Tag: Brasov

  • “Drumul de sub munte”, alternativa la DN 1, reabilitat cu 34 de milioane de euro, bani europeni

    Contractul privind reabilitarea „Drumului de sub munte“ a fost semnat, joi, la Consiliul Judeţean Braşov, fiind vorba de şoseaua care porneste din DN1, în comuna Sinca şi continuă până dincolo de oraşul Victoria, la limita cu judeţul Sibiu, în Cârţişoara, drumul către Transfăgărăşan.

    Cunoscut sub denumirea de „Drumul de sub munte” este vorba, de fapt, de patru drumuri judeţene, care fac legatura între 13 localitati, arteră care poate deveni o alternativă pentru aglomeratul DN1.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • „Cum e posibil ca trenul de la Cluj la Braşov să facă şapte ore şi, în plus, să aibă 60 de minute întârziere pe care nu ţi-o anunţă nimeni Abur, penumbră, frig a într-un film noir”

    Pe Facebook, Tudor Laurentiu-Ciprian a scris: „Din categoria “România de izbelişte”. Câteva întrebări: cum e posibil ca trenul de la Cluj la Braşov să facă şapte ore şi, în plus, să aibă 60 de minute întârziere pe care nu ţi-o anunţă nimeni (ca măcar să le poţi spune alor tăi să nu vină la ora la care trebuia să ajungi). Apoi, cum să mergi atâtea ore cu picioarele în gură?!

    Spaţiul alocat unui om este atât de strâmt încât un suprapoderal ar fi, în mod sigur, prins fără scăpare. Pe de altă parte, la dus, am ales varianta cuşetă. Trenul a plecat la 00.30 venind de la Bucureşti. Abur, penumbră, frig…ca într-un film noir.

    Nea ceferistul (evident, neamabil, parcă în ciuda slujbei lui) îmi cere biletul, îmi pune în braţe o pungă cu lenjerie şi îmi indică cam pe unde am pătucul. Ajung pe la mijlocul vagonului şi intru…ca într-un fel de cavou. Beznă. Trebuie să urc în dreapta. Ăsta mai e singurul loc liber din cele patru.

    Problemă: cum să te mişti fară să vezi, unde să laşi bagajul, unde să îţi pui hainele de pe tine, unde să te schimbi şi, mai ales, cum să pui lenjeria pe pătuc fară să deranjezi, fără să cazi sau fără să calci pe cap pe cineva. Apoi, pătucul (înclinat şi nesigur) e, iarăşi, atât de mic încât mă tot întreb ce aş fi făcut dacă aş fi fost supraponderal sau cu vreo dizabilitate motorie.

    Aşa că zic: vreun idiot de la conducerea CFR de când nu o mai fi mers cu trenul?! Cum poţi să faci servicii civilizate dacă tu (idiotul) nu le foloseşti?! Cum au putut transforma acest fel de a voiaja (altădată plăcut) într-o experienţă atât de dezagheabilă?! Plăteşte cineva pentru asta?! Păcat, păcat, de trei ori păcat!!!! Şi, evident, RUŞINE!”

     

  • Platforma online a ANAF, utilizată de puţin peste 4000 de braşoveni la trei ani de la lansare

    Lansată la sfârşitul anului 2014, platforma ”Spaţiul privat virtual“, care are scopul de a-i scuti pe contribuabili de drumul până la ghişeu şi statul la cozi, a fost utilizată de doar 4.359 de braşoveni, persoane fizice şi juridice.

    Din acest motiv, reprezentanţii ANAF Braşov organizează, în 17 octombrie, la Camera de Comerţ şi Industrie, un seminar la care sunt invitate mai ales companiile, pentru a se familiariza cu această formă simplă de a depune declaraţiile fiscale online.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Optima creşte cu 25% la 9 luni şi deschide un nou birou la Braşov

    „Continuăm să creştem într-un ritm constant, firesc, dar şi investiţiile sunt în creştere. Suntem într-un continuu proces de dezvoltare al echipei, deschidem un nou birou în afara Bucurestiului, dezvoltăm noi proiecte cu clienţii noştri actuali, dar avem şi clienţi noi. A fost şi este, în continuare, un an foarte activ pentru noi”, a declarat Daniel Mereuţă, director general Optima

    500.000 de lei investiţi într-un nou birou Optima la Braşov

    Optima va deschide luna viitoare un nou birou regional la Braşov cu o investiţie totală iniţală de peste 500.000 de lei.  Biroul, situat în Brasov Business Park va avea, iniţial, 500 de mp şi  va acomoda, într-o primă fază, 50-60 de colegi care vor lucra, în principal, pentru clienţi noi.

