BusinessMagazin

Tag: Cariera

  • Alexandra Rîştariu, CEO Mondelez România: „Am plecat de la iluzia că în afară sunt mai multe oportunităţi, dar celor care pleacă, le-aş spune să se întoarcă”

    Alexandra Rîştariu a preluat conducerea Mondelez România începând cu luna iunie. Din poziţia actuală, ea coordonează strategia de creştere a businessului Mondelez pe piaţa locală prin alinierea acesteia la strategia globală, lansată recent.
    În prezent, România generează 15-20% din businessul Mondelez în regiune. „Mi-am început cariera la Mondelez International acum 11 ani şi am lucrat, anterior, în alte ţări – Austria, Polonia – , iar din poziţia de sales controlling manager SCE am coordonat activitatea financiară din regiunea Europei Centrale şi de Sud, cu expunere în 10 ţări din regiune: România, Bulgaria şi ţările est-adriatice”, îşi aminteşte Alexandra Rîştariu, care adaugă faptul că s-a întors în România pentru oportunităţile profesionale. În anul 2015 ea a devenit membru al echipei de leadership a Mondelez SCE, iar din 2017 a coordonat departamentul de vânzări al Mondelez România, format dintr-o echipă de 120 de persoane. Alexandra Rîştariu a absolvit Facultatea de Contabilitate şi Sisteme Informaţionale din cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi şi este membru al Association of Chartered Certified Accountants (ACCA).

    Alexandra Rîştariu a apărut în anurul 100 TINERI MANAGERI DE TOP, ediţia 2019 şi a fost premiată de Business MAGAZIN în gala de lansare a catalogului.

  • Românul de 35 de ani care conduce cel mai important investitor în proprietăţi imobiliare din Europa Centrală şi de Est – VIDEO

    Alex Morar este CEO al NEPI Rockcastle, cel mai important investitor, dezvoltator şi operator de proprietăţi în Europa Centrală şi de Est de aproximativ un an. Unul dintre momentele-cheie ale carierei sale a fost alegerea de a lucra în România, la Deloitte, renunţând la poziţia pe care o avea în cadrul firmei de consultanţă Bearing Point, în New York.

    Perspectiva unei cariere internaţionale începuse după perioada studiilor:  „Educaţia din cadrul New York University a avut o latură practică aplicabilă în zonele mele de interes şi m-a ajutat să încep o carieră în consultanţa de business încă din timpul studiilor”, spune Alex Morar.  El punctează şi decizia de a accepta o poziţie într-un start-up (NEPI, 2007), „în loc să aleg un loc de muncă sigur sau să plec din România şi mă bucur că am contribuit la dezvoltarea acestui spirit antreprenorial în companie”.

    Compania a realizat în anul 2018 investiţii de 854 milioane de euro în regiune: peste 594 milioane de euro au fost investite în achiziţia de proprietăţi premium, iar peste 260 milioane de euro au fost investite în terenuri şi în dezvoltarea proiectelor premium. Valoarea totală a portofoliului de proprietăţi directe deţinut de NEPI Rockcastle este de peste 5,9 miliarde de euro, cu 20% mai mare decât la sfârşitul anului 2017.

    Profilul lui Alex Morar a apărut în catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP, ediţia din 2019 şi el a fost premiat în cadrul galei organizate de Business MAGAZIN cu prilejul lansării acestui catalog.

  • Irina Costache, tânăra din spatele jocurilor FIFA şi Need for Speed

    Din rolul curent, Irina Costache conduce o echipă de 16 oameni din cadrul Electronic Arts România.

    „Echipa noastră oferă atât departamentului de marketing, cât şi echipelor de dezvoltare informaţii şi recomandări care permit îmbunătăţirea jocurilor şi creşterea satisfacţiei jucătorilor”, explică ea. Primul punct de cotitură în parcursul profesional al Irinei Costache a fost cel în care a descoperit că vrea să lucreze în acest domeniu, al doilea moment important din cariera sa a fost cel în care a descoperit „universul jocurilor video” alăturându-se echipei Electronic Arts România, iar un alt moment esenţial din cariera sa a fost în urmă cu cinci ani, când colegii săi din San Francisco i-au oferit oportunitatea de a crea şi conduce echipa de analytics din cadrul Electronic Arts România.

