Potrivit ANM, în judeţele Constanţa şi Tulcea se vor semnala grindină, frecvente decărcări electrice, averse care vor cumula local 25 de litri pe metru pătrat şi intensificări de scurtă durată ale vântului.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Tag: Constanta
-
Bucureştiul o să aibă cea mai mare plajă urbană din Europa. Vezi când se deschide şi unde – VIDEO
Cea mai mare plajă urbană din Europa se va deshide la doar 15 minute de Bucureşti pe 10 iunie. Plaja de 30.000 de metri pătraţi include o piscină tropicală de 720 mp şi 1.500 de şezlonguri de nisip. Investiţia totală a proiectului se ridică la 5 milioane de euro şi plasează Bucureştiul în liga selectă a capitalelor europene cu plaje urbane, precum Lisabona, Berlin, Viena, Paris, Moscova sau Hamburg.
„Fiecare vară la Therme Bucureşti aduce extinderi şi elemente unice în România pentru vizitatorii noştri. Din acest an, bucureştenii beneficiază de cea mai mare şi complexă plajă urbană din Europa, care recreează scenografia exotică estivală prin nisip fin, piscină tropicală, vegetaţie, şezlonguri pe plajă şi terasă, pool bar şi Concept Beach Bar, şi activităţi de plajă, la doar 15 minute de agitaţia oraşului”, a declarat Stelian Iacob, General Manager Therme Bucureşti.
În zona dedicată relaxării, The Palm, pe lângă plaja generoasă cu nisip fin, vizitatorii se pot relaxa într-o piscină de 720 metri pătraţi, cu o temperatură constantă de 30 de grade Celsius şi o adâncime de 1,26 de metri, a cărei capacitate este similară piscinei interiorare din zona The Palm. Piscina cu pool bar, situată în zona de sud a zonei The Palm, dispune de 171 de locuri de relaxare – locuri la bar, locuri la mese, pe banchetă şi şezlonguri în apă – şi este înconjurată de vegetaţie exotică, palmieri spectaculoşi cu înălţime de până la 7 metri şi gradene cu şezlonguri.
La Cocktail Bar, vizitatorii sunt aşteptaţi cu o mare varietate de signature cocktails, precum The Fabulous Pina Colada, The Refreshing Kiwi Daiquiri, Therme Cool Breeze sau Cucumber Cooler. Pool bar-ul este acoperit de o copertină din lemn stratificat, iar zonele neacoperite din jurul piscinei sunt dotate cu zone de relaxare cu şezlonguri, umbrele şi vele.
Concept Beach Club cu design urban
Plaja Sands of Therme găzduieşte şi un Concept Beach Club, cu mai multe zone dedicate: Cocktail Bar, Gelateria Carte d’Or, Coffee Shop, Beer Bar (cu locuri la masă şi la bar) şi VINO Wine Bar, dar şi o zonă de grill, Beach Barbeque. Terasa semi-acoperită a Beach Club-ului poate acomoda la mese şi la bar circa 400 de vizitatori simultan. Design-ul urban al Beach Club-ului a fost realizat împreună cu Sweet Damage Crew, un grup de street artists (graffiti) multi-premiaţi în cadrul concursurilor internaţionale şi locale, care au realizat pentru Therme Bucureşti una dintre cele mai complexe lucrări de street art din România.
Zona de grill, Beach Barbeque are un meniu sofisticat, pe care se regăsesc preparate inspirate din bucătăria internaţională, oferind o mare varietate de carne şi peşte, maturate şi marinate în baiţuri fine, concepute de Chef Lucian Dobre, un împătimit al gastronomiei.
Wine-bar-ul VINO de pe plajă oferă nu mai puţin de 126 de sortimente de vin atent selecţionate, din toate zonele reprezentative ale lumii, care pot fi savurate alături de brânzeturi şi charcuterie, într-o atmosferă relaxantă.
Gelateria Carte d’Or îşi propune să răsfeţe vizitatorii cu deserturi pe bază de îngheţată, ce au ca sursă de inspiraţie cele mai exotice destinaţii de vacanţă. Fie că vorbim de gusturi autentice franţuzeşti, de savoarea deserturilor italieneşti sau de arome exotice din Hawaii, Gelateria Carte d’Or oferă consumatorilor experienţe senzoriale inedite.
Şi pe plaja zonei dedicate familiei, Galaxy, vizitatorii se pot relaxa pe cele 1.000 de şezlonguri pe nisip, întinse pe o suprafaţă de 7.500 de metri pătraţi. Cocktailuri şi alte băuturi revigorante, precum şi gustări vor putea fi savurate în 3 beach bar-uri de pe plajă. Zona Galaxy are, de asemenea, propriul Grill Bar, care completează meniul variat al restaurantului Galaxy.
Pentru vizitatorii amatori de activităţi sportive, Sands of Therme găzduieşte două terenuri de volei şi un teren de fotbal pe nisip, ce recreează întocmai atmosfera de la malul mării, urmând ca în curând să fie deschis şi un teren de fotbal pe iarbă.
Grădină mediteraneană
Una dintre marile atracţii care completează atmosfera exotică de pe plaja Sands of Therme este oaza de verdeaţă mediteraneană compusă din 600 palmieri şi 40 de măslini, originari din zona mediteraneană. Vegetaţia exotică include şi specii rare de palmieri, printre care Washingtonia robusta, palmieri originari din California, plantaţi în pisicina exterioară şi împrejurimile acesteia. Palmierii au peste 7 metri înălţime şi „vârste” cuprinse între 35 şi 40 de ani, iar frunzele acestora pot ajunge pana la 2,5-3 metri lungime.
O altă specie rară de palmieri este Trachycarpus fortunei, originari din centrul Chinei, Japonia şi India. Cei de pe plaja Therme au înălţimi între 3,5 şi 5 de metri şi pot fi admiraţi în împrejurimile piscinei exterioare şi ale Beach Barbeque-ului.
Decorul mediteranean din apropierea Barbeque Bar-ului este completat de cei 40 de măslini aduşi din însorita Spanie. Măslinul este considerat „arborele veşnic roditor”, având o longevitate extraordinară şi o uimitoare putere de regenerare. În gradina de la Therme pot fi admiraţi arbori cu vârste de până la 350 ani, cu înălţimi ce variază de la 1 metru, până la 4 metri şi un trunchi ce ajunge la 1,5 metri în diametru.
-
Uitaţi de Maldive: acesta este uimitorul sat plutitor aflat la doi paşi de România – GALERIE FOTO
În apropierea satului se află o centrală electrică care foloseşte apa din lac pentru răcire, acest proces asigurând o temperatură constantă a apei de-a lungul celor 12 luni.
Bungalourile au fost construite drept case de vacanţe, iar localitatea a devenit cunoscută în urmă cu doi ani, atunci când motorul de căutare Bing a afişat un wallpaper cu “satul plutitor” pe una din paginile cu rezultate.
-
Accident pe A2: două maşini implicate, circulaţia este îngreunată – VIDEO
Una dintre victime a fost transportată la un spital din Capitală cu un elicopter SMURD, cealaltă cu o ambulanţă.
În accident au fost implicate două maşini.
-
Paralela 45, campanie de CSR pentru copiii care nu au văzut niciodată marea
Copiii, care au vârste cuprinse între 7 şi 14 ani, şi se află în grija Organizaţiei Umanitare Concordia, vor petrece cinci zile pe litoralul românesc. Programul campaniei cuprinde activităţi educativ-distractive la malul Mării Negre (staţiunea Jupiter), dar şi vizitarea Definariului, Portului Tomis, Cazinoului Constanţa, Fermei Animalelor Ograda Veseliei la Constanţa şi a Palatului Parlamentului la Bucureşti, în perioada 31 mai – 4 iunie.
Campania #PrimaZiLaMare a apărut ca urmare a evidenţierii în mediul public a unor studii de piaţă despre numărul românilor care nu au văzut niciodată Marea Neagră. Astfel, un studiu IRES arată că 22% dintre români nu au fost niciodată la mare, în timp ce unul realizat de World Vision Romania şi de Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj Napoca evidenţiază că jumătate din copiii din România au risc de sărăcie şi excluziune socială.
„Susţinem de mai multă vreme tânara generaţie în dezvoltarea ei, şi mai ales copiii cu posibilităţi materiale reduse. De data acesta, chiar de ziua lor, pe 1 Iunie, prezentăm Marea Neagră unor copii care nu au văzut-o niciodată. Ne dorim ca #PrimaZiLaMare să devină o campanie naţională şi din 2018 mai multe agenţii de turism membre sau nemembre ale Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism să ni le alăture şi cât mai mulţi copii să se bucure de o vacanţă pe litoralul românesc”, spune dr. Alin Burcea, CEO Paralela 45 şi preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism.
#PrimaZiLaMare face parte dintr-o serie de campanii de responsabilitate socială derulate de turoperatorul Paralela 45 de-a lungul timpului, care au în prim plan educaţia, copiii defavorizaţi, protejarea mediului şi activităţile culturale.
-
Care este cea mai săracă localitate din România şi care este cea mai bogată?
Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.Potrivit datelor MDRAP, cea mai bogată primărie de comună din România a fost Primăria Miroslava din judeţul Iaşi, cu venituri totale de 56,2 milioane de lei. Pe locul doi s-a aflat Chiajna, primăria care ocupa prima poziţie în 2014; anul trecut, Chiajna a avut venituri de 55 milioane lei. Potrivit execuţiei bugetare din 2015, Primăria Dragomireşti din judeţul Ilfov ocupă locul trei; urmează comuna Lumina din Constanţa, cu venituri totale în 2015 de 41,3 milioane de lei, Floreşti din Cluj, comuna Cumpăna din Constanţa, Ariceşti din Prahova, Valu lui Traian din Constanţa, Dumbrăviţa şi Giroc din Timiş.Potrivit Ministerului Dezvoltării, comuna Necşeşti din Judeţul Teleorman este cea mai saracă unitate administrativă din România. Din cei 1.300 de locuitări rămaşi, 1.000 sunt pensionari; astfel, comuna nu mai are şanse de dezvoltare. Paradoxal, Necşeşti se află la doar 100 de kilometri de Bucureşti, cel mai bogat oraş al ţării.Deloc surprinzător, bugetul Capitalei este mult mai mare decât în cazul oricărui alt municipiu, respectiv peste 8 miliarde de lei. Cea mai mare sumă s-a înregistrat în dreptul Primăriei Generale, 3,5 miliarde de lei, urmată de cea a sectorului 1, cu 1,1 miliarde lei.Veniturile sectorului 2 au fost de 840 milioane de lei, urmate de ale sectorului 3, cu 764 de milioane. Cele mai mici venituri le-a avut sectorul 5, respectiv 461 milioane de lei.În ultimii zece ani, un sfert din judeţele României şi-au crescut ponderea deţinută în economia naţională. Deloc surprinzător, Bucureşti a avut în toată această perioadă cea mai mare pondere în PIB (21% în 2005, 24% în 2015), în condiţiile în care populaţia reprezintă doar 11% din totalul populaţiei rezidente. Urmează în ordine Cluj, Timiş, Ilfov şi Constanţa – acestea înregistrând creşteri semnificative ale ponderii în PIB.Un aspect extrem de important este nivelul PIB-ului pe cap de locuitor. Judeţele cu cele mai ridicate valori sunt Bucureşti, Constanţa, Timiş, Cluj şi Ilfov, în vreme ce la polul opus se află Teleorman, Mehedinţi, Botoşani, Giurgiu şi Vaslui. Diferenţa dintre Bucureşti şi Vaslui este însă una uriaşă: 21.000 de euro faţă de 3.700 de euro; de altfel, PIB-ul pe cap de locuitor în Bucureşti este 260% faţă de media naţională.De la momentul integrării în Uniunea Europeană, în 2007, PIB‑ul pe cap de locuitor a crescut de la 6.000 de euro la 7.950 de euro, adică de la 23% din media europeană la 28%. Diferenţele între regiuni erau evidente încă de atunci: în Bucureşti PIB pe cap de locuitor reprezenta 52% din media UE, în vreme ce acelaşi indicator aplicat judeţului Vaslui reprezenta doar 10% din media europeană. Bucureşti, Constanţa, Braşov şi Hunedoara sunt judeţele în care PIB-ul pe locuitor a înregistrat cea mai mare creştere în perioada 2007-2015: peste 2.500 de euro. Cele mai mici creşteri s-au înregistrat în Harghita şi Bihor, sub 500 de euro. -
Trenul care ajunge la mare în 2 ore şi este dotat cu aer condiţionat şi wi-fi. Vezi aici cât costă un bilet
Pe ruta Bucureşti – Constanţa circulă un tren privat dotat cu aer condiţionat şi internet Wi-Fi. Trenul operat de compania privată parcurge distanţa până la mare în două ore şi 15 minute, iar un bilet costă 40 de lei, potrivit Mangalia News.
Trenul pleacă din Capitală la ora 9:55 şi ajunge după două ore la Constanţa; o altă rută operată de aceeaşi companie este Ploieşti-Braşov, cu opriri în Câmpina, Sinaia, Buşteni, Azuga şi Predeal. Un bilet pe această rută costă 13 lei.
-
Trenul care ajunge la mare în 2 ore şi este dotat cu aer condiţionat şi wi-fi. Vezi aici cât costă un bilet
Pe ruta Bucureşti – Constanţa circulă un tren privat dotat cu aer condiţionat şi internet Wi-Fi. Trenul operat de compania privată parcurge distanţa până la mare în două ore şi 15 minute, iar un bilet costă 40 de lei, potrivit Mangalia News.
Trenul pleacă din Capitală la ora 9:55 şi ajunge după două ore la Constanţa; o altă rută operată de aceeaşi companie este Ploieşti-Braşov, cu opriri în Câmpina, Sinaia, Buşteni, Azuga şi Predeal. Un bilet pe această rută costă 13 lei.
-
Al patrulea oraş din România în care preţul locuinţelor trece de 1.000 euro/mp
Luna trecută, în Constanţa, unităţile locative din blocurile vechi s-au scumpit cu 2,2% (de la 992 la 1.014 euro pe metru pătrat), iar cele noi s-au apreciat cu 1,4% (de la 993 la 1.007 euro pe metru pătrat).
În Capitală, pretenţiile vânzătorilor de apartamente s-au majorat cu 2,2% pe parcursul lui aprilie (de la 1.175 la 1.201 euro pe metru pătrat util) şi cu 7,1% în ultimul an (de la 1.121 de euro pe metru pătrat util). Locuinţele din blocurile vechi s-au scumpit cu 1,6% luna trecută, ajunând la 1.130 de euro pe metru pătrat util, iar cele noi au consemnat un avans de 2,5%, până la 1.256 de euro pe metru pătrat util.
-
Care este cea mai săracă localitate din România şi care este cea mai bogată?
Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.Potrivit datelor MDRAP, cea mai bogată primărie de comună din România a fost Primăria Miroslava din judeţul Iaşi, cu venituri totale de 56,2 milioane de lei. Pe locul doi s-a aflat Chiajna, primăria care ocupa prima poziţie în 2014; anul trecut, Chiajna a avut venituri de 55 milioane lei. Potrivit execuţiei bugetare din 2015, Primăria Dragomireşti din judeţul Ilfov ocupă locul trei; urmează comuna Lumina din Constanţa, cu venituri totale în 2015 de 41,3 milioane de lei, Floreşti din Cluj, comuna Cumpăna din Constanţa, Ariceşti din Prahova, Valu lui Traian din Constanţa, Dumbrăviţa şi Giroc din Timiş.Potrivit Ministerului Dezvoltării, comuna Necşeşti din Judeţul Teleorman este cea mai saracă unitate administrativă din România. Din cei 1.300 de locuitări rămaşi, 1.000 sunt pensionari; astfel, comuna nu mai are şanse de dezvoltare. Paradoxal, Necşeşti se află la doar 100 de kilometri de Bucureşti, cel mai bogat oraş al ţării.Deloc surprinzător, bugetul Capitalei este mult mai mare decât în cazul oricărui alt municipiu, respectiv peste 8 miliarde de lei. Cea mai mare sumă s-a înregistrat în dreptul Primăriei Generale, 3,5 miliarde de lei, urmată de cea a sectorului 1, cu 1,1 miliarde lei.Veniturile sectorului 2 au fost de 840 milioane de lei, urmate de ale sectorului 3, cu 764 de milioane. Cele mai mici venituri le-a avut sectorul 5, respectiv 461 milioane de lei.În ultimii zece ani, un sfert din judeţele României şi-au crescut ponderea deţinută în economia naţională. Deloc surprinzător, Bucureşti a avut în toată această perioadă cea mai mare pondere în PIB (21% în 2005, 24% în 2015), în condiţiile în care populaţia reprezintă doar 11% din totalul populaţiei rezidente. Urmează în ordine Cluj, Timiş, Ilfov şi Constanţa – acestea înregistrând creşteri semnificative ale ponderii în PIB.Un aspect extrem de important este nivelul PIB-ului pe cap de locuitor. Judeţele cu cele mai ridicate valori sunt Bucureşti, Constanţa, Timiş, Cluj şi Ilfov, în vreme ce la polul opus se află Teleorman, Mehedinţi, Botoşani, Giurgiu şi Vaslui. Diferenţa dintre Bucureşti şi Vaslui este însă una uriaşă: 21.000 de euro faţă de 3.700 de euro; de altfel, PIB-ul pe cap de locuitor în Bucureşti este 260% faţă de media naţională.De la momentul integrării în Uniunea Europeană, în 2007, PIB‑ul pe cap de locuitor a crescut de la 6.000 de euro la 7.950 de euro, adică de la 23% din media europeană la 28%. Diferenţele între regiuni erau evidente încă de atunci: în Bucureşti PIB pe cap de locuitor reprezenta 52% din media UE, în vreme ce acelaşi indicator aplicat judeţului Vaslui reprezenta doar 10% din media europeană. Bucureşti, Constanţa, Braşov şi Hunedoara sunt judeţele în care PIB-ul pe locuitor a înregistrat cea mai mare creştere în perioada 2007-2015: peste 2.500 de euro. Cele mai mici creşteri s-au înregistrat în Harghita şi Bihor, sub 500 de euro.