BusinessMagazin

Tag: buget

  • Ce influenţă are inflaţia de 10% asupra veniturilor bugetare

    ♦ Veniturile statului au crescut în primul trimestru (an/an) cu 21,3%, în vreme ce veniturile din TVA au crescut, în acelaşi interval, cu 39,3% un procent imens având în vedere că cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul (consumul populaţiei) creşte, dar nu spectaculos – un plus de 5,6% în primele două luni din an ♦ Ce rol are aici inflaţia de peste 10% în martie.

    Inflaţia a fost în martie de 10,2%, cea mai mare din 2005 încoace. În teorie, o inflaţie mare adaugă venituri la bugetul nominal însă este mai mult decât discutabil că ar putea ajuta economia, în ansamblu. După Primul Război Mondial, Germania şi-a „achitat“ datoriile imense către populaţie generând o inflaţie cumplită care i-a dus la sapă de lemn pe majoritatea. După patru generaţii, germanii încă îşi amintesc de acea perioadă, de aceea lor li se schimbă faţa când aud de inflaţie.

    Comisia Naţională de Prognoză a României (care oferă cifre statistice guvernului) a modificat datele de creştere economică pentru 2022 de la 4,3% la 2,9%. Dar PIB-ul nominal, la noul orizont de anticipaţie, creşte de la 1.317 mld. lei la 1.328 mld. lei. O creştere, aşadar, nominală, de 11 mld. lei, în vreme ce PIB-ul real scade cu 1,4 puncte procentuale. Iar veniturile statului cresc – au crescut cu 21% în T1, an/an, în vreme ce veniturile din TVA au avansat spectaculos, un plus de 39% în perioada amintită.

    „Da, veniturile statului cresc, în parte şi din inflaţie. Aşa spune teoria: o inflaţie mai mare aduce venituri în plus la buget. În practică însă toată lumea plânge pentru că o inflaţie mare nu ajută pe nimeni. Vom avea un PIB nominal mai mare şi un deflator PIB mai mare. Dacă ne uităm la noi, la încasările mai mari din TVA, cred însă – nu am nicio certitudine, doar pot bănui – că acestea vin în bună măsură din nerambursarea de TVA”, spune Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank. Finanţele nu mai fac, în ultima vreme, raportări privind rambursările de TVA.

    Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank: Da, veniturile statului cresc, în parte şi din inflaţie. Aşa spune teoria: o inflaţie mai mare aduce venituri în plus la buget. În practică însă toată lumea plânge pentru că o inflaţie mare nu ajută pe nimeni.

    Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al CFA România, spune că încasările mai mari la buget vin şi din inflaţie dar şi dintr-o colectare mai bună. În plus, creşte şi consumul, având în vedere că epidemia pare că se sfârşeşte.

    „Inflaţia este cu mult peste cea de anul trecut şi, da, aduce bani în plus bugetului. Dar şi consumul creşte, ceea ce aduce venituri în plus din TVA. Aşadar, trei lucruri contribuie la veniturile mai mari ale bugetului: inflaţia, o colectare mai bună (casele de marcat electonice fac colectarea mai bună) şi consumul care, postpandemie, începe să crească”, spune Codirlaşu.

    Adrian CodIrlaşu, vicepreşedinte al CFA România: Inflaţia este cu mult peste cea de anul trecut şi, da, aduce bani în plus bugetului.

    Economistul Laurian Lungu crede că inflaţia poate, eventual, ajuta pe termen scurt bugetul, dar nicidecum pe termen lung.

    „Nu văd cum inflaţia să ajute bugetul. Eventual poate ajuta pe termen scurt pentru că populaţia se adaptează mai greu unor condiţii noi şi consumă din inerţie. Dar se adaptează cu vremea.”

    Or, o scădere de consum loveşte economia pentru că producătorul nu mai are cui să vândă şi atunci va da afară oameni care, la rându-le, nu vor mai avea bani să cumpere.

    Laurian Lungu, vicepreşedinte al CFA România: Nu văd cum inflaţia să ajute bugetul. Eventual poate ajuta pe termen scurt pentru că populaţia se adaptează mai greu unor condiţii noi şi consumă din inerţie. Dar se adaptează cu vremea.