    Daniel Mereuţă: “Braşovul nu este doar o destinaţie de vacanţă importantă, ci şi un hub de business în continuă dezvoltare

    “Braşovul este un oraş mare, cu tradiţie şi un adevărat pol de dezvoltare economică în zonă. Am văzut mult potenţial în acest oraş chiar dacă nu au fost puţine voci care ne-au spus că este deja un oraş aglomerat în zona de outsourcing. Noi suntem o companie românească, construim pe termen lung, iar Braşovul nu este doar o destinaţie de vacanţă importantă, ci şi un hub de business în continuă dezvoltare”, a declarat Daniel Mereuţă.

    Biroul de la Braşov este al doilea birou regional deschis de Optima, după cel de la Iaşi, inaugurat la începutul anului 2016 şi în care lucrează, în prezent, peste 130 de angajaţi. Pe acelaşi model de business şi dezvoltare se va merge şi pentru biroul de la Braşov.

    “Am aplicat şi anul acesta şi am fost deja admişi în prima etapă, pentru obţinerea unui ajutor de stat pentru crearea a 60 de locuri de muncă la Braşov, anul viitor. Pentru biroul din Iaşi avem deja în desfăşurare două acorduri de finanţare  şi suntem în grafic cu crearea celor 100 de noi locuri de muncă pe care ni le-am propus: 60 anul acesta şi alte 40 anul viitor. La Iaşi ne-am extins foarte mult capacitatea, am crescut frumos, firesc, organic. De la un birou de 300 mp, am ajuns până la 1000 mp în prezent. Tot pe acest model, progresiv, vom dezvolta şi biroul din Braşov”, a precizat Daniel Mereuţă.

    “Suntem în plin proces de recrutare pentru noul nostru birou şi căutam  colegi cu potenţial care  vor să se dezvolte, să inveţe şi cărora nu le este teamă să înceapă un nou proiect de la zero, cu multe provocări. Punerea pe picioare a biroului de la Braşov va fi, în mare parte, meritul lor şi le va oferi, cred eu, o mare oportunitate de învăţare, instruire şi formare profesională ”, a încheiat Daniel Mereuţă, director general Optima.

    Despre Optima

    Compania Optima a fost înfiinţată în 2010 şi are sediul în Bucureşti, fiind membră în Association of Business Service Leaders (ABSL).  În prezent, în Optima activează 300  de angajaţi în centrele din Bucureşti şi Iaşi. Optima face parte din Grupul Next Capital cu afaceri în factoring, cumpărare şi recuperare de creanţe, cu o valoare anuală a finanţărilor de peste 50 de milioane de euro. Grupul Next Capital are acţionariat majoritar românesc, iar minoritar fondul de investiţii britanic North Bridge Capital Partners.

     

     

  • Clever Taxi lansează un serviciu dedicat companiilor

    Utilizatorii vor putea plăti direct în aplicaţie, fără să mai fie nevoie să folosească vouchere fizice cu sume fixe. Clever Corporate facilitează accesul la mii de şoferi de la peste 50 de companii din Bucureşti, Cluj-Napoca şi Braşov. Accesul angajaţilor în platformă se face prin mail sau număr de telefon, iar limitele de buget pot fi setate zilnic, lunar sau pe călătorie. Pentru a sărbători îmbunătăţirile aduse serviciului, Clever Corporate oferă în luna octombrie un discount de până la 33% pentru toate cursele.

    Platforma Clever Corporate asigură un sistem de administrare complex, oferind control complet asupra costurilor, dar şi detalii despre activitatea fiecărui angajat. Compania poate seta limite de buget şi poate opta pentru a primi o singură factură cumulată la final de lună, fapt ce contribuie la eficientizarea operaţiunