Tag: ciolacu

  • Ciolacu: Adoptăm OUG care vizează industria pariurilor şi a păcănelelor

    Premierul Marcel Ciolacu a confirmat faptul că în şedinţa de joi a Guvernului va fi adoptată ordonanţa de urgenţă care reglementează industria pariurilor şi a păcănelelor „în interesul cetăţenilor”.

    Premierul Ciolacu a prezentat înainte de şedinţa de guvern principalele obiective ale actului normativ.

    „Adoptăm azi şi ordonanţa de urgenţă care reglementează industria pariurilor şi a păcănelelor în interesul cetăţenilor. În primul rând, jocurile de noroc nu vor mai putea funcţiona dacă firma nu este înregistrată în România. Vreau să terminăm odată cu situaţia în care companiile de pariuri fac miliarde în România, dar trimit tot profitul în afara ţării şi chiar a Uniunii Europene. Apoi, creştem semnificativ taxele pentru TOATE licenţele de jocuri de noroc şi limităm drastic spaţiul de publicitate pe care îl pot cumpăra firmele din această industrie”, a declarat, joi, Marcel Ciolacu.

    În şedinţa de Guvern de joi se mai discută despre noile amenzi pentru nerespectarea prevederilor legale în ceea ce priveşte depunerea declaraţiilor fiscale, funcţionarea caselor de marcat şi emiterea bonurilor fiscale.

  • Premierul Ciolacu promite multinaţionalei Coca-Cola: Taxa pe zahar „se va întoarce“ în fabricile Coca-Cola sub formă de ajutor de stat

    Coca-Cola şi-a trimis ieri la Ploieşti, la inaugurarea unei investiţii de 55 mil. lei, întreaga echipă de management din regiune  Investiţia a fost sprijinită cu ajutor de stat.

    Sistemul Coca-Cola România, cel mai mare business din sectorul băuturilor răcoritoare din România, a finalizat investiţia într-o linie de decontaminare fulgi PET din fabrica de la Ploieşti, investiţie pentru care compania a aplicat pentru un ajutor de stat. Investiţia s-a ridicat la 55 mil. lei (peste 10 mil.euro), din care 17,5 mil. lei a fost din ajutor de stat.

    „Fabrica din Ploieşti este a doua cea mai mare a grupului şi întot­deauna a fost pionieră a inovaţiei în grup“, a spus Zoran Bogdanovic, CEO, Coca-Cola HBC, grup cu venituri de peste 9,1 miliarde de euro în 2022. Alături de Zoran Bogdanovic, au vorbit în cadrul evenimentului Nikos Koumettis, preşedinte pentru Europa în cadrul The Coca-Cola Company, dar şi Jovan Radosavljevic, general manager, Coca-Cola HBC România şi Mark Docherty, country manager al The Coca-Cola Company.

    De asemenea, la eveniment a fost prezent şi primul ministru Marcel Ciolacu, Ştefan-Radu Oprea, ministrul economiei, antreprenoriatului şi turismului, dar şi oameni politici şi autorităţi locale.

    „În pachetul de măsuri fiscal am propus inclusive mărirea accizei la băuturile cu zahăr.  Este o măsură legitimă în susţinerea sănătăţii populaţiei, mai ales a tinerilor, care sunt consumatori de astfel de băuturi. Începând de astăzi am un gentlemen’s agreement cu conducerea companiei că toata această supraimpoziotare se va întoarce în companie sub formă de ajutor de stat în proiectele viitoare”, a spus Ciolacu.

    “Prin acest “gentlemen agreement” de care a vorbit primul ministru noi înţelegem că Guvernul înţelege că firmele din domeniu trec printr-o perioadă grea datorată creşterii taxării băuturilor cu zahăr şi este deschis să gasească alături de aceste companii soluţii pentru ca acestea să investească în continuare”, a spus Jovan Radosavljevic, general manager, Coca-Cola HBC România. El a adăugat că odată cu creşterea TVA la băuturile răcoritoare consumul a scăzut cu 10%. 