    Veniturile nominale cresc, PIB-ul nominal creşte, dar ceea ce trebuie luat în seamă nu este PIB-ul nominal, ci creşterea reală a PIB. Da, au crescut veniturile statului în T1 cu 21%. Dar defictul bugetar s-a redus, dacă veniturile au crescut? Nu, spune Lungu.

    Deficitul bugetar a fost în T1/2021 de 1,24% din PIB, iar în T1/2022 de 1,19% din PIB. O mişcare nesemnificativă, aşadar.

    Datele publicate de Ministerul de Finanţe arată că, în T1, veniturile bugetului consolidat au crescut cu 23% (an/an), dar şi cheltuielile au avansat cu 19%. În plus războiul de la graniţă va costa iar România trebuie să-I ajute pe oamenii care fug din calea războiului şi trebuie să găsească fonduri pentru asta.

  • Biden propune reducerea deficitului,dar suplimentarea bugetului pentru activităţi militare în Europa

    Preşedintele SUA, Joseph Biden, propune, în proiectul de buget pentru anul fiscal 2023, reducerea deficitului bugetar federal, dar cere Congresului 6,9 miliarde de dolari în plus pentru intensificarea activităţilor militare în Europa şi un miliard de dolari pentru asistenţă destinată Ucrainei.

    “Administraţia mea este pe cale să reducă deficitul federal cu peste 1.300 de miliarde de dolari anul acesta, diminuând la jumătate deficitul Administraţiei anterioare şi oferind cea mai mare diminuare anuală a deficitului din istoria SUA. Acesta este rezultatul direct al strategiei Administraţiei mele de a aduce pandemia sub control şi de a creşte economia (…). Cheltuim mai puţini bani decât fosta Administraţie şi avem rezultate mai bune: creştere economică puternică, ce a condus la majorarea veniturilor şi ne-a permis să diminuăm în mod responsabil fondurile pentru urgenţe”, a declarat preşedintele Joseph Biden, potrivit unui comunicat postat pe site-ul Casei Albe şi vizualizat de MEDIAFAX.

    “Solicit una dintre cele mai mari investiţii din istorie în securitatea noastră naţională, cu fondurile necesare pentru a garanta că armata noastră rămâne cea mai pregătită armată, cea mai instruită şi cea mai echipată din lume. În plus, cer investiţii continue pentru a răspunde în forţă la agresiunea lui Vladimir Putin împotriva Ucrainei, prin susţinerea de către SUA a nevoilor Ucrainei de tip economic, umanitar şi în materie de securitate”, a subliniat Joseph Biden.

    Proiectul de buget prevede, conform publicaţiei The Hill, măsuri de reducere a deficitului bugetar federal în următorul deceniu, inclusiv prin majorări de taxe aplicate persoanelor cu venituri foarte mari, precum şi suplimentarea fondurilor pentru programele de securitate şi apărare, la nivel intern şi extern, în cadrul planului bugetar de 5.800 de miliarde de dolari pentru anul fiscal 2023.

  • Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor: Biletele de tren vor creşte cu 20% de la 1 iulie, dacă Guvernul aprobă proiectul de buget

    Ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu a anunţat joi seară în cadrul unui eveniment că preţurile biletelor de tren pentru călători vor creşte cu 20% de la 1 iulie, dacă proiectul de buget va fi adoptat de Guvern, potrivit Agerpress. 

    ”De la 1 iulie, este prevăzută o creştere cu 20%. Acesta este modul în care cei de la CFR Călători şi-au previzionat bugetul pentru anul 2022. Repet: nu a existat niciun fel de creştere din 2013 la preţul biletelor. Să vedem dacă Guvernul, în înţelepciunea sa, va aproba acest buget”, a spus Grindeanu.

    În prezent, preţul unui bilet Bucureşti-Cluj la clasa 1 costă aproximativ 140 de lei. De la 1 iulie, acelaşi bilet va costa 168 de lei. O cursă Bucureşti-Constanţa costă acum 48,5 lei, urmând ca tariful să se majoreze la 58,2 lei. 