    Ea spune că cea mai mare reuşită sa este echipa. „Avem o rată de retenţie de aproape 100%, iar anul trecut ne-am dublat ca număr, pe o piaţă extrem de competitivă, reuşind în acelaşi timp să livrăm proiecte de cea mai bună calitate.” De-a lungul celor opt ani petrecuţi în EA Irina Costache a lucrat de multe ori, pentru intervale scurte de timp, în studiouri din afara României, însă, chiar dacă a luat în calcul şi varianta de a-şi continua cariera în afară, a decis să rămână deoarece crede în posibilitatea de creştere a echipei pe care o conduce acum.

    Ea este absolventă a Facultatăţii de Electronică şi Telecomunicaţii a Universităţii Politehnica din Bucureşti şi a urmat şi un master în comunicare managerială şi resurse umane la SNSPA.

    Irina Costache a apărut în ediţia de anul acesta a catalogului 100 Tineri Manageri de Top.

  • Lucrează în telecom încă din primul an de facultate, iar astăzi antrenează echipe de vânzări şi dezvoltă strategii

    Elisabeta Mihăilescu conduce o echipă de opt persoane, având responsabilitatea de a antrena echipa de vânzări şi de a dezvolta strategii care să stimuleze piaţa B2G.

    „Misiunea departamentului pe care îl conduc este de a creşte amprenta serviciilor telecom  în sectorul public”, explică ea. Elisabeta Mihăilescu lucrează încă din primul an de facultate şi şi-a început activitatea într-o companie de telecom care intrase recent pe piaţa din România. „Orizontul deschis atunci, în 1999, a fost decisiv pentru mine. După mai mulţi ani am  ales însă să fac o schimbare şi să activez în domeniul serviciilor medicale”, povesteşte ea.

    „Un alt moment cheie al traseului meu profesional a fost acela în care am decis să fac trecerea de la gestionarea portofoliului de clienţi B2B la sectorul B2G. Rigurozitatea segmentului B2G te face să fii întotdeauna foarte bine pregătit şi documentat, te pregăteşte să fii agil şi atent la schimbări.” Nu are experienţă internaţională, însă crede că o astfel de experienţă deschide noi orizonturi şi perspective. „Momentan nu iau în calcul acest lucru, dar pot spune că mi-aş continua, cu siguranţă, cariera în ţară – România are nevoie de oameni bine pregătiţi şi responsabili.” Elisabeta Mihăilescu a absolvit Facultatea de Drept şi este mediator certificat, deţinând totodată numeroase certificări specifice zonei B2B-B2G.

    Profilul Elisabetei Mihăilescu a apărut în ediţia de anul acesta a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP.

  • Povestea primului român numit la conducerea liderului pieţei de bere din Romania. După 20 de ani de carieră prin toata lumea, el a ales sa se întoarcă acasă

    Opt ţări în 20 de ani. Nu este un „bucket list” de călătorii al unui pasionat de travel, ci lista locurilor în care a lucrat şi a trăit Dragoş Constantinescu de la plecarea din România, în 1998. A studiat în Olanda şi SUA, apoi a început să lucreze în ţara lalelelor ca finance management trainee pentru British American Tobacco, unul dintre giganţii din industria ţigărilor. Iar aventura în cadrul producătorului de ţigarete a continuat pentru mai bine de 16 ani, perioadă în care a fost responsabil de mai multe ţări şi a trebuit să-şi schimbe domiciliul de mai multe ori. A revenit în fiecare an în România, locul despre care spune că l-a considerat mereu „acasă”, deşi reuşea să ajungă aici doar de 4-6 ori pe an, în vizită. Acum s-a întors cel puţin pentru câţiva ani şi vrea să pună umărul la dezvoltarea ţării, după cum povesteşte.

    „Ideea de a mă întoarce în ţară a fost mereu prezentă în mintea mea. Iniţial, după ce am terminat facultatea am spus că vreau să mă întorc în România, însă nu mi-am dorit să mă întorc imediat pentru că am considerat că e de bun augur pentru dezvoltarea mea personală şi profesională dacă îmi petrec mai mult timp în ţările din vestul Europei. Însă, atunci când a apărut oportunitatea de a prelua conducerea Ursus Breweries, am considerat că este momentul oportun să mă întorc acasă”, povesteşte managerul, care conduce Ursus Breweries, o companie cu peste 1.400 de angajaţi în România şi afaceri de 1,84 miliarde de lei (397 milioane de euro) în 2018.

    De asemenea, el este responsabil si de businessul Asahi, proprietarul japonez al Ursus Breweries, în Ungaria.
    El spune şi că unul dintre motivele care l-au determinat să se alăture echipei producătorului de bere a fost că, deşi este deţinut de un grup străin, are în portofoliu cele mai vândute trei mărci de bere din România în segmentele premium (Ursus), mainstream (Timişoreana) şi economic (Ciucaş), mărci româneşti cu tradiţie. Deşi România mai are de lucrat la capitole aşa cum sunt infrastructura şi reciclarea sau că mentalitatea românilor este diferită faţă de a vesticilor sau a polonezilor, Dragoş Constantinescu spune că preferă să vadă partea plină a paharului şi oportunităţile care reies din aceste puncte care trag deocamdată în jos România. Astfel, îşi propune să pună umărul, chiar dacă în mică măsură, la dezvoltarea ţării în acest sens, compania făcând investiţii inclusiv în zona de reciclare.

    „Ne uităm din ce în ce mai mult în zona de dezvoltare sustenabilă, avem proiecte prin care încercăm să minimalizăm emisiile de CO2, la abilitatea de a reduce consumul de apă pe care o folosim, vrem să folosim mai multă energie verde, încercăm să ne trasformăm într-o companie complet sustenabilă. Ştim că e un drum lung, dar sunt convins că vom reuşi. De exemplu, la Neversea şi Untold nu mai folosim pahare din plastic, ci din carton.” Ursus Breweries va finaliza în perioada următoare investiţii de 22 de milioane de euro în fabricile din Timişoara şi Braşov, investiţii care nu doar cresc capacitatea de producţie, dar măresc şi eficienţa celor două fabrici de bere. Ursus Breweries mai are o unitate de producţie la Buzău. Ursus Breweries are în portofoliu brandurile Ursus, Timişoreana, Ciucaş, Grolsch, Peroni Nastro Azzurro, Redd’s, Stejar, Azuga, Asahi Super Dry, Pilsner Urquell, St Stefanus şi B-Life Botanicals.

    „În următorii cinci ani, vrem să rămânem în continuare liderul pieţei de bere din România, dar am vrea să rămânem un lider al firmelor din industria bunurilor de larg consum, inclusiv din punctul de vedere al sustenabilităţii şi al contribuţiei la societate. Şi aş vrea ca cei care termină studiile şi îşi doresc să înceapă o carieră să aibă în top 3 alegeri şi Ursus. Am foarte mare încredere în viitorul Ursus Breweries în România.” Cât despre piaţa berii, el spune că din punctul de vedere al consumului depinde foarte mult ce se întâmplă din punct de vedere demografic în România şi consideră că piaţa nu va avea scăderi sau creşteri spectaculoase. În 2018, consumul de bere a înregistrat o creştere de 3%, ajungând la un volum de 16,6 milioane de hectolitri (1,6 mld. litri), arată datele Asociaţiei Berarii României.

    Consumul de bere per capita s-a situat la 85 de litri. „Cred că piaţa va rămâne la fel, doar că opţiunile de cumpărare ale românilor se vor modifica şi vor alege tot mai mult produse premium şi care să corespundă unui stil de viaţă sănătos. De asemenea, un trend foarte bun este apariţia producătorilor de bere artizanală, pentru că împreună putem dezvolta cultura berii în România. În plus, putem creşte procentul de bere la draft.” Cât despre posibilitatea de a aduce alte tipuri de produse pe plan local, managerul spune că „niciodată să nu spui niciodată”, însă este adeptul modelului de business în care activitatea se concentrează pe categoria de produse pe care o companie ştie să o producă cel mai bine. De exemplu, grupul japonez Asahi are în portofoliu şi băuturi spirtoase, răcoritoare şi alimente, pe lângă bere. Recent, Ursus Breweries a lansat B-Life, o băutură răcoritoare pe bază de bere.

    „E posibil să continuăm să ne diversificăm portofoliul, dar nu cred că în curând vom începe să vindem produse care să nu fie bazate pe bere sau pe produse fermentate. Acolo este puterea businessului Ursus Breweries astăzi. Dar niciodată nu spun niciodată, pentru că nu am crezut că voi locui şase ani în Polonia şi că o să-mi placă acolo.”
    Astfel, când vine vorba despre planurile în ceea ce priveşte cariera, Dragoş Constantinescu spune că deocamdată nu se gândeşte la viitorul foarte îndepărtat.
    „Eu m-am întors în România pentru că vreau să fiu aici din punct de vedere profesional şi personal. Eu cred că experienţa mea de 20 de ani în afara României poate să fie folositoare, chiar şi într-un procent mic, dezvoltării României. Şi atunci eu m-am întors acasă nu pentru şase luni sau pentru un an. Dacă peste patru-cinci ani de acum încolo voi avea oportunitatea de a evolua în cadrul grupului Asahi şi dacă voi accepta noi provocări, nu ştiu. Acum sunt concentrat să mă acomodez acasă şi mă concentrez pe prezent, nu la viitorul foarte îndepărtat”, mai spune managerul care a locuit în ţări precum Olanda, Belgia, Marea Britanie, Suedia sau Polonia. 

  • Cum a ajuns un profesor din Cluj să vândă, alături de fiica sa, croaziere de 6 milioane de euro

    “Am intrat pe al 15-lea an, creştem an de an şi ca birouri, şi ca vânzări, şi ca oameni şi sunt convins că suntem pe drumul cel bun”, descrie Ioan Băsea afacerea Croaziere.net, începută în urmă cu 14 ani în Cluj. Aceasta vinde vacanţe pentru linii de croazieră, atât în mod direct, cât şi prin intermediul agenţiilor de turism.
    ​Agenţiile sunt prezente în Bucureşti, Cluj, Constanţa şi Braşov; antreprenorul vizează însă extinderea în alte două oraşe.
    „Am cam făcut de toate până la momentul acesta şi ideea mi-a venit gândindu-mă la fiica mea. Mi-am spus că pentru o domnişoară o agenţie de turism poate fi un bussines de perspectivă şi se pare că nu m-am înşelat”, descrie el modul în care a început afacerea Croaziere.net în 2005. Fiica sa, Casiana, este în prezent asociat în business, postură despre care tatăl său spune că „o prinde”.
    Înainte de această etapă însă, antreprenorul a acumulat o experienţă diversă, chiar şi în mediul universitar. „Am început cu o carieră universitară, după care am renunţat. Ca şi cadru didactic universitar, era moda anilor ’95-’96, când am început tot felul de mici/mari afaceri, de genul transport de marfă, en-gros alimentar cu distribuţie”, îşi descrie Băsea primele experienţe profesionale. Ulterior a aplicat pentru a emigra în Canada împreună cu familia, dar a fost respins. S-a întors apoi în business ca director de sucursală „la un mare SA din Bucureşti”, povesteşte el, din domeniul construcţiilor.
    Businessul cu croaziere a început cu vânzările directe, B2C (Business to Customer), în condiţiile în care, spune antreprenorul, la vremea la care şi-a început el afacerea, agenţiile de turism erau foarte circumspecte la acest tip de vacanţe: „Asta venea din faptul că produsul nu era cunoscut, este un produs cu o cantitate de informaţie tehnică mai ridicată”.
    Au pus la punct partea teoretică, respectiv acreditarea agenţiei, la  CLIA (The Cruise Lines International Association), un fel de for director a tot ce înseamnă linii, vase de croazieră, agenţii de croazieră acreditate, explică Băsea. Acreditarea este importantă întrucât în America, de pildă, pentru a putea vinde croaziere, trebuie să fii acreditat CLIA. Apoi au dus şi pregătirea lor teoretică mai departe şi au făcut un master de CLIA Academy, în Miami. „Am luat legătura cu americanii fiindcă industria este a americanilor, majoritatea liniilor de croazieră sunt linii americane, iar ei ne-au sugerat clar: pentru a vinde croaziere trebuie să fiţi specializaţi”, descrie el una dintre specificităţile acestui business.
    În acest moment, ei vând direct pentru circa 30 de linii de croazieră (operate de trei mari companii), iar preţul, potrivit antreprenorului, este „acelaşi şi în Botoşani, şi în Oradea, dar şi în Miami şi în San Francisco. Vindem la tarife impuse de linia de croazieră, iar aceasta ne cedează nouă anumite comisioane. Sunt anumite promoţii dedicate pieţei româneşti, unde tarifele sunt mai mici decât în alte pieţe”. Costul unei croaziere a scăzut şi poate porni, potrivit informaţiilor acordate de reprezentanţii afacerii, de la 300 de euro/persoană; cea mai scumpă croazieră vândută de Croaziere.net, un „grand-voyage” de 130 de zile –  a ajuns la 40.000 de euro.
    Cine cumpără însă croaziere? Potrivit lui Ioan Băsea, cei care cumpără cel mai mult sunt „first-cruiserii şi, să zicem, un pic vânători de last-minute-uri – cu toate că termenul nu este foarte adecvat, în croaziere nu vorbim de last-minute, vorbim de first-minute, de early-booking, cu minimum 6-8 luni înainte de navigare, asta garantează un tarif mai bun”. Ca segment de vârstă, sunt persoane cu vârste cuprinse între 15-16 ani şi 70-80 de ani, dar cea mai mare parte sunt cei de 40-50 de ani, „cei mai potenţi financiar”.
    Ioan Basea adaugă că majoritatea clienţilor lor sunt la a zecea, a douăsprezecea croazieră, iar când se întorc toamna deja îşi rezervă croazierele pentru anul viitor. „S-au obişnuit, ştiu că pot să prindă un tarif bun. Avem turişti vânători de last-minute-uri sau price-sensitive, care se uită şi vor ce e mai ieftin, cu toate că au înţeles că ce e mai ieftin nu înseamnă întotdeauna şi ce e mai bun şi avem turişti care de la a şasea, a şaptea croazieră în sus s-au rafinat, şi ca destinaţie, şi ca şi client.
    De obicei, turistul de croazieră cumpără mai întâi la tarife mici, prin Europa, Marea Mediterană, prin Marea Nordului, prin baltice, după care aleg şi destinaţii mai scumpe, cum ar fi Australia, Asia, Alaska şi Caraibe şi, „sigur, la alţi bani, puţin mai scump. Şi se dezvoltă bine sectorul, începe să vină din urmă partea de luxury cruise, cu vase micuţe cu buticuri, cu multe facilităţi la bord, unde, într-adevăr, tarifele sunt mai prohibitive.”
    Clienţii din România care merg pentru prima dată în croazieră încep de obicei cu Mediterana: „Mediterana de Vest, Mediterana Centrală, de Vest, extensie Africa, Mediterana de Est şi pe urmă vorbim de Marea Nordului cu fiorduri, cu capitale baltice, acestea sunt primele două-trei croaziere pe care le fac, după care încep oamenii să prindă gustul şi să ceară tot felul de destinaţii care mai de care mai deosebite, mai exotice, de la Caraibe la Patagonia, de la Alaska la Australia, deci practic orice ai în gând găseşti la noi şi sigur îţi găsim o destinaţie unde ori n-ai fost niciodată, ori n-ai cum să ajungi decât pe calea apei”, descrie Băsea comportamentul turiştilor care merg în croaziere.
    Produsul începe însă să nu mai fie nou. „Ca idee, acum vreo 13-14 ani am încheiat primul an cu cinci cabine vândute, deci cu vreo zece pasageri, în 2017 au ajuns la 8.000 de pasageri, iar în 2018, la 11.000. Produsul va avea o creştere în continuare. Noi estimăm că vom încheia cu circa 15.000 de turişti, iar revânzătorii noştri tot atât. Şi, ca un scenariu optimist, cred că în următorii ani ne putem duce la câteva sute de mii, cu siguranţă”, descrie el aşteptările pentru perioada următoare. În ceea ce priveşte tendinţele internaţionale pe această piaţă, spune că produsul a înregistrat în ultimii ani creşteri constante, de 10-12%. „Trendul acum este că marile linii îşi lansează câte 2-3 vase anual şi mare parte din ele sunt de dimensiuni foarte mari, de 5.000 – 6.000 de pasageri. Dacă prin 2008 turismul de croazieră în Europa era la vreo 2 milioane de turişti, acum se apropie de 5-7 milioane. Trendul este unul crescător, de la an la an, este considerat produsul cel mai complet şi cel mai complex. Se potriveşte cu trendul de repede înainte. Să vezi în cinci zile un număr de 5, 6 până la 8 culturi, civilizaţii şi gastronomie diferite e în trend, asta e direcţia.”
    La nivel mondial, piaţa de croaziere a încheiat în anul 2018 cu un număr de 27,2 milioane de turişti, în creştere cu 10% faţă de 2016 şi în creştere uşoară faţă de 2017, când numărul de pasageri atinsese 25,8 milioane. Per total, în ultimii cinci ani, produsul de croazieră a avut o creştere de 20,5% faţă de celelalte tipuri de vacanţe. Cele mai căutate croaziere la nivel mondial sunt cele cu destinaţia Caraibe (vest, est, sud), întrucât marea majoritate a pasagerilor călătoresc din SUA.
    În ceea ce priveşte cele mai recente investiţii, spune: „Noi nu ne luăm vile sau iahturi, ci investim în diverse platforme. Avem de exemplu un booking engine al nostru unde agenţii îşi pot face rezervările pentru vreo 15 linii de croazieră. Avem în paralel şi un sistem pentru turiştii noştri. Investim mult în promovare. Ne-am mai modernizat sediile, tot timpul e ceva de cheltuit în dezvoltare.”

  • Povestea omului care a inventat una dintre cele mai populare reţele sociale de azi

    Ben Silbermann s-a născut pe 14 iulie 1982, în Des Moines, în Statele Unite ale Americii. Părinţii săi, Jane Wang şi Neil Silbermann, au fost amândoi medici oftalmologi, iar el a urmat cursurile Academiei Centrale din Des Moines şi, în anul 1998, s-a înscris la Institutul de Cercetare Ştiinţifică la MIT. În perioada în care era la studii, a trecut printr-o operaţie de transplant de inimă.
    În 2003, a obţinut o diplomă de absolvent în domeniul ştiinţelor politice de la Universitatea Yale. După absolvire, Silbermann a avut şansa să lucreze la Google ca membru al grupului de publicitate online. A avut o mulţime de idei în timp ce privea oamenii care lucrau în Google, dar niciodată nu a avut şansa să le explice, deoarece nu avea niciun fel de cunoştinţe de inginerie.
    După perioada aceea a devenit mai interesat de programare, iar de aici până la o idee de afacere a fost doar un pas. Silbermann a discutat despre aceasta cu prietenul său, Paul Sciarra. Şi-a dat demisia de la Google, iar cu ajutorul lui Sciarra a început să înveţe principiile programării. Amândoi au început să lucreze la realizarea unei aplicaţii pentru iOS, Tote. Aceasta a fost un eşec, iar cei doi au început să se gândească la o idee nouă care să-i ajute să lanseze o afacere.
    Ei s-au gândit să creeze o aplicaţie care să-i ajute pe oameni să ţină înregistrările necesare în telefon, unde să aibă acces mai uşor la lucrurile pe care doreau să le vadă.
    O astfel de aplicaţie ar fi dus astfel la evitarea aglomerării conturilor de e-mail cu cataloage inutile. Dar momentul ideii nu a fost bun deoarece a urmat criza financiară şi nimeni nu era gata să investească în afaceri cu tehnologie.
    În cele din urmă, au reuşit să obţină fondurile necesare pentru a demara proiectul start-up-ului. Silbermann şi-a întâlnit cel de-al treilea partener, Evan Sharp, printr-un prieten comun de pe vremea când Sharp studia la NYU. Evan şi Silbermann aveau în comun interesul în colecţionarea diferitelor lucruri şi au vrut să creeze ceva legat de acest interes. Evan s-a alăturat proiectului de start-up, iar în 2009 au început să dezvolte Pinterest.
    În martie 2010, au lansat site-ul în versiune beta închisă şi mai apoi a urmat lansarea unei versiuni beta deschise doar pe bază de invitaţie. La doar nouă luni de la lansare, Pinterest avea 10.000 de utilizatori, iar în martie 2011 compania a lansat o aplicaţie pentru iPhone. Silbermann a contactat 5.000 de utilizatori de Pinterest, prin scrisori, şi chiar s-a întâlnit cu câţiva dintre ei în persoană, pentru a primi feedback despre aplicaţie. La sfârşitul lunii octombrie 2013 Pinterest a fost evaluat la 3,8 miliarde de dolari, iar în octombrie 2016, aplicaţia avea 150 de milioane de utilizatori activi lunar, iar în iunie 2017 strânsese fonduri de 150 de milioane de dolari de la investitorii săi.
    Silbermann locuieşte în San Francisco, California, împreună cu soţia sa, Divya Bhaskaran, şi doi copii. Forbes a estimat valoarea sa netă la 1,6 miliarde de dolari în 2018. A fost listat printre cei mai bogaţi oameni de afaceri americani sub 40 de ani şi a fost prezentat alături de Mark Zuckerberg la Fortune’s 40 Under 40, în 2014.
    Silbermann nu ar fi crezut niciodată că obiceiul său din copilărie de a colecta lucruri, cum ar fi insecte, timbre poştale şi cartonaşe de baseball, îl va face miliardar într-o zi. Schimbul de fotografii şi fixarea lor pe o placă de fixare, pe Pinterest, nu se deosebeşte de vechea sa pasiune de a colecţiona obiecte. Pinterest a devenit una dintre cele mai utilizate platforme media sociale şi are peste 20 de milioane de utilizatori în întreaga lume. Compania a fost listată la Bursa de Valori din New York în anul 2019 şi a fost evaluată la 11 miliarde de dolari. 

  • Gala 100 Tineri Manageri de Top a premiat din nou excelenţa în carieră. Aceştia sunt câştigătorii – GALERIE FOTO

    Gala Business Magazin a adus pe scenă, pentru al 14-lea an consecutiv, o nouă serie de tineri care au avut o evoluţie spectaculoasă şi au adus în prim-plan viziunea noii generaţii din business-ul românesc, cea care ar putea dicta creşterea economică în următorii ani.
     
    Deşi toţi cei 100 de tineri manageri, fie executivi din companii multinaţionale sau antreprenori sunt câştigători, în cadrul evenimentului, Business MAGAZIN a acordat zece premii, pentru:
     

    Vlad Popescu, Norofert Group

    Cristian Pocovnicu, Qualitance

    Irina Bălan, Microsoft România

    Alex Morar, NEPI

    Vlad Ungureanu, Holcim România

    Alexandra Rîştariu, Mondelez Romania

    Radu Timiş Jr., Cristim

    Andrei Bobar, Romgaz

    Daniel Farmache, E-INFRA Electrogrup Infrastructure

    Karina Pavăl, Equilliant Capital

    Gazdele evenimentului au fost Cristian Hostiuc, Ioana Matei şi Bogdan Angheluţă, care au prezentat poveştile de succes ale celor care au schimbat în bine cursul afacerilor pe care le conduc în vremuri dificile.

    Business Magazin premiază în fiecare an managerii şi antreprenorii cu vârsta de până în 40 de ani care au atins performanţa în afaceri şi s-au remarcat în domeniul în care activează. 1.400 de tineri manageri de succes au fost prezentaţi de-a lungul a 14 ani în cataloagele 100 de Tineri Manageri de Top.

