BusinessMagazin

Tag: concedieri

  • HP renunţă la încă 5.000 de angajaţi, în urma diviziunii companiei

    Noile disponibilizări reprezintă o parte a programului de restructurare iniţiat sub comanda CEO-ului Meg Whitman, care e preluat conducerea HP în 2011.

    În prezent, compania are aproximativ 300.000 de angajaţi în întreaga lume.

    Anunţul despre noile concedieri a fost făcut de Whitman, în contextul în care grupul urmează să se separe în două companii diferite până în septembrie 2015.

    Astfel, compania care va prelua operaţiunile actualei divizii de hardware şi servicii pentru companii va fi condusă de CEO-ul HP, Meg Whitman, care va deţine şi funcţia de preşedinte a afacerii cu imprimante şi calculatoare, se arată în comunicatul citat de Bloomberg.

    În schimb, în fruntea companiei rezultate din desprinderea diviziei de calculatoare personale şi imprimante se va afla Dion Weisler, unul dintre vicepreşedinţii HP, care conducea această unitate a actualului HP.

    Din 2011, de când Whitman a preluat conducerea companiei, HP a lansat produse noi şi a făcut concedieri, pentru a reduce costurile.

    HP nu a mai ţinut pasul cu competitorii săi, întrucât clienţii s-au orientat către smartphone-uri şi tablete, iar anul trecut şi-a pierdut poziţia de lider pe piaţa calculatoarelor personale, Lenovo devenind cel mai mare producător de astfel de echipamente.

  • HP renunţă la încă 5.000 de angajaţi, în urma diviziunii companiei

    Noile disponibilizări reprezintă o parte a programului de restructurare iniţiat sub comanda CEO-ului Meg Whitman, care e preluat conducerea HP în 2011.

    În prezent, compania are aproximativ 300.000 de angajaţi în întreaga lume.

    Anunţul despre noile concedieri a fost făcut de Whitman, în contextul în care grupul urmează să se separe în două companii diferite până în septembrie 2015.

    Astfel, compania care va prelua operaţiunile actualei divizii de hardware şi servicii pentru companii va fi condusă de CEO-ul HP, Meg Whitman, care va deţine şi funcţia de preşedinte a afacerii cu imprimante şi calculatoare, se arată în comunicatul citat de Bloomberg.

    În schimb, în fruntea companiei rezultate din desprinderea diviziei de calculatoare personale şi imprimante se va afla Dion Weisler, unul dintre vicepreşedinţii HP, care conducea această unitate a actualului HP.

    Din 2011, de când Whitman a preluat conducerea companiei, HP a lansat produse noi şi a făcut concedieri, pentru a reduce costurile.

    HP nu a mai ţinut pasul cu competitorii săi, întrucât clienţii s-au orientat către smartphone-uri şi tablete, iar anul trecut şi-a pierdut poziţia de lider pe piaţa calculatoarelor personale, Lenovo devenind cel mai mare producător de astfel de echipamente.

  • Producătorii farma anunţă peste 200 de disponibilizări în următoarele luni, din cauza cadrului fiscal

    “Regimul fiscal nesustenabil şi discriminator din ultimii ani a afectat puternic operaţiunile industriale ale companiilor membre APMGR (Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România – n.r.), care anunţă că peste 200 de angajaţi vor fi disponibilizaţi până la finalul anului 2014. Această tendinţă va continua şi în anii următori, dacă nu se iau măsuri concrete pentru îndepărtarea barierelor de acces şi a barierelor investiţionale impuse producătorilor de medicamente generice”, se arată într-un comunicat al asociaţiei.

    Potrivit sursei citate, activităţile companiilor membre al APMGR asigură 8.000 de locuri de muncă în România şi contribuie, prin impozite directe şi indirecte, cu circa 1,5% la PIB-ul României.

    “Autorităţile ar trebui să fie conştiente că industria locala nu este doar un furnizor de medicamente, ci şi un angajator strategic, care oferă locuri de muncă înalt calificate şi un contributor important la creşterea economică, în mod special prin creşterea potenţialului de export al industriei,” a declarat Laurenţiu Mihai, director executiv al APMGR.

    Începând cu 2011, când a fost introdusă taxa clawback în actuala formulă de calcul, au dispărut de pe piaţă 1.332 de medicamente. Mai mult de jumătate din aceste medicamente dispărute (888 în total) costau mai puţin de 50 de lei, iar 45% erau fabricate în România. Prin dispariţia acestora şi utilizarea variantelor mai scumpe, sistemul public, dar mai ales pacienţii, trebuie să plătească mai mult pentru acelaşi tratament, precizează APMGR.

    “Dispariţia medicamentelor generice, accesibile ca preţ, are efecte grave pentru cele mai vulnerabile categorii sociale, dar afectează puternic şi economia românească, prin diminuarea producţiei locale”, a adăugat Laurenţiu Mihai.

    Producătorii de generice mai arată că, deşi sectorul farmaceutic a fost prezentat ca un domeniu strategic pentru economia României în cadrul Strategiei Naţionale pentru Competitivitate 2014-2020, politicile publice în vigoare blochează dezvoltarea economică a acestui sector de producţie şi, în unele cazuri, împing spre insolvenţă companiile producătoare de medicamente generice.

    Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) a cerut în nenumărate rânduri autorităţilor să adopte măsuri care să faciliteze accesul pe piaţă al medicamentelor generice şi să înlăture barierele care blochează investiţiile în producţia locală.

    Printre solicitările APMGR se numără corectarea mecanismului de calcul al taxei clawback (prin introducerea unui clawback diferenţiat pentru medicamentele generice) şi reducerea nivelului actual al taxei de peste 20% trimestrial, modificarea mecanismului de stabilire a preţurilor medicamentelor de către Ministerul Sănătăţii prin renunţarea la dubla referenţiere (respectiv compararea preţului genericului atât cu cel al produsului original – maxim 65%, cât şi cu cel din cele 11 state de referinţă), introducerea unui sistem de monitorizare a prescrierilor şi a unei politici clare în privinţa prescrierii de medicamente compensate şi politici de încurajare a prezenţei şi volumului activităţilor locale de producţie ale industriei producătoare de medicamente generice, precum şi definirea adecvată a activităţilor de cercetare şi dezvoltare desfăşurate în facilităţi de profil din România.

    Companiile membre APMGR au capacităţi de producţie în Bucureşti, Baia Mare, Cluj Napoca, Târgu Mureş şi Timişoara, unde se produc peste 1.500 de medicamente generice acoperind toate clasele terapeutice.

    Din APMGR fac partea companiile Actavis, AC Helcor, B. Braun Pharmaceuticals, Biofarm, Dr. Reddy’s, Desitin Pharma, Egis, Fresenius Kabi, Gedeon Richter, Glenmark Pharmaceuticals, Infomed Fluids, Krka, Labormed, Magistra CC, Medochemie, Sandoz, Terapia-Ranbaxy, Teva şi Zentiva.

  • Producătorii farma anunţă peste 200 de disponibilizări în următoarele luni, din cauza cadrului fiscal

    “Regimul fiscal nesustenabil şi discriminator din ultimii ani a afectat puternic operaţiunile industriale ale companiilor membre APMGR (Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România – n.r.), care anunţă că peste 200 de angajaţi vor fi disponibilizaţi până la finalul anului 2014. Această tendinţă va continua şi în anii următori, dacă nu se iau măsuri concrete pentru îndepărtarea barierelor de acces şi a barierelor investiţionale impuse producătorilor de medicamente generice”, se arată într-un comunicat al asociaţiei.

    Potrivit sursei citate, activităţile companiilor membre al APMGR asigură 8.000 de locuri de muncă în România şi contribuie, prin impozite directe şi indirecte, cu circa 1,5% la PIB-ul României.

    “Autorităţile ar trebui să fie conştiente că industria locala nu este doar un furnizor de medicamente, ci şi un angajator strategic, care oferă locuri de muncă înalt calificate şi un contributor important la creşterea economică, în mod special prin creşterea potenţialului de export al industriei,” a declarat Laurenţiu Mihai, director executiv al APMGR.

    Începând cu 2011, când a fost introdusă taxa clawback în actuala formulă de calcul, au dispărut de pe piaţă 1.332 de medicamente. Mai mult de jumătate din aceste medicamente dispărute (888 în total) costau mai puţin de 50 de lei, iar 45% erau fabricate în România. Prin dispariţia acestora şi utilizarea variantelor mai scumpe, sistemul public, dar mai ales pacienţii, trebuie să plătească mai mult pentru acelaşi tratament, precizează APMGR.

    “Dispariţia medicamentelor generice, accesibile ca preţ, are efecte grave pentru cele mai vulnerabile categorii sociale, dar afectează puternic şi economia românească, prin diminuarea producţiei locale”, a adăugat Laurenţiu Mihai.

    Producătorii de generice mai arată că, deşi sectorul farmaceutic a fost prezentat ca un domeniu strategic pentru economia României în cadrul Strategiei Naţionale pentru Competitivitate 2014-2020, politicile publice în vigoare blochează dezvoltarea economică a acestui sector de producţie şi, în unele cazuri, împing spre insolvenţă companiile producătoare de medicamente generice.

    Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) a cerut în nenumărate rânduri autorităţilor să adopte măsuri care să faciliteze accesul pe piaţă al medicamentelor generice şi să înlăture barierele care blochează investiţiile în producţia locală.

    Printre solicitările APMGR se numără corectarea mecanismului de calcul al taxei clawback (prin introducerea unui clawback diferenţiat pentru medicamentele generice) şi reducerea nivelului actual al taxei de peste 20% trimestrial, modificarea mecanismului de stabilire a preţurilor medicamentelor de către Ministerul Sănătăţii prin renunţarea la dubla referenţiere (respectiv compararea preţului genericului atât cu cel al produsului original – maxim 65%, cât şi cu cel din cele 11 state de referinţă), introducerea unui sistem de monitorizare a prescrierilor şi a unei politici clare în privinţa prescrierii de medicamente compensate şi politici de încurajare a prezenţei şi volumului activităţilor locale de producţie ale industriei producătoare de medicamente generice, precum şi definirea adecvată a activităţilor de cercetare şi dezvoltare desfăşurate în facilităţi de profil din România.

    Companiile membre APMGR au capacităţi de producţie în Bucureşti, Baia Mare, Cluj Napoca, Târgu Mureş şi Timişoara, unde se produc peste 1.500 de medicamente generice acoperind toate clasele terapeutice.

    Din APMGR fac partea companiile Actavis, AC Helcor, B. Braun Pharmaceuticals, Biofarm, Dr. Reddy’s, Desitin Pharma, Egis, Fresenius Kabi, Gedeon Richter, Glenmark Pharmaceuticals, Infomed Fluids, Krka, Labormed, Magistra CC, Medochemie, Sandoz, Terapia-Ranbaxy, Teva şi Zentiva.

  • Un director din România şi-a băgat în contract o clauză prin care ia salariul pe 15 ani dacă e concediat. Câţi bani a primit în final

    “În situaţia în care se va dispune modificarea unilaterală a Contractului individual de muncă, fără acordul angajatului, angajatorul va fi obligat la plata unei despăgubiri, echivalentul a 180 de salarii şi a cotelor aferente, care i s-ar fi cuvenit pe o perioadă de 15 ani dacă nu s-ar fi dispus modificarea”, se arată în actul adiţional semnat de Mihalache. 

    Ulterior, şeful Eco Sid a fost concediat, iar acesta s-a adresat Tribunalului Hunedoara pentru a obţine despăgubirile din contract. 

    Mihalache avea un salariu brut de 3.800 de lei, la care se adăugau sporuri de 50%. 