  • Orice scumpire cu 1 dolar a petrolului ar aduce 85 mil. lei la profitabilitate OMV Petrom în 2022. Ce buget are pentru acest an cea mai mare companie listată la Bursa de la Bucureşti

    Pe fondul scăderii producţiei de hidrocarburi din cauza declinului natural şi ca urmare a vânzării unor zăcăminte, la care se adaugă cererea mai redusă pentru gaze naturale, scăderi care nu sunt suficiente pentru a compensa scumpirea ţiţeiului şi a gazelor, Petrom şi-a bugetat pentru 2022 un profit mai mare cu doar 6% faţă de cel realizat în anul precedent dar vânzări mai mici cu 1%.

    Astfel, OMV Petrom – cea mai mare companie listată la Bursa de la Bucureşti, şi-a bugetat pentru 2022 un profit net de 2,84 miliarde de lei şi venituri de 21,3 miliarde de lei, în timp ce investiţiile se ridică la aproximativ 4,3 mld. lei, faţă de cele de 2,8 mld. lei în anul precedent, potrivit bugetului supus votului acţionarilor pe 27 aprilie 2022.

    “Veniturile din vânzări vor fi uşor sub nivelul din 2021 ca urmare a scăderii volumelor de vânzări de gaze naturale şi de energie electrică , efect parţial redus ca urmare a creşterii preţurilor la gaze naturale. Se aşteaptă ca rezultatul din exploatare în 2022 să beneficieze de pe urma îmbunătăţirii mediului de piaţă, de stabilitatea cererii pentru energie electrică şi produse petroliere şi de continuarea programelor de optimizare a costurilor”, se arată în bugetul Petrom.

    Rezultatul din exploatare bugetat pentru 2022 este de 3,4 mld. lei, în urcare cu 2% faţă de anul precedent, compania estimând că acesta va beneficia de pe urma îmbunătăţirii mediului de piaţă, de stabilitatea cererii pentru energie electrică şi produse petroliere şi de continuarea programelor de optimizare a costurilor.

    Bugetul a fost realizat pe baza unui preţ mediu al barilului de petrol Brent de 65 de dolari (comparativ cu 110 dolari cât se tranzacţiona luni şi 71 de dolari cât a fost media în 2021), cu marje de rafinare estimate în jur de 6 dolari pe baril. Pentru preţul gazului Petrom menţionează că se aşteaptă “să se situeze peste nivelul din 2021”.

    Compania menţionează că orice scumpire cu 1 dolar a barilului aduce 85 mil. lei (17 mil. euro) pentru profitul operaţional EBIT. Pe de altă parte orice scumpire cu 1 euro a gazului înseamnă 10-15 mil. euro în plus pentru profitabilitatea companiei iar o apreciere a cursului cu 5 cenţi faţă de euro ar aduce un câştig de 35 mil. euro.

    Însă pe indicatorii de performanţă pentru 2022 aspectele bugetate sunt pe scădere comparativ cu cele realizate în 2021, producţia de hidrocarburi fiind estimată la 42,3 milioane baril echivalent petrol (BEP), minus 9%, iar cea de gaze naturale în scădere cu 10%.

    Petrom menţionează că cererea de gaze naturale se estimează că va fi mai mică decât cea din 2021, în timp ce vânzările de gaze naturale ale companiei se aşteaptă să scadă comparativ cu anul precedent, în principal din cauza surselor de aprovizionare reduse. În acelaşi timp, ne aşteptăm ca cererea de energie electrică să fie la un nivel similar cu anul 2021 şi producţia netă de electricitate să scadă comparativ cu cea din 2021, adaugă Petrom.

     “În România, producţia zilnică de hidrocarburi este estimată să se situeze la 115,9 kboe/d, în scădere cu 8,9% comparativ cu 2021; această scădere reflectând în principal declinul natural şi vânzarea de zăcăminte. Fără a include iniţiativele de optimizare a portofoliului, declinul este estimat în Romania la circa 7% faţă de 2021”.

    Vânzările de gaze naturale se estimează că vor scădea cu 16,2% faţă de 2021, ca urmare a reducerii producţiei proprii. “Producţia netă de energie se aşteaptă să scadă cu 35,3% comparativ cu 2021, în contextul unei revizii planificate a centralei electrice de la Brazi”.

    Cele mai mari investiţii bugetate ale Petrom în 2022, respectiv 2,7 mld. lei, urmează să fie în exploatare şi producţie. “Forajul a până la 60 de sonde, efectuarea a până la 600 lucrări de intervenţie capitalizate la sonde, selectarea proiectelor de EOR/IOR precum şi investiţii de modernizarea facilităţilor actuale (integritate şi conformitate)”.

    Compania a alocat şi 900 mil. lei la capitolul contingent, cel care se referă la posibilitatea de a accelera unele dintre proiectele strategice (de exemplu M&A Bioetanol, proiectele fotovoltaice).

    Petrom are 27 mld. lei capitalizare iar luni după-amiază acţiunil se tranzacţionează la 0,474 lei pe unitate, minus 4,8% în 2022. Spre comparaţie indicele BET are minus 2,4%.

     

     

  • Alin Chitu, secretar de stat în Ministerul Finanţelor: Am început să evaluăm la nivelul bugetului implicaţiile conflictului din Ucraina, după cum merg lucrurile în trimestrul 1 vom avea o scădere economică, ceea ce practic înseamnă o recesiune tehnică

    Alin Chitu, secretar de stat în Ministerul Finanţelor a declarant la Conferinţa ZF/EY că Ministerul a început să evalueze impactul conflictului din Ucraina, a bugetuluk, asupra încasărilor bugetare, asupra economiei şi tot ce decurge din acest lucru. 

    El spune că deja în trimestrul 1, după cum arată datele, vom avea o scădere economică ceea ce coroborat cu scăderea economică din trimestrul 4, înseamnă că România a intrat într-o recesiune economică tehnică (două trimestre consecutive de scădere).

    El a precizat că se vede o creştere a costurilor de finanţare ale bugetului, randamentul titlurile de stat pe 10 ani de pe piaţa secundară a crescut la 6%, urmează costul refugiaţilor, ceea ce va impacta bugetul . 

    Nu în ultimul rând este impactul compensării preţului la energie pe care Alin Chitu nu a vrut să îl menţioneze. Aici trebuie să răspundă Ministrul Energiei, a menţionat el. 

    Conform ultimelor date, impactul va depăşi 3 mld. euro, bani care trebuie plătiţi de la buget. 

    Secretarul de stat a menţionat că acum se fac evaluările legate de impactul în economia României a sancţiunilor economice impuse de ţările occidentale Rusiei. 

    Economia României începe să fie puternic afectată de explozia inflaţiei, creşterea preţurilor la energie şi gaze, o încetinire a activităţii economice, iar acum conflictul din Ucraina este cireaşa de pe tort.

  • Nicuşor Dan: Parlamentul a votat bugetul. Veştile pentru Capitală nu sunt deloc bune

    „În ciuda tuturor demersurilor pe care le-am făcut în ultimele două luni, Bucureştiul a rămas cu acelaşi buget din 2021 – 10 miliarde de lei, dintre care 4 miliarde pentru Primăria Capitalei şi 6 miliarde pentru primăriile de sector. Cu un astfel de buget, cu preţurile care au explodat în sectorul energetic şi cu zero compensare guvernamentală pentru asta, va fi imposibil pentru PMB să acopere nevoile Capitalei la nivelul anului curent”, a anunţat joi pe Facebook Nicuşor Dan.

    Acesta cheamă partidele cu reprezentare în Consiliul General al Capitalei să vină cu o propunere concretă de buget local.

    „Mai direct şi mai simplu spus, să arate clar de unde şi cât să tăiem. La urma-urmei, CGMB va trebui să voteze bugetul Capitalei, aşa că rog grupurile politice să propună direct acest buget şi să-şi asume tăierile necesare”, mai spune primarul general.