    Prin această iniţiativă echipa de profesionişti Business Magazin selectează şi promovează tinerii managerii care conduc astăzi unele dintre cele mai importante afaceri din România şi care vor reprezenta cel mai bine mediul de business în următorii zece ani.

    Catalogul 100 Tineri Manageri de Top este unul dintre cele mai longevive produse de pe piaţa presei de business şi reprezintă miza redacţiei că tinerii lideri pot schimba economia în bine. Şi – de ce nu? – întreaga ţară.

     

  • Business Magazin organizează în această seară Gala 100 Tineri Manageri de Top

    Gala Business Magazin aduce pe scenă, pentru al 14-lea an consecutiv, o nouă serie de tineri care au avut o evoluţie spectaculoasă şi au adus în prim-plan viziunea noii generaţii din business-ul românesc, cea care ar putea dicta creşterea economică în următorii ani.
     
    Gazdele evenimentului sunt Cristian Hostiuc, Ioana Matei şi Bogdan Angheluţă, prezintă poveştile de succes ale celor care au schimbat în bine cursul afacerilor pe care le conduc în vremuri dificile.

    Business Magazin premiază în fiecare an managerii şi antreprenorii cu vârsta de până în 40 de ani care au atins performanţa în afaceri şi s-au remarcat în domeniul în care activează. 1.400 de tineri manageri de succes au fost prezentaţi de-a lungul a 14 ani în cataloagele 100 de Tineri Manageri de Top.

    Prin această iniţiativă echipa de profesionişti Business Magazin selectează şi promovează tinerii managerii care conduc astăzi unele dintre cele mai importante afaceri din România şi care vor reprezenta cel mai bine mediul de business în următorii zece ani.

    Catalogul 100 Tineri Manageri de Top este unul dintre cele mai longevive produse de pe piaţa presei de business şi reprezintă miza redacţiei că tinerii lideri pot schimba economia în bine. Şi – de ce nu? – întreaga ţară.

     

  • Urmează catalogul BM 100 de tineri manageri de top, ediţia a XIV-A

    Înainte să vă prezentăm promoţia din 2019 a celor 100 de tineri manageri de top selectaţi de Business MAGAZIN, vă reamintim câteva dintre poveştile executivilor pe care am pariat la începutul carierei şi care au confirmat prin evoluţia lor profesională.

    Tatian Diaconu prelua funcţia de managing director al Ceetrus România (fostul Immochan România) la începutul lui 2013, după şapte ani petrecuţi ca responsabil de dezvoltare pentru reţeaua Bricostore.

    „Când am acceptat oferta, mi-a plăcut proiectul propus”, povestea Tatian Diaconu în ediţia din 2013 a catalogului 100 de TINERI MANAGERI DE TOP. El mai spunea că ritmul s-a dovedit mult mai alert după ce Auchan a preluat reţeaua de hipermarketuri Real. La acel moment, el se vedea pentru următorii ani „tot în România, pentru că am un proiect foarte frumos pe care vreau să-l văd crescând”.

    Tatian Diaconu a absolvit Academia Trupelor de Uscat Nicolae Bălcescu din Sibiu, având o licenţă în managementul organizaţiilor. După o carieră de trei ani ca ofiţer, a plecat în Franţa, unde a urmat cursurile IUT Le Havre (Institut Universitaire de Technologie), specialitatea tehnici de comerţ, şi University Institute for Business Administration, având un master în managementul organizaţiilor, serviciilor şi evenimentelor.

    În 2002 s-a angajat la Decathlon, în Franţa, şi a urcat pas cu pas în carieră, pentru ca în 2006 să accepte poziţia de responsabil de expansiune pentru Decathlon România. După cinci ani petrecuţi pe poziţia de CEO al dezvoltatorului imobiliar Immochan România (devenit în 2018 Ceetrus România), Tatian Diaconu a preluat rolul de international development leader al Ceetrus în Lille, Franţa, la jumătatea anului trecut. El s-a întors anul acesta în România pentru a prelua funcţia de general manager of portfolio pentru Polonia, România, Rusia şi Ucraina.