    “În baza disp. art. 246 cod pr. civilă ia act de renunţarea la judecată de către reclamant”, se arată într-o informare publicată pe siteul Tribunalului Hunedoara.

    “Nu a mai luat niciun ban. Până la urmă şi-a retras cererea pentru cele 180 de salarii compensatorii pe care le dorea”, a declarat inginerul Nicolae Balosin, actualul director general al Eco Sid Hunedoara.

    Marian Mihalache, fost vicepreşedinte al PDL Hunedoara, a fost condamnat în 2011 la închisoare pe viaţă de către un tribunal din Dublin care l-a găsit vinovat de uciderea unei românce din Sandyford, potrivit presei irlandeze.

  • Ciobanul Ghiţă, concediat de Vodafone din cauza politicienilor

    Ciobanul Ghiţă, cunoscut publicului datorită reclamelor pentru compania de telefonie mobilă Vodafone, a pierdut contractele de publicitate din cauza politicienilor.

    “Problemele” lui Ghiţă au început atunci când pe reţelele de socializare au apărut fotografii cu ciobanul alături de Victor Ponta şi familia sa, precum şi alături de Nicu Bănicioiu. Mai multe reacţii negative, inclusiv ameninţări de reziliere a contractelor de telefonie mobilă, au dus la decizia de încheiere a colaborării.

    Victor Ponta s-a pozat cu Ghiţă, iar fotografia a fost postată în 29 decembrie pe Facebook de către premier alături de mesajul „În baza iniţiativei lui Andrei (prieten pe Facebook cu Ghiţă Ciobanul), am luat o masă tradiţională savuroasă, la Jina, cu primarul, familia sa şi cu acel Ghiţă pe care îl iubesc toţi românii! Mulţumim pt ospitalitate!”.

    Gheorghe Dănuleţiu, alias Ghiţă, are 29 de ani şi a fost ales de publicitarul Cătălin Dobre după o preselecţie la care au participat circa zece candidaţi. Baciul din reclamă a terminat opt clase la şcoala din sat şi este cioban de la 14 ani.

    Este singurul băiat dintr-o familie cu încă cinci fete şi duce prin oierit o tradiţie începută de strămoşii familiei. Alături de ceilalţi ciobani din Jina (Sibiu), practică transhumanţa mergând aproape 300 de kilometri până la Zalău, unde rămâne din octombrie şi până în aprilie.

    Ghiţă a câştigat în defavoarea celorlalţi datorită caracterului sociabil: „Este exact genul acela de personaj care te întâmpină şi care nu te lasă să pleci până nu îţi pune ceva de mâncare în faţă„. Ideea a venit ca soluţie pentru promovarea atipică a creşterii zonei de acoperire cu servicii de date a reţelei, primul punct din cadrul proiectului. „Trebuia să găsim un personaj pentru care reţeaua şi viteza de date pot să schimbe total modul de viaţă, nu ca la oraş, unde interconectarea este o normalitate şi a fost folosită deja în mai multe campanii publicitare.”

    Chiar şi BBC a publicat, în luna ianuarie, un material despre Ghiţă Ciobanul, “Ciobanii au un loc special în istoria şi cultura României, iar stilul lor de viaţă nu s-a schimbat prea mult timp de secole. Acum, reţelele sociale i-a transformat, măcar pe unul dintre ei, în personalităţi celebre”, nota BBC.

  • Cisco elimină 6.000 de locuri de muncă şi anticipează stagnarea vânzărilor

    Incluzând concedierile anunţate joi, care reprezintă circa 8% din forţa de muncă de 74.000 de persoane, Cisco a renunţat din februarie 2009 la 25.850 de angajaţi, în cadrul programului de reorganizare.

    În pofida concedierilor semnificative ,numărul total al angajaţilor a crescut cu 8.000 din 2009, de la circa 66.000, compania încercând să se concentreze mai mult pe domeniul producţiei profitabile de software şi mai puţin pe cel de hardware.