     

     

  • Răspunsul lui Ciolacu despre introducerea impozitului progresiv

    România ar putea avea un impozit progresiv după ce România îşi va termina restanţa de a digitaliza ANAF, declară premierul Marcel Ciolacu.

    Întrebat de când va putea România să aibă un impozit progresiv, Ciolacu a răspuns: „în primul rând, după ce îşi termină România, statul român, restanţa de a digitaliza ANAF. Pe urmă vor exista discuţii în cadrul reformei fiscale dacă se trece sau se revine la o adevărată taxă unică, dar care să fie unică de această dată, fără excepţii, sau se va merge către o impozitare progresivă”.

    Premierul s-a declarat unul dintre susţinătorii impozitării progresive.

    Mai departe, întrebat dacă banii de la Uniunea Europeană pot fi în pericol, prim-ministrul a spus că „pericolul cel mai mare a fost să plătim o amendă de 0,5 din PIB pentru că ar exista posibilitatea să nu respectăm acordul asumat de stat de 4,4% în ceea ce priveşte deficitul. Acest lucru este depăşit total după discuţiile avute (…), deci din punctul meu de vedere ne îndreptăm către normalitate şi e bine să ne concentrăm ce avem fiecare de făcut”.

  • Ciolacu: Mă bucur că experţii FMI au apreciat măsurile luate de Guvern pentru reducerea deficitului

    Premierul Marcel Ciolacu se declară bucuros că experţii Fondului Monetar Internaţional au apreciat că măsurile luate de Guvern pentru reducerea deficitului sunt în direcţia corectă şi că au încurajat continuarea investiţiilor în sănătate, educaţie şi infrastructură.

    „Mă bucur că experţii Fondului Monetar Internaţional au apreciat că măsurile luate de Guvern pentru reducerea deficitului sunt în direcţia corectă şi că au încurajat continuarea investiţiilor în sănătate, educaţie şi infrastructură. Reprezentanţii FMI, aflaţi în România pentru evaluarea standard, realizată în toate ţările membre conform art IV din statutul FMI, au confirmat că, după dezmăţul bugetar din perioada pandemiei, efortul nostru de însănătoşire a finanţelor publice trebuie să meargă în cele 3 direcţii avute în vedere de guvern – stoparea risipei în sectorul public, un sistem fiscal echitabil, prin eliminarea excepţiilor şi privilegiilor şi reducerea fraudei şi a evaziunii fiscale”, scrie pe Facebook Marcel Ciolacu.

    El arată că experţii Fondului au apreciat că reforma şi digitalizarea ANAF sunt esenţiale şi vor fi sprijinite de expertiza celor mai puternice organisme financiare internaţionale.

    „Angajamentul nostru ferm este să luptăm în continuare cu preţurile, să continuăm stimulii pentru crearea de locuri de muncă bine plătite şi pentru un parteneriat real între mediul de afaceri şi Guvern. De creştere economică, inflaţie redusă, un curs de schimb stabil şi finanţe publice sănătoase cu toţii avem nevoie – şi populaţie, şi companii şi Guvern”, încheie Ciolacu.

    Jan Kees Martijn, şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional (FMI) în România, spune că deficitul bugetar va fi de 6% în 2023 şi de 5% în 2024, mult peste ţintele asumate de guvernul României, şi că nu s-a discutat un acord de împrumut cu FMI, dar România are acest drept oricând, potrivit zf.ro.

  • Drulă: Ciolacu se opune oficial proiectului de lege pentru scoaterea păcănelelor din oraşe

    „Marcel Ciolacu se opune oficial proiectului de lege pentru scoaterea păcănelelor din oraşe după cum se vede în documentul ataşat. Cer statului român să verifice dacă a cedat şantajului pe care l-a reclamat zilele trecute”, afirmă Cătălin Drulă.

    El publică punctul de vedere al Executivului, negativ, la un proiect iniţiat de parlamentari PSD pentru pentru modificarea şi completarea OUG privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc.

    „Pare speriat de <un anume Sorin> şi de alţii şi în mod foarte clar le reprezintă interesele, prin două manevre de păcălit publicul şi salvat marii rechini: 1. A copiat proiectul USR privind scoaterea păcănelelor din oraşe, dar doar se face că îl susţine pe vorbe, în timp ce oficial trimite documente la parlament prin care se opune. 2. Îngroapă dezbaterea despre interzicerea publicităţii la jocurile de noroc, făcând jocurile giganţilor din industrie. Superbeţi pe toţi pereţii şi în toate calupurile de publicitate, asta e miza. Îi cer lui Marcel Ciolacu să nu mai protejeze industria jocurilor de noroc. Să se gândească măcar o secundă la uriaşa problemă socială şi familiile distruse de păcănele şi pariuri”, încheie Drulă.

    Premierul Marcel Ciolacu a declarat luni că va merge mai departe cu reglementarea jocurilor de noroc şi că nu are „nicio problemă” cu ameninţările din partea „industriei păcănelelor”.

    „Voi merge înainte şi în privinţa reglementării jocurilor de noroc, nu am nicio problemă cu ameninţările din industria păcănelelor şi joi vom da ordonanţă de urgenţă prin care toţi operatorii să fie obligaţi să aibă sediul fiscal în România”, a spus luni premierul.

    Acesta a anunţat că legea aflată în Parlamentu prin care „scoatem toate păcănelele în afara localităţilor” va intra într-un regim de adoptare rapidă.

    El spune că reprezentanţi ai acestei industrii vor să preseze politicieni pentru a lua decizii în favoarea lor.

    „Sunt convins că autorităţile statului vor face lumină cu privire la modul în care aceşti intermediari vor să preseze politicieni pentru a lua decizii în favoarea acestei industrii, cum s-a întâmplat în trecut, regăsindu-se câteodată chiar consilieri ai primului ministru. Aşa cum au făcut şi în pandemie, atunci când mafia jocurilor de noroc a fost la masa Guvernului, păcănelele erau deschide pe tot teritoriul României în timp ce bisericile şi spitalele erau închise”, a mai spus Marcel Ciolacu.

  • Ciolacu: Intră la plată ajutoarele pentru pensionarii cu venituri de sub 3000 de lei

    Premierul Marcel Ciolacu anunţă, la începutul şedinţei de luni a Executivului, că intră la plată ajutoarele pentru pensionarii cu venituri de sub 3000 de lei:. „Este clar pentru toată lumea că nu se poate vorbi de recesiune în România”.

    „Intră la plată ajutoarele pentru pensionarii cu venituri de sub 3000 de lei”, spune Marcel Ciolacu.

    Premierul precizează că banii vor ajunge la oameni „începând cu prima jumătate a acestei luni”.

    „Am crescut salariul minim de la 1 octombrie şi acordăm aceste ajutoare pensionarilor cu venituri mici, deci sper că este clar pentru toată lumea că nu se poate vorbi de recesiune în România”, încheie Ciolacu.

  • Ce spune Ciolacu, despre atacul opoziţiei la CCR

    „E dreptul lor”, spune premierul Marcel Ciolacu despre demersul Opoziţiei de a ataca la CCR proiectul privind măsurile fiscale.

    Întrebat ce părere are despre faptul că documentul a fost semnat şi de doi parlamentari PNL, el a repetat replica: „E dreptul lor”.

    USR şi Forţa Dreptei au depus sesizare de neconstituţionalitate pe proiectul privind măsurile fiscale. Documentul a fost semnat şi de doi liberali, Dan Vîlceanu şi Gheorghe Pecingină.

    „Sunt 46 de pagini de articole de neconstituţionalitate”, spune Ionuţ Moşteanu.

    Premierul Marcel Ciolacu a asumat marţi proiectul de lege privind oprirea risipei bugetare, combaterea evaziunii şi asigurarea echităţii fiscale în România.

    „Vă spun cu toată responsabilitatea: de astăzi, s-a terminat cu dubla măsură, s-a terminat cu privilegiile la stat, s-a terminat cu excepţiile peste excepţii din mediul privat şi mai ales – s-a terminat cu banii făcuţi uşor din evaziune fiscală”, spune Marcel Ciolacu.

  • Adrian Sârbu: Domnul Ciolacu ne-a dovedit în ziua de ieri că el e un patriot al poporului bugetar român

    Adrian Sârbu: „Domnul Ciolacu ne-a spus că a început o reformă. Păi spuneţi-mi şi mie ce e reformă în măsurile pe care domnia sa le-a propus într-o lege?! Nu mai spun că orice reformă are o ideologie în spate. Domnule, fac asta pentru că am un anumit obiectiv, da? Spuneţi-mi şi mie ce e reformă în ceea ce domnul Ciolacu a propus?! Că media de şefi bugetari – că dacă eşti şef ai salarii mai mari, nu? – nu mai e unu din cinci, acum o face unu din opt, adică 8% şefi.

    Corporaţia numita administraţia România administrează România. Într-o corporaţie, numărul de şefi e sub 1%. Într-o corporaţie! Iar în condiţiile noi ale tehnologiei, IT-ului şi aşa mai departe, nu mai spun. Deci unde e reforma fără precedent? Că din 34% şefi la Transelectrica… Ai auzit de Transelectrica? E o firmă unde şefii sunt peste şefi şi peste şefi şi peste şefi. N-au făcut nimic de 30 de ani. România n-are infrastructura electrică să absoarbă ce produc astăzi… soarele şi vântul. Dobrogea nu mai poate să încarce curent că nu mai are reţele, da? La Transelectrica 34% şefi. Noi credem, şi o să ne uităm, că undeva 20% în orice instituţie sunt şefi. Păi asta e reformă? Păi o fi reformă. Schimbăm sensul reformei, da?

    România are nevoie de reformă bugetară, de reformă administrativă. Eu sunt fan al reformei, sunt fan al schimbării”

    „Deci, atenţie! Domnul Ciolacu ne-a dovedit în ziua de ieri că el e un patriot al poporului bugetar român. În toată această poveste ne-a convins şi eu am plecat foarte convins de aici: Domnule, eu cred că trăiesc într-o altă Românei a poporului roman. Eu trăiesc în poporul român de rangul doi, ăia care trebuie să muncească în fiecare zi, să-şi plătească angajaţii, să inventeze lucruri, să creeze idei, să creeze business ca să putem să îi susţinem pe aceşti amăraţi de 1.200.000 de bugetari, care sunt adevăratul popor român căruia trebuie să ne închinăm şi care trebuie să continue să aibă venituri şi beneficii pentru că ei, aşa cum ne-a spus domnul Ciolacu, au terminat cu şmecheria”, spune Adrian Sârbu.

  • Adrian Sârbu: „Domnul Ciolacu m-a lămurit: există poporul român bugetar şi poporul român nebugetar. Cine sunt şmecherii şi cine fraierii, nu ne-a spus”

    S-a terminat cu şmecheria! Pachetul de taxe asumat de Guvern vizează mediul privat. Ţinta e pusă pe microîntreprinderi. Nici multinaţionalele nu scapă. Marcel Ciolacu spune că măsurile sunt necesare pentru România şi că vor aduce bugetului 19 miliarde de lei la anul şi 20 de miliarde de lei în 2025.

    Dar cine sunt şmecherii în România? Au încercat să afle aseară la ŞTIU Adrian Sârbu şi Cristian Hostiuc.

    Adrian Sârbu: „Cine sunt şmecherii? Hai să clarificam. Cei care se conformau legii şi beneficiau de taxe reduse.” 

    Bogdan Hofbauer: „Exact. Şi cei care nu plăteau taxele către ANAF, celebrii evazionişti.” 

    Adrian Sârbu: „Ia zi, Fini. Tu eşti şmecher sau fraier? Tu eşti şmecher, da?” 

    Cristian Hostiuc: „Da.” 

    Adrian Sârbu: „Hofi, tu ce eşti? Şmecher sau fraier?” 

    Bogdan Hofbauer: „Am ceva din ambele.” 

    Adrian Sârbu: „Deci eşti şmecher. Tu, Nemo?” 

    Lucian Nemoiu: „Sper să nu mă transform în vreun fraier dacă, nu ştiu, risc să-mi cumpăr vreo maşină din aia mai scumpă vreodată.” 

    Bogdan Hofbauer: „Să recunoaştem că suntem fraieri majoritatea de aici.” 

    Adrian Sârbu: „Mie mi-a rămas rolul de fraier, adică fac pe prostul dar sunt şmecher.” 

    „Am reuşit să ne întoarcem în comunism. Bugetari – ăştia sunt comuniştii. Adică cine sunt? Partidele şi votanţii lor. Evident că ăştia sunt şmecherii. Nu poate să fie şmecher unul care plăteşte taxe. E şmecher unul care are salariu fără să facă nimic, cum spune şi domnul Ciolacu, căruia i s-a dublat salariul de 2,6 în ultimii ani, care sunt şefi 20 unul din cinci, care au şi bonuri de masă şi bonuri de vacanţă. Mă mir că nu şi bonuri să meargă la toaletă că poate au nevoie de bonuri şi acolo, de un suplimentar. Şi fraieri, proşti sau plătitori – restul. Suntem de acord? E o realitate. Şi mai trăim încă într-o realitate pe care domnul Ciolacu nu că vrea să ne-o ascundă, pur şi simplu nu o vede. Noi trăim în realitatea partidului unic.

    Astăzi deficitul estimat e cât bugetul lui Năstase. La el avea 18 miliarde, deficitul o fi pe la 15-16 miliarde. Dar bugetul ţării pentru 1.200.000 de bugetari, pe vremea lui Năstase a ajuns pentru 1.200.000 de bugetari, pe vremea lui Ciolacu – Ciucă, să nu-l uitam nici pe Ciucă, la 120 de miliarde”, spune Adrian Sârbu.

    Cristian Hostiuc: „124 de miliarde.”

    Adrian Sârbu: „Spune-mi şi mie, aceşti 1.200.000 de bugetari, ce au adus ei României ca să justifice să mănânce partea lor supradimensionată din PIB-ul ţării?! Că domnul Ciolacu se plânge că nu se strâng decât 27%. Păi 27% ăsta înseamnă vreo 110 miliarde. Şi domnia sa doreşte încă 14 – 15 miliarde în plus că are de cheltuit. Te întreb şi eu sau vă întreb pe toţi, şmecheri şi fraieri: Ce a adus acest popor român bugetar României în ultimii 20 de ani ca să justifice să nu-i ajungă 110 miliarde, să-i trebuiască 124? Spuneţi-mi şi mie!”

  • Ciolacu anunţă creşterea salariului minim de la 3.000 la 3.300 lei brut

    Premierul Marcel Ciolacu a anunţat, joi, în debutul şedinţei de Guvern, majorarea salariului minim general de la 3.000 de lei la 3.300 lei brut pe lună.

    „Astăzi majorăm cu 10% salariul minim general, de la 3.000 de lei la 3.300 de lei brut pe lună, aşa cum am promis, pentru a proteja veniturile salariaţilor din România”, a spus premierul Marcel Ciolacu.

    De asemenea, premierul a precizat că va exista o altă creştere în 2024.

    „Acest Guvern nu va renunţa la prioritatea de a creşte salariul minim şi ne dorim să existe o altă treaptă de creştere în 2024, pe care o vom discuta, evident, cu partenerii sociali”, a declarat premierul.