterea valorii negative a dinamicii salariului mediu net real în debutul trimestrului III.

    În ceea ce priveşte poziţia ciclică a economiei, membrii Consiliului au remarcat că activitatea economică şi-a încetinit considerabil creşterea în trimestrul II faţă de precedentele trei luni – la 2,1 la sută, de la 5,1 la sută –, dar mult mai puţin decât s-a anticipat. S-a concluzionat că evoluţia face probabilă o nouă creştere moderată a excedentului de cerere agregată în acest interval, contrar aşteptărilor.

    Şi creşterea în termeni anuali a PIB a continuat să depăşească semnificativ previziunile, decelerând doar uşor în trimestrul II, la 5,3 la sută, de la 6,4 la sută în trimestrul anterior. Aportul majoritar la creşterea economică a fost adus însă de variaţia stocurilor, în timp ce contribuţia consumului gospodăriilor populaţiei, secundară ca mărime, s-a diminuat vizibil faţă de trimestrul precedent, iar cea a formării brute de capital fix a rămas foarte modestă, deşi s-a mărit uşor, au observat membrii Consiliului.

    Totodată, exportul net a redevenit puternic contracţionist, în condiţiile scăderii dinamicii anuale a exportului, concomitent cu reamplificarea considerabilă a celei a importului de bunuri şi servicii. Deficitul balanţei comerciale şi cel de cont curent şi-au diminuat totuşi dinamica anuală în trimestrul II – mai pronunţat în cazul celui din urmă –, pe fondul atenuării marginale a decalajului nefavorabil dintre dinamica preţurilor importurilor şi cea a preţurilor exporturilor, dar şi cu aportul ameliorării evoluţiei soldului balanţei veniturilor primare. Dimensiunea şi ritmul de adâncire a deficitului extern rămân însă deosebit de îngrijorătoare, chiar dacă, în ultima perioadă, acestea sunt atribuibile în bună măsură înrăutăţirii raportului de schimb şi acţiunii unor factori conjuncturali, resimţite acut şi în alte economii europene, au subliniat în mod repetat membrii Consiliului.

    În ceea ce priveşte piaţa muncii, membrii Consiliului au arătat că efectivul salariaţilor din economie şi-a încetinit vizibil creşterea în iunie-iulie pe seama evoluţiilor din sectorul privat, iar prelungirea scăderii ratei şomajului, până la 5,1 la sută în luna august, a fost însoţită în cursul trimestrului II de restrângerea uşoară a ratei locurilor de muncă vacante, în premieră pentru ultimele şase trimestre. Totodată, dinamica anuală de două cifre a câştigului salarial mediu brut nominal s-a cvasi-plafonat în ultimele luni, mărindu-şi implicit ecartul negativ faţă de dinamica inflaţiei, evoluţie acompaniată însă de o nouă accelerare a creşterii în termeni anuali a costului unitar cu forţa de muncă din industrie, ca efect al accentuării considerabile a pierderilor de productivitate, pe fondul crizei energetice ce afectează activitatea industrială autohtonă şi pe cea a partenerilor comerciali.

    În acelaşi timp, s-a remarcat că cele mai recente sondaje de specialitate indică o scădere uşoară a deficitului de forţă de muncă raportat de companii, după creşterea neîntreruptă consemnată de la finele anului 2020, precum şi o relativă slăbire a intenţiilor de angajare pe orizontul apropiat de timp, în contextul costurilor extrem de ridicate cu energia şi al incertitudinilor generate de războiul din Ucraina şi de sancţiunile tot mai severe asociate, cu impact inclusiv asupra cererii. Această conjunctură – implicând o probabilă atenuare a gradului de tensionare a pieţei muncii în semestrul II din acest an –, este de natură să frâneze creşterea dinamicii salariilor în viitorul apropiat, chiar şi în condiţiile actualelor rate mai înalte ale inflaţiei, au susţinut mai mulţi membri ai Consiliului.

    Totodată, s-a reiterat că dincolo de orizontul apropiat de timp, capacitatea unor firme de a se menţine viabile/profitabile, în contextul costurilor ridicate, va fi testată şi de sistarea măsurilor de sprijin guvernamental, precum şi de nevoia de tehnologizare, ce s-ar putea solda cu noi restructurări sau falimente de firme. Au fost, de asemenea, punctate incertitudinile notabile ce decurg din extinderea automatizării şi digitalizării pe plan intern, precum şi din tendinţa de creştere a recursului la muncitori extracomunitari.