    Veniturile Cisco au scăzut cu 3% în anul fiscal încheiat la sfârşitul lunii iulie, la 47,1 miliarde de dolari, acesta fiind primul declin din ultimii cinci ani.

    Rezultatul scoate în evidenţă dificultăţile cu care se confruntă directorul general John Chambers, care vrea să reinventeze Cisco, înainte să se pensioneze.

    Cisco trebuie să facă trecerea de la echipamentele hardware costisitoare de procesare a datelor şi traficului pe Internet la softuri care fac mai performante dispozitivele.

    Compania a cumpărat în ultimii trei ani companii producătoare de software şi are deja în portofoliu produse cu softuri performante, care nu au adus încă creşterea veniturilor.

    “Chiar dacă tranziţia la un model de afaceri concentrat pe software este de succes, veniturile vor continua să fie sub presiune. Din nefericire, reducerea forţei de muncă va continua în viitor”, a declarat Brian Marshall, analist la International Strategy & Investment Group.

    Cisco anticipează pentru primul trimestru fiscal care se va încheia în octombrie venituri de 12,1-12,2 miliarde de dolari, nivel apropiat de aşteptările analiştilor şi în stagnare faţă de trimestrul patru.

  • SUA: 1.300 de locuri de muncă desfiinţate în presa scrisă în 2013

    La cele aproximativ 1.400 de publicaţii din SUA au rămas angajaţi cu normă întreagă aproximativ 36.700 de jurnalişti, potrivit acestei anchete realizate de Societatea americană a editorilor de presă şi de Centrul pentru cercetare socială avansată.

    Studiul a demonstrat încă o dată că minorităţile rasiale şi etnice sunt puţin reprezentate şi ocupă puţin peste 13% din posturile din redacţii (4.900 de locuri de muncă). Procentajul minorităţilor în redacţii a variat între 12 şi 14% în ultimul deceniu, chiar dacă acestea reprezintă 37% din populaţia SUA.

    Numărul de angajaţi din presa americană tipărită a cunoscut momentul de vârf în 1990, când erau 56.900 de salariaţi în acest domeniu, înainte de a începe să scadă în anii următori şi să ajungă la 56.400, în 2000, potrivit aceleiaşi anchete.

    Aceste cifre au continuat să scadă constant după 2007, reflectând dificultăţile cu care se confruntă presa scrisă în contextul în care din ce în ce mai mulţi americani se informează online.

  • Microsoft va desfiinţa 18.000 de posturi, cele mai MARI CONCEDIERI din istoria companiei

     Programul de concedieri, care vizează circa 14% din personalul Microsoft, ar urma să se încheie la sfârşitul lunii iunie a anului următor, a anunţat compania, potrivit Bloomberg.

    Microsoft estimează costurile restructurării forţei de muncă la 1,1-1,6 miliarde de dolari.

    Directorul general al Microsoft, Satya Nadella, încearcă să reorganizeze Microsoft pentru a concura cu rivali mai mici, care oferă software şi servicii online şi pe platforme mobile.

    Nadella, în funcţie din februarie, când a preluat postul de la Steve Ballmer, trebuie să obţină economii anuale de 600 de milioane de dolari din tranzacţia cu Nokia, care a adăugat în aprilie 30.000 de angajaţi la personalul Microsoft, în prezent de 127.100.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • HP desfiinţează încă 16.000 de locuri de muncă, totalul programului de concedieri urcă la 50.000

     HP, cu peste 250.000 de angajaţi la nivel global, a estimat într-un program de restructurare pregătit în urmă cu trei ani concedierea a 27.000 de angajaţi. Numărul a urcat la 34.000 anul trecut.

    Anunţul companiei privind concedierea a încă 11.000-16.000 de angajaţi urcă astfel programul de restructurare sub conducerea directorului general Meg Whitman la 50.000 de posturi.

    Grupul încearcă să dezvolte mai mult diviziile de software şi servicii şi să vândă servere utilizate pentru cloud computing, ca urmare a declinului înregistrat de piaţa globală a PC-urilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro