Tag: China

  • Chinezii susţin că au construit o armă asemănătoare cu Steaua Morţii din Războiul Stelelor

    Oamenii de ştiinţă chinezi susţin că au construit o armă asemănătoare cu Steaua Morţii din Războiul Stelelor. Este vorba despre un nou tip de armă cu microunde care combină mai multe unde electromagnetice de mare putere. Experţii internaţionali nu ştiu foarte multe detalii despre arma misterioasă.

    Oamenii de ştiinţă chinezi susţin că au realizat o armă cu fascicul de energie convergentă. Aceasta seamănă cu Steaua Morţii din Războiul Stelelor. Arma din film foloseşte fascicule laser care converg într-un singur punct pentru a forma o super-putere care distruge o planetă.

    Potrivit puţinelor informaţii dezvăluite de chinezi, noul sistem este format din mai multe vehicule care transmit microunde. Acestea se îmbină într-un fascicul de energie pentru a ataca o ţintă. Totuşi, realizarea procesului este mai grea decât pare deoarece microundele trebuie aliniate cu precizie. Sincronizarea tragerii trebuie să fie în interval de 170 de trilioane de secunde, potrivit Live Science.

    Pentru a depăşi provocarea, oamenii de ştiinţă au conectat platformele de transmisie folosind fibre optice, iar fiecare dintre vehiculele dotate cu sistem de arme a fost controlat direct de un centru de comandă mobil.

    Un om de ştiinţă implicat în proiect a declarat pentru South China Morning Post că puterea combinată a fasciculelor de microunde este foarte mare. Practic, se încalcă legea conservării energiei, susţin alţi specialişti, ceea ce ruducă semne de întrebare asupra proiectului din China.

    De aceea, experţii cred că echipa de cercetare chineză a reuşit să realizeze un sistem de arme cu microunde într-un mediu controlat. Utilizarea armei în lumea reală este mult mai dificilă, ceea ce va prezenta o provocare uriaşă pentru realizarea unei arme de serie.

  • Probleme pentru giganţii auto. Ei ar putea să fie nevoiţi să plece de pe piaţa chineză

    Analiştii din industria auto cred că marile companii străine din China nu mai au mult timp pentru a lua o serie de decizii importante. Companiile ar trebuie să îşi dubleze parteneriatele locale pentru a supravieţui, arată experţii.

    Producătorul american de automobile General Motors, Volkswagen din Germania şi Nissan din Japonia s-au confruntat fiecare cu o scădere a veniturilor din China între 2019 şi 2023, conform calculelor CNBC.

    „Producătorii de automobile occidentali se trezesc că nu pot să stea aici şi să-şi privească poziţiile de pe piaţă pur şi simplu erodândându-se tot mai mult”, a explicat David Norman, un avocat în fuziuni şi achiziţii din Hong Kong.

    Producătorii de automobile pe bază de combustibili au încercat să se menţină pe cea mai mare piaţă auto din lume, care s-a transformat rapid într-una în care vehiculele cu energie nouă reprezintă acum mai mult de jumătate din vânzările de maşini.

    Dacă mărcile străine „nu pot lansa în curând vehicule competitive cu energie curată pe piaţa chineză, singura speranţă pentru salvarea oricărei cote de piaţă este probabil printr-un parteneriat cu un jucător autohton. Dar este prea puţin prea târziu? Poate pentru o serie de mărci străine”, a declarat Tu Le, fondatorul şi directorul general al Sino Auto Insights.

    În plus, companiile străine se luptă cu dezvoltarea rapidă a companiilor chineze din domeniul auto. Acestea au crescut foarte mult producţia şi au început să se extindă în lume.

  • Trump va face din dolar un tiran care ar putea aduce un război valutar devastator pentru lumea emergentă

    Când dolarul se apreciază, cotaţiile petrolului şi ale materiilor prime tind să scadă. Acest lucru ar fi bun pentru economia mondială în vremuri cu inflaţie. Dar când se apreciază, moneda americană tinde, de ase­menea, să devină sursă de instabilitate finan­ciară mai ales pentru economiile emergente, care-şi văd puterea de cumpărare erodată.

    Preşedintele ales al SUA Donald Trump vrea un curs de schimb mai slab pentru moneda ţării sale, însă politicile pe care insistă, cu su­pra­tarifarea importurilor şi reducerea taxelor in­terne, au efectul opus, împingând în sus dolarul. Dezechilibrele din lumea emergentă au fost mici în primul mandat al lui Trump. De data a­cesta, cu politici protecţioniste a­meri­cane mai agresive, pertur­bă­rile se anunţă a fi mult mai mari.

    Pentru acţiunile com­pa­niilor şi monedele eco­nomiilor emergente, joi a fost a patra zi la rând de scădere în condiţiile în care pieţele evaluează po­liticile comerciale şi economice promise de Trump şi aşteaptă să vadă cine va ocupa poziţiile cheie din noua administraţie a SUA. Printre preferaţii pre­şedintelui figurează personaje ostile Chinei, ceea ce înseamnă că legăturile dintre cele două puteri economice, cele mai mari din lume, s-ar putea înrăutăţi şi mai mult.

    Dacă Trump şi echipa sa vor înteţi tirul tarifar cu care SUA au luat la ţintă China, este posibil ca inflaţia să accelereze. De asemenea, investitorii sunt dezamăgiţi de eforturile fi­nan­ciare ale Beijingului de a stimula creşterea eco­nomiei chineze, notează Bloomberg. Acest lucru este dăunător activelor de pe pieţele emer­gente, în special celor din Asia.

    Un indice Bloomberg al dolarului a sărit la cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani din cauza speculaţiilor că ameninţările lui Trump cu supratarifarea importurilor – şi reducerea taxelor – vor crea inflaţie. Yenul Japoniei s-a retras spre o cotă care nu demult i-a forţat pe oficialii ţării să intervină pe piaţa valutară, iar ieşirile de capital au accentuat pre­siunile de depreciere. Pariurile contra yuanului Chinei cresc în timp ce banca centrală chineză acţionează mai agresiv decât se aşteptau observatorii pentru a-l proteja.

    Cele mai vulnerabile sunt monedele econo­miilor dependente puternic de comerţ. Toate acestea sugerează că urmează câteva luni difi­cile pentru băncile centrale care vor căuta să-şi protejeze monedele naţionale de pariurile pe căderea lor. Wall Street Journal scrie că politi­cile lui Trump fac ca exportatori mari cum sunt China şi Mexic să pară riscanţi în ochii investi­torilor. În schimb, India şi Brazilia, alte econo­mii emergente mari, s-ar putea dovedi câştigă­toare. Robin Brooks, colaborator la Brookings Institution şi fost economist şef la Institutul de Finanţe Internaţionale, scrie într-o opinie publicată de Financial Times că alegerile din SUA, unde republicanii au câştigat preşedinţia, Camera Reprezentanţilor şi Senatul, ar putea fi începutul unei ascensiuni în forţă a dolarului de ale cărei dimensiuni pieţele încă nu sunt conştiente pe deplin.

    Deocamdată, pieţele reiau traseul pe care l-au făcut după ce Trump a câştigat primul man­dat, în 2016. Dar, dacă preşedintele ales îşi res­pectă ameninţările cu tarife, urmează schimbări mai ample. În 2018, după ce SUA au suprataxat jumătate din tot ceea ce importau din China cu o rată de 25%, yuanul s-a depreciat cu 10% faţă de dolar. Acţiunea şi efectul au fost echilibrate. Drept urmare, preţurile importurilor în dolari în SUA s-au schimbat doar puţin, iar tarifele nu au afectat prea mult echilibrul inflaţiei scăzute de dinainte de pandemia de COVID-19. Lecţia din acel episod este că moneda ţării supuse tarifelor se depreciază pentru a compensa impactul asupra competitivităţii.

    Dacă SUA impun tarife suplimentare şi posibil mult mai mari, cazul deprecierii yuanu­lui este unul urgent. Acest lucru se datorează faptului că China se chinuie de mult timp să stopeze fuga capitalului atunci când aşteptările ca moneda să se deprecize sunt mari în rândul populaţiei. Aşa s-a întâmplat în 2015 şi 2016, când ieşirile mari de capital au costat China un miliard de dolari în rezerve valutare oficiale.

    Poate că restricţiile asupra fluxurilor de ca­pital au fost înăsprite de atunci, dar principala lecţie din acel episod este să se permită o depre­ciere mare, la vedere, a yuanului, astfel încât gospodăriile să nu poată acţiona în anticiparea deprecierii. Cu cât tarifele SUA sunt mai mari, cu atât acest raţionament devine mai impor­tant. În cazul unui tarif general de 60% pe toate importurile din China, o cotă menţionată de Trump, acesta s-ar adăuga tarifelor deja în vigoare din 2018, împingând yuanul cu 50% în jos faţă de dolar pentru a fi menţinute stabile preţurile importurilor din SUA.

    Chiar dacă China impune tarife ca răspuns, care vor atenua impactul, amploarea depre­cierii necesare a monedei chinezeşti va fi probabil fără precedent. Pentru alte pieţe emergente, o depreciere atât de mare va fi ca un şoc seismic. Monedele din Asia vor cădea în tandem cu yuanul. Acesta, la rândul său, va trage în jos monedele pieţelor emergente de peste tot. De asemenea, preţurile mărfurilor vor scădea din două motive.

    În primul rând, pieţele vor vedea un război tarifar şi toată instabilitatea care vine cu acesta ca pe un factor negativ pentru creşterea globală. În al doilea rând, comerţul global este dominat de dolar, ceea ce înseamnă că pieţele emergente pierd din puterea de cumpărare atunci când dolarul creşte. Condiţiile financiare se vor înăspri, de fapt, ceea ce va afecta şi mărfurile, un alt factor care va contribui la presiunea de depreciere asupra monedelor exportatorilor de mărfuri.

    Într-un astfel de mediu, sistemele în care monedele emergente sunt ancorate de dolar vor fi în pericol. Dacă legătura este ruptă, vor urma devalorizări explozive. Printre economiile emergente care au o astfel de vulneabilitate ridicată pot fi enumerate Turcia, Argentina şi Egipt. Pentru zona euro, aprecierea dolarului poate însemna că euro va ajunge din nou la paritate cu moneda americană, faţă de care în mod tradiţional este mai puternică. Euro în depreciere înseamnă importuri mai scumpe, dar şi exporturi mai competitive ca preţ. Pierd statele cu deficite comerciale mari.

     

     

  • China recuperează decalajul tehnologic faţă de SUA, avertizează preşedintele Microsoft. „Oamenii care nu merg în China au impresia că aceştia sunt în urmă în privinţa tehnologiilor. Dacă mergi acolo vei vedea cât de multe fac”

    Occidentul nu ar trebui să presupună că China va mai rămâne mult timp în urmă în ceea ce priveşte dezvoltarea tehnologică, a spus preşedintele Microsoft, scrie CNBC.

    Vorbind la conferinţa Web Summit în Lisabona, Brad Smith a explicat că „în multe privinţe” China este foarte aproape de nivelul tehnologic american sau european.

    „Cred că unul dintre pericole este că oamenii care nu merg în China au impresia că aceştia sunt în urmă în privinţa tehnologiilor. Dacă mergi acolo vei vedea cât de multe fac”, a adăugat acesta.

    Brad Smith prognozează că firmele americane şi cele chineze vor fi într-o competiţie tehnologică într-un viitor mai îndepărtat. Acesta consideră că ţările europene trebuie să colaboreze cu SUA pentru a creea şi răspândi progresul tehnologic.

    Transferul tehnologic între China şi SUA va deveni mai dificil în următorii ani din cauza tensiunilor geopolitice.

    „Pentru ca o companie de tehnologie americană să facă afaceri în China trebuie să oferim un serviciu pe guvernul chinez îl vrea, iar cel american îl acceptă”, conchide Brad Smith.

  • BioNTech investeşte 1 miliard de dolari în inovaţia chineză: O achiziţie strategică pentru dezvoltarea tratamentelor revoluţionare anti-cancer

    BioNTech a achiziţionat compania chineză Biotheus, producătoare de medicamente anti-cancer, într-o tranzacţie ce poate ajunge la 1 miliard de dolari, urmărind să valorifice expertiza Chinei în ştiinţele sănătăţii pentru a dezvolta tehnici inovatoare de imunoterapie, scrie Financial Times.

    Această achiziţie oferă companiei germane de biotehnologie acces la o clasă de medicamente care a demonstrat un potenţial superior faţă de Keytruda, tratamentul de succes împotriva cancerului produs de Merck, care a generat vânzări de 25 de miliarde de dolari în 2023.

    BioNTech va plăti iniţial 800 de milioane de dolari către Biotheus, un producător din provincia Guangdong, China, cu posibilitatea unor plăţi suplimentare de până la 150 de milioane de dolari în funcţie de atingerea anumitor etape.

    Această achiziţie este un exemplu recent al tendinţei companiilor farmaceutice occidentale de a colabora cu firme chineze pentru a beneficia de inovaţii, deseori la costuri mai mici.

  • Rusia face apel la China să combată „îngrădirea” Statelor Unite

    Serghei Şoigu, înalt oficial rus şi fost ministru al apărării, i-a spus marţi ministrului chinez de externe, Wang Yi, că cele două ţări trebuie să contracareze politica de „îngrădire” a SUA împotriva lor, potrivit AFP.

    Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei a subliniat necesitatea ca cele două ţări ale lor să „contracareze politica de dublă îngrădire urmărită împotriva Rusiei şi Chinei de către Statele Unite şi sateliţii lor”.

    „Parteneriatul global şi cooperarea strategică (sino-rusă, n.r.) reprezintă un model de colaborare între două puteri în lumea de astăzi”, a declarat Şoigu, citat de agenţiile de presă ruse.

    Cei doi lideri s-au întâlnit la Beijing în cadrul unor discuţii legate de „securitate”, în contextul războiului din Ucraina şi al apropierii militare dintre Rusia şi Coreea de Nord, după ce Phenianul a anunţat marţi dimineaţă ratificarea unui acord bilateral istoric de apărare cu Rusia.

    Ministrul chinez al apărării, Dong Jun, i-a spus omologului său rus, Andrei Belousov, în octombrie, că cele două armate ar trebui să „aprofundeze colaborarea strategică”, dar nu a legat remarcile sale de războiul din Ucraina, la care China nu intenţionează să participe.

  • Cine sunt oamenii pe care îi pune Trump în funcţii cheie: Marco Rubio, senator de Florida şi susţinător al Iranului şi al Chinei, ar urma să fie nominalizat secretar de stat, în timp ce Mike Waltz, care condamnă implicarea Americii în războiul din Ucraina, ar fi consilierul pe probleme de apărare

    Donald Trump începe să îşi finalizeze lista pentru echipa sa de politică externă, plănuind să îl angajeze pe Mike Waltz, membru al Congresului din Florida, în calitate de consilier pentru securitate naţională şi să îl nominalizeze pe senatorul de Florida Marco Rubio pentru funcţia de secretar de stat, potrivit FT.

    Rubio, un susţinător al Iranului şi al Chinei care face parte din Comisia pentru relaţii externe a Senatului, ar deveni unul dintre cei mai proeminenţi membri ai echipei de politică externă a lui Trump dacă va fi confirmat de Senat anul viitor. American de origine cubaneză, Rubio ar fi, de asemenea, primul latino-american care ar ocupa funcţia de diplomat de top al Washingtonului.

    Waltz, în vârstă de 50 de ani, un veteran militar decorat, critic al NATO şi coleg sceptic în privinţa Chinei, ar deveni unul dintre cei mai puternici oficiali de la Casa Albă dacă va ocupa acest post, modelând politica SUA privind conflictele din Ucraina şi Orientul Mijlociu.

    Ofiţer pensionat al forţelor speciale ale armatei, el a efectuat mai multe misiuni în Afganistan, Orientul Mijlociu şi Africa. Trump a promis o mare schimbare în politica externă a SUA faţă de preşedintele Joe Biden, după ce a făcut campanie pe o platformă unilateralistă şi non-intervenţionistă.

    Matt Turpin, fost director pentru China al Consiliului Naţional de Securitate al administraţiei Trump, a remarcat că Rubio, care a candidat pentru nominalizarea republicană la preşedinţie în 2016, a fost unul dintre primii şoimi ai Chinei la Washington, cu mult înainte ca mulţi alţi oficiali americani să se concentreze asupra Beijingului. „Această experienţă şi concentrare asupra Chinei este întărită de selectarea lui Mike Waltz în calitate de consilier pentru securitate naţională”, a declarat Turpin.

    „Aceasta sugerează că preşedintele ales Trump va exercita presiuni foarte puternice asupra Partidului Comunist Chinez, la fel cum a făcut în timpul primului său mandat”. Spre deosebire de alte funcţii de conducere din administraţie, consilierul pentru securitate naţională nu are nevoie de confirmarea Senatului, ceea ce înseamnă că Waltz ar putea începe imediat ce Trump va depune jurământul pentru un nou mandat de patru ani în ianuarie.