    În discuţiile referitoare la condiţiile financiare, membrii Consiliului au observat că principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare s-au stabilizat în perioada recentă marginal deasupra valorilor atinse spre finele lunii iulie, după uşoare ajustări descendente înregistrate în august, pe fondul deciziei de politică monetară a BNR şi al semnalelor transmise de banca centrală în acest context. S-a remarcat, totodată, că randamentele titlurilor de stat au recuperat parţial în septembrie descreşterile consemnate în precedentele două luni, urmând o traiectorie moderat ascendentă, în linie cu evoluţiile din economii dezvoltate şi din regiune, în contextul semnalelor/deciziilor băncilor centrale majore privind continuarea întăririi ferme a politicii monetare, asociate cu o creştere a aversiunii globale faţă de risc. Rata medie a dobânzii la creditele noi şi-a accelerat însă puternic creşterea în iulie-august, şi ca efect al măririi IRCC în debutul trimestrului III, iar cea aferentă depozitelor noi la termen a continuat să avanseze alert, inclusiv pe segmentul populaţiei, nivelul ei real rămânând totuşi semnificativ negativ, au subliniat mai mulţi membri ai Consiliului.

    În această conjunctură, dar şi pe fondul epuizării acţiunii sezoniere din vară a unor factori interni, leul şi-a corectat integral în luna septembrie aprecierea semnificativă faţă de euro acumulată în iulie-august, iar în raport cu dolarul SUA, moneda naţională s-a depreciat, ca urmare a evoluţiilor de pe pieţele financiare internaţionale, au arătat membrii Consiliului. Totodată, s-a convenit că riscuri la adresa evoluţiei ratei de schimb a leului – cu potenţiale consecinţe asupra inflaţiei şi a indicatorilor de vulnerabilitate externă –, continuă să vină din nivelul şi tendinţa dezechilibrului extern şi din incertitudinile asociate consolidării bugetare, precum şi dintr-o eventuală deteriorare suplimentară a percepţiei de risc asupra pieţelor financiare din regiune, în contextul escaladării războiului din Ucraina. Influenţe de sens opus sunt totuşi de aşteptat din restrângerea diferenţialului ratei dobânzii pe termen scurt, în condiţiile cvasi-stopării creşterii ratelor dobânzilor-cheie de către bănci centrale din regiune, au susţinut unii membri ai Consiliului.

    Totodată a fost evidenţiată inflexiunea recentă produsă în evoluţia dinamicii anuale de două cifre a creditului acordat sectorului privat. Astfel, după o ascensiune cvasi-continuă de aproape doi ani, aceasta a început să se reducă gradual în debutul semestrului II, coborând la 15,9 la sută în august, de la 17,5 la sută în iunie, în principal ca urmare accentuării descreşterii variaţiei înalte a componentei în lei, pe seama evoluţiilor de pe ambele segmente majore – populaţie şi societăţi nefinanciare –, chiar şi în condiţiile unui aport uşor crescut al programelor guvernamentale. Drept urmare, ponderea creditului în monedă naţională în total s-a redus marginal, la 71,8 la sută în august, de la 72,0 la sută la jumătatea anului.

    În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor evaluări, rata anuală a inflaţiei va continua probabil să mai crească până spre finele anului curent, dar într-un ritm vizibil încetinit, urcând astfel peste valorile în descreştere uşoară previzionate pe orizontul scurt de timp în cea mai recentă prognoză pe termen mediu. S-a reamintit că prognoza din august anticipa plafonarea în trimestrul III şi intrarea ulterioară a ratei anuale a inflaţiei pe o traiectorie descrescătoare, graduală timp de trei trimestre, însă relativ alertă apoi, implicând plasarea acesteia la 13,9 la sută în decembrie 2022, dar uşor sub punctul central al ţintei la finele orizontului prognozei.

    Responsabile de înrăutăţirea suplimentară a perspectivei apropiate a inflaţiei sunt tot şocurile globale pe partea ofertei, au subliniat membrii Consiliului, observând că determinanţii majori continuă să fie dinamicile mai mari anticipate a fi consemnate în lunile următoare de preţurile gazelor naturale şi energiei electrice – inclusiv în condiţiile modificării caracteristicilor schemei de plafonare a preţurilor la energia electrică –, precum şi de preţurile alimentelor, sub influenţa creşterii ample a cotaţiilor mărfurilor agroalimentare, pe fondul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor instituite, dar şi al secetei prelungite şi extinse la nivel european din această vară. Influenţe suplimentare sunt aşteptate şi de pe segmentul preţurilor administrate, în timp ce efecte de bază dezinflaţioniste, dar relativ modeste, se vor manifesta inclusiv pe segmentul combustibililor, dată fiind şi recenta prelungire a schemei de plafonare a preţurilor carburanţilor.

    S-a sesizat că, în aceste condiţii, efectele inflaţioniste adiţionale – directe şi indirecte – ale şocurilor globale pe partea ofertei vor continua să afecteze, în perspectivă apropiată, atât evoluţia componentelor exogene ale IPC, cât şi dinamica inflaţiei de bază, cu o intensitate ceva mai mare decât s-a prezumat în august, însă mult diminuată în raport cu prima parte a anului.

    S-a convenit, totodată, că impactul exercitat de schemele de plafonare şi compensare a preţurilor la energie şi combustibili rămâne dificil de previzionat şi că balanţa integrală a riscurilor la adresa perspectivei inflaţiei induse de factorii pe partea ofertei continuă să fie dominată de riscuri în sens ascendent, cel puţin pe termen scurt, în contextul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate, precum şi pe fondul secetei din acest an, fiind totuşi posibile şi corecţii descendente relativ mai pronunţate ale cotaţiilor unor mărfuri, incluzându-le pe cele agroalimentare, precum şi ameliorări ceva mai evidente în lanţuri globale de producţie şi aprovizionare.

    În acelaşi timp, s-a observat că din partea poziţiei ciclice a economiei sunt de aşteptat presiuni inflaţioniste modeste şi în atenuare în perspectivă apropiată, dar mai intense decât cele anticipate anterior, în condiţiile în care noile evaluări indică o încetinire puternică a creşterii economiei în semestrul II – sub impactul escaladării războiului din Ucraina şi al extinderii sancţiunilor asociate –, însă după un avans mult peste aşteptări consemnat de PIB şi în trimestrul II. Evoluţiile fac probabile valori în descreştere mai pronunţată ale excedentului de cerere agregată în semestrul II, dar mai ridicate decât cele evidenţiate în prognoza din august. Totodată, ele implică o majorare semnificativă a dinamicii anuale a PIB în trimestrul III, urmată doar de o scădere uşoară a acesteia în trimestrul IV, pe fondul unor efecte de bază, au remarcat membrii Consiliului.

    Potrivit indicatorilor cu frecvenţă ridicată, este de aşteptat ca evoluţia consumului privat să frâneze însă semnificativ creşterea anuală a PIB în trimestrul III şi ca influenţele expansioniste majore să vină din redinamizarea formării brute de capital fix, în principal pe seama activităţii din construcţii, au sesizat membrii Consiliului. În acelaşi timp, din partea exportului net este posibilă o contribuţie negativă mai redusă la dinamica anuală a PIB, în condiţiile în care exporturile de bunuri şi servicii şi-au diminuat doar marginal variaţia anuală în luna iulie, iar importurile şi-au majorat-o uşor, inclusiv pe fondul evoluţiei nefavorabile a preţurilor externe. Acestea au avut însă drept consecinţă reamplificarea dinamicii anuale înalte a deficitului comercial faţă de media trimestrului II, şi mai ales a celei a deficitului de cont curent, care a reflectat şi o deteriorare a evoluţiei soldului balanţelor veniturilor secundare în această lună.

    Escaladarea războiului din Ucraina şi sancţiunile tot mai severe asociate generează însă incertitudini şi riscuri considerabile la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, au arătat în mai multe intervenţii membrii Consiliului, evocând efectele posibil mai mari exercitate astfel asupra puterii de cumpărare şi încrederii consumatorilor, precum şi asupra activităţii, profiturilor şi planurilor de investiţii ale firmelor, dar şi potenţiala afectare mai severă a economiei europene/globale şi a percepţiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanţare.

    În acest context, membrii Consiliului au insistat asupra importanţei atragerii fondurilor europene, mai ales a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte, dar este esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, precum şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al şocurilor globale pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina.

    Incertitudini şi riscuri majore rămân însă asociate şi conduitei politicii fiscale, au convenit membrii Consiliului, făcând referiri, pe de o parte, la caracteristicile execuţiei bugetare din primele opt luni ale anului şi la cerinţa continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv şi al tendinţei generale de înăsprire a condiţiilor de finanţare, iar, pe de altă parte, la actuala conjunctură economică şi socială dificilă pe plan intern şi global, precum şi la seturile de măsuri aplicate sau prefigurate pentru sprijinirea populaţiei şi firmelor, de natură să afecteze parametrii bugetari. Din această perspectivă, deosebit de importante au fost considerate coordonatele următoarei rectificări bugetare din acest an.

    Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat reclamă majorarea cu 0,75 puncte procentuale a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea ancorării anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu şi a stimulării economisirii, pentru a se asigura readucerea durabilă a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. A fost subliniată din nou importanţa dozajului măsurilor şi a calibrării conduitei politicii monetare în actuala conjunctură, pentru o ancorare eficace a expectaţiilor inflaţioniste, în condiţiile unor costuri cât mai reduse în termenii creşterii economice, având în vedere şi efectele contracţioniste majore generate de şocurile ample pe partea ofertei, îndeosebi de criza energetică, dar şi cerinţa progresului consolidării bugetare.

    Totodată, s-a susţinut necesitatea păstrării controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară şi a fost reiterată importanţa continuării monitorizării atente a evoluţiilor mediului intern şi internaţional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu.

    În aceste condiţii, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,25 la sută, de la 5,50 la sută. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,25 la sută, de la 6,50 la sută şi creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,25 la sută, de la 4,50 la sută, precum şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.”