    El adaugă că în lunile următoare ar vrea să aibă o dezbatere foarte serioasă despre finanţarea Bucureştiului în anii care urmează: „Vrem să avem un buget de subzistenţă sau un buget de dezvoltare pentru Bucureşti? Lăsăm Bucureştiul să se târâie cum poate sau schimbăm lucrurile cu adevărat? E vorba totuşi de Capitala României şi motorul ei economic, nu de una dintre miile de localităţi ale ţării”.

  • Orban: Parlamentarii PNL au votat cu ochii închişi bugetul făcut de PSD

    Potrivit lui Ludovic Orban, trădarea angajamentelor de către parlamentarii PNL prin aprobarea bugetului este demonstrată prin respingerea amendamentelor Forţei Dreptei, „care au fost depuse tocmai pentru a fi consecvenţi cu promisiunile făcute în numele PNL”.

    Orban spune că foştii săi colegi au întors spatele fermierilor, fiind dezinteresaţi de investiţiile în sistemele de irigaţii.

    „Aceasta este principala revendicare a agricultorilor pentru că este tocmai ceea ce ar proteja fermierii de capriciile vremii, ar creşte producţia şi ar aduce mai multe produse româneşti pe mesele românilor. Au trădat promisiunile făcute mediului de afaceri şi IMM-urilor româneşti, care au nevoie de sprijin pentru capital de investiţii în contextul pandemiei, pentru a-şi dezvolta afacerile şi pentru a genera mai multe locuri de muncă bine plătite în România”, a scris joi pe Facebook Ludovic Orban.

    Acesta spune că parlamentarii au abandonat comunităţile locale, care au nevoie de proiecte de investiţii în reţele de apă, canalizare şi gaze, pentru a îndeplini un standard minimal de civilizaţie.

    „Din păcate, parlamentarii PNL au votat cu ochii închişi bugetul făcut de PSD, refuzând să voteze amendamentele propuse de noi (conforme cu angajamentele electorale ale PNL) şi care ar fi trecut dacă parlamentarii PNL ar fi votat favorabil”, mai spune fostul lider liberal.

  • Un deputat USR spune: „Niciun amendament din sutele depuse de USR nu a fost adoptat de monstruoasa coaliţie PSD-PNL-UDMR. În schimb, au fost date milioane de lei şi adoptate amendamentele extremiştilor de la AUR

    Deputatul USR Bogdan Rodeanu critică decizia PSD şi PNL de a nu accepta niciun amendament depus de USR la bugetul pe 2022: „Aidoma FSN-ului, coaliţia de guvernare actuală are obiceiul să marginalizeze opoziţia”.

    „<Blestemul României ar fi ca după 20-25 de ani F.S.N. să se afle şi la stânga, şi la dreapta eşichierului politic>. Aceste cuvinte le-a rostit Seniorul Corneliu Coposu în aprilie 1990. Acesta a fost motivul pentru care am apărut noi. USR a apărut ca alternativă la partidele care, vremelnic, conduc destinele României şi care se trag din FSN-ul lui Iliescu. Din vechea mentalitate politică; aceea care nu a făcut decât rău României şi înainte, şi după Revoluţie. Şi, aidoma FSN-ului, coaliţia de guvernare actuală are obiceiul să marginalizeze opoziţia”, scrie pe Facebook deputatul Bogdan Rodeanu.

    El afirmă că „tocmai a fost votat în Parlament bugetul discriminării. Bugetul pedepsirii comunităţilor care au votat USR”.

    „Niciun amendament din sutele depuse de USR nu a fost adoptat de monstruoasa coaliţie PSD-PNL-UDMR. În schimb, au fost date milioane de lei şi adoptate amendamentele extremiştilor de la AUR. E foarte trist că într-o perioadă în care ar trebui să ne gândim la solidaritate, sunt pedepsite oraşele şi comunele României cu primari USR. Nu cumva, prin astfel de gesturi, se descurajează dreptul fiecăruia de a gândi şi vota în funcţie de cum crede de cuviinţă? Nu se realizează o discriminare pe faţă a celor care s-au gândit măcar că ar putea aduce un suflu nou în politică? Nu se încearcă o influenţare a voturilor viitoare, prin pedepsirea celor care au <ieşit din rând>? Nu seamănă toate astea extrem de bine cu felul de a acţiona a FSN-ului? Vom ataca la CCR acest buget al neruşinării. Nu pentru noi, nu din mândrie politică, ci pentru că acesta nu face decât să pedepsească, pe nedrept, comunităţi care au îndrăznit să nu-i voteze. S-au crezut şi alţii stăpâni pe veci în politică şi, cu astfel de gesturi, le-a început sfârşitul”, conchide Rodeanu.

    Bugetul de stat pe anul 2022 şi cel al asigurărilor sociale au fost aprobate, joi, în plenul reunit al Parlamentului. Dan Barna a anunţat că USR atacă bugetul de stat la CCR.

  • Năsui: Bugetul pentru 2022 este unul al minciunii şi al hoţiei

    „Bugetul pentru 2022 este unul al minciunii şi al hoţiei. Se bazează pe o mare minciună, anume că vor creşte veniturile în ritmul prognozat. Statul român are o mare problemă şi suntem în groapă: avem o problemă cu cheltuielile, care au crescut enorm de mult, de la 32%din PIB în 2016 au ajuns la 41% din PIB în 2020”, spune Claudiu Năsiu (USR)

    El afirmă că, „în mod mincinos”, ministrul de Finanţe, Adrian Câciu, „a impus venituri din pix de 10,65 miliarde de lei”.

    „Ce ziceţi de ideea năstruşnică – mai întâi să îmbunătăţim colectarea şi mai apoi să cheltuim banii? Nu invers – să-i cheltuim mai întâi şi apioi să ne aşteptăm că vor veni ei vreodată, la ASfântul Aşteaptă”, adaugă Năsui.

    El mai spune că bugetul pensiilor speciale creşte cu 8%, cel al Administraţiei Prezidenţiale cu 23%: „Dacă ne uităm la servicii, avem servicii care cresc cu 44% bugetul”.

    Parlamentarii dezbat şi votează, miercuri seara, proiectele de buget de stat şi al asigurărilor sociale pentru anul 2022.

  • Ludovic Orban, spune că Legea Bugetului de Stat este dovada „bătăii de joc şi a abuzului”. El acuză că legea nu a putut fi analizată şi că în curând va fi declarată „secret de stat”, iar banii „cheltuiţi pe ascuns”

    „Legea bugetului este dovada bătăii de joc şi abuzului la care e dispusă majoritatea toxică PSD-PNL. Este pentru prima dată când Guvernul adoptă proiectul legii bugetului de stat, fără a avea în vigoare Legea pentru aprobarea plafoanelor cadrului fiscal bugetar. Este o încălcare explicită a legii privind finanţele publice şi a legii responsabilităţii fiscal-bugetare”, spune Ludovic Orban.

    Potrivit fostului preşedinte PNL, este o premieră faptul că bugetul de stat se aprobă fără întrunirea CSAT, care are obligaţia legală de a aviza bugetele instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale.

    „Legea de funcţionare a CSAT este dincolo de orice dubiu: orice hotărâre adoptată trebuie să aibă loc printr-o şedinţă convocată a CSAT. În schimb, probabil pentru a ascunde de ochii publicului majorările de 20-30% ale bugetelor unor servicii, au inventat o „procedură de lucru” care nu are niciun fel de bază legală. Nu a existat în niciun an un termen atât de scurt, doar de câteva ore, pe care să-l aibă parlamentarii la dispoziţie pentru a citi proiectul de lege şi pentru a formula amendamentele pe care le consideră necesare. O altă încălcare grosolană a legii, respectiv a Regulamentului Camerei Deputaţilor şi Senatului, care stabileşte un termen de 5 zile”, mai spune Orban.

    Preşedintele Forţei Dreptei acuză că exista o obligaţie legală pentru consultare publică, care impunea minimum 10 zile în care legea bugetului de stat să poată fi analizată de orice parte interesată, însă acest lucru nu s-a întâmplat.

    „Mai rămâne ca, în curând, legea bugetului de stat să fie declarată oficial secret de stat şi banii acestei ţări să fie cheltuiţi pe ascuns, fără constrângeri, fără ca cineva să mai poată avea ceva de spus”, spune Orban.