    În prima sa administraţie, Trump a trecut prin patru consilieri pentru securitate naţională. Prima sa alegere, fostul ofiţer de informaţii militare Michael Flynn, a durat mai puţin de o lună după ce a recunoscut că a minţit FBI-ul cu privire la contactele cu un diplomat rus. Flynn a fost urmat de HR McMaster, John Bolton şi Robert O’Brien.

     

  • Cine sunt oamenii pe care îi pune Trump în funcţii cheie: Marco Rubio, senator de Florida şi susţinător al Iranului şi al Chinei, ar urma să fie nominalizat secretar de stat, în timp ce Mike Waltz, care condamnă implicarea Americii în războiul din Ucraina, ar fi consilierul pe probleme de apărare

    Donald Trump începe să îşi finalizeze lista pentru echipa sa de politică externă, plănuind să îl angajeze pe Mike Waltz, membru al Congresului din Florida, în calitate de consilier pentru securitate naţională şi să îl nominalizeze pe senatorul de Florida Marco Rubio pentru funcţia de secretar de stat, potrivit FT.

    Rubio, un susţinător al Iranului şi al Chinei care face parte din Comisia pentru relaţii externe a Senatului, ar deveni unul dintre cei mai proeminenţi membri ai echipei de politică externă a lui Trump dacă va fi confirmat de Senat anul viitor. American de origine cubaneză, Rubio ar fi, de asemenea, primul latino-american care ar ocupa funcţia de diplomat de top al Washingtonului.

    Waltz, în vârstă de 50 de ani, un veteran militar decorat, critic al NATO şi coleg sceptic în privinţa Chinei, ar deveni unul dintre cei mai puternici oficiali de la Casa Albă dacă va ocupa acest post, modelând politica SUA privind conflictele din Ucraina şi Orientul Mijlociu.

    Ofiţer pensionat al forţelor speciale ale armatei, el a efectuat mai multe misiuni în Afganistan, Orientul Mijlociu şi Africa. Trump a promis o mare schimbare în politica externă a SUA faţă de preşedintele Joe Biden, după ce a făcut campanie pe o platformă unilateralistă şi non-intervenţionistă.

    Matt Turpin, fost director pentru China al Consiliului Naţional de Securitate al administraţiei Trump, a remarcat că Rubio, care a candidat pentru nominalizarea republicană la preşedinţie în 2016, a fost unul dintre primii şoimi ai Chinei la Washington, cu mult înainte ca mulţi alţi oficiali americani să se concentreze asupra Beijingului. „Această experienţă şi concentrare asupra Chinei este întărită de selectarea lui Mike Waltz în calitate de consilier pentru securitate naţională”, a declarat Turpin.

    „Aceasta sugerează că preşedintele ales Trump va exercita presiuni foarte puternice asupra Partidului Comunist Chinez, la fel cum a făcut în timpul primului său mandat”. Spre deosebire de alte funcţii de conducere din administraţie, consilierul pentru securitate naţională nu are nevoie de confirmarea Senatului, ceea ce înseamnă că Waltz ar putea începe imediat ce Trump va depune jurământul pentru un nou mandat de patru ani în ianuarie.

    În prima sa administraţie, Trump a trecut prin patru consilieri pentru securitate naţională. Prima sa alegere, fostul ofiţer de informaţii militare Michael Flynn, a durat mai puţin de o lună după ce a recunoscut că a minţit FBI-ul cu privire la contactele cu un diplomat rus. Flynn a fost urmat de HR McMaster, John Bolton şi Robert O’Brien.

     

  • China încearcă să evite falimentul autorităţilor locale: Guvernul de la Beijing a făcut o preschimbare de datorie de 800 mld. dolari ca să le salveze

    China a aprobat un program de 836 mld. de dolari de refinanţare datoriilor autorităţilor locale, în timp ce Beijingul se luptă pentru a sprijini o economie în declin, care se confruntă cu noi riscuri din cauza victoriei lui Donald Trump, scrie Bloomberg.

    Economia Chinei a crescut cu 4,6% în trimestrul al treilea din 2024, cel mai slab ritm din martie anul trecut, punând la îndoială capacitatea Beijingului de a-şi atinge obiectivul anual de creştere economică de aproximativ 5%.

     Această încetinire a determinat factorii de decizie să se orienteze către politici mai favorabile economiei, inclusiv reduceri ale ratei dobânzii şi ajutoare pentru piaţa bursieră şi imobiliară.

    Schimbarea de la sfârşitul lunii septembrie a declanşat o creştere istorică a acţiunilor şi a determinat băncile globale, inclusiv Goldman Sachs Group Inc., să îşi actualizeze previziunile pentru economia asiatică de 18.0000 mld. dolari.

    Victoria lui Trump în alegeri forţează acum Beijingul să îşi consolideze  politicile de stimulare a consumului pentru a compensa o potenţială scădere a exporturilor din cauza planurilor preşedintelui ales de a majora din nou taxele vamale.

  • Care este motivul pentru care unul dintre cele mai puternice branduri de lux din lume are un magazin gigant gol şi abandonat, deşi ar fi trebuit ca anul acesta să fie deschis cu mare fast

    Când Bernard Arnault, şeful gigantului de lux LVMH, a vizitat China în vara anului trecut, el a pus ochii o clădire de cinci etaje, pe care voia să o transforme într-un gigant magazin pentru celebrul său brand Louis Vitton. Magazinul urma să se deschidă în 2024, dar la un an de la startul proiectului, în vitrinele acestuia nu se vede nimic, niciun client, niciun angajat, nicio geantă scumpă, scrie Bloomberg.

    Progresul lent al unui astfel de proiect vorbeşte mult despre provocările şi dificultăţile cu care se confruntă peste hotare companiile europene din lumea luxului. Cererea pentru produsele de lux ar fi trebuit să explodeze după ridicarea restricţiilor sanitare. Realitatea este însă dezamăgitoare, apetitul pentru genţile, parfumurile şi accesoriile scumpe e la pământ. Drept rezultat, emblematicele branduri din lumea fashionului au pierdut 251 mld. dolari pe bursă, din martie şi până în prezent, un semnal că bogată sau nu, lumea nu mai are bani sau chef de lux.

    Semnele că prăbuşirea sectorului de lux se apropie au început să se înmulţescă. Un prim semnal de avertizare l-a tras Hermes, care în trecut vindea emblematicele genţi Birkin pentru zeci de mii de dolari. În prezent, compania a decis să reducă preţul acestora, pentru a atrage clienţi. Totodată, companii precum Kering şi Burberry au început să ofere reduceri şi de 50% pentru a reduce din stocuri şi a face bani.

    Directorii de vânzări, obişnuiţi să fie hărţuiţi de clienţii de lux cu privire la cea mai recentă gamă de produse, se străduiesc acum să convingă VIP-urile să răspundă la apeluri. După ani de creştere ameţitoare, se aşteaptă ca piaţa de lux din China să scadă cu până la 15% în acest an, potrivit companiei de consultanţă Digital Luxury Group.

    Declinul este parţial ciclic, economia Chinei luptând să îşi revină după o criză imobiliară la nivel naţional. Dar şi mai îngrijorătoare pentru giganţii luxului din Europa sunt indicii care arată o schimbare permanentă a cererii. Campaniile preşedintelui Xi Jinping de reprimare a funcţionarilor guvernamentali corupţi şi de promovare a unei distribuţii mai echitabile a veniturilor au făcut ca etalarea bogăţiei să devină nu doar o chestiune demodată, ci şi potenţial periculoasă. Între timp, tinerii consumatori chinezi îşi cheltuiesc din ce în ce mai mult banii pe experienţe precum călătoriile şi nu pe pe simboluri ale statutului.

    Investitorii urmăresc să vadă dacă recentele stimulente pompate de guverul de la Beijing vor reuşi să îmbunătăţească situaţia economică a Chinei şi să aducă înapoi cererea, deşi nu există prea multe dovezi în acest sens.

    Potrivit Baidu Inc., traficul în marile centre comerciale din China în timpul vacanţei de o săptămână de la începutul lunii octombrie a fost cu 18% mai mic decât în anul precedent.

    Chiar dacă economia îşi revine, este puţin probabil ca oamenii să mai acorde aceeaşi atenţie produselor de lux aşa cum o făceau înainte.

    Chinezii „nu mai au nevoie de branduri sau de etichete care să le dovedească bogăţia”, a declarat Jessica Gleeson, CEO al BrighterBeauty, o firmă de consultanţă în sectorul de retail cu sediul în Shanghai.

    „Investiţiile în sine, sănătate şi în alte experienţe sunt cele care acum fac banii să se mişte şi nu văd o inversare a tendinţei”, a spus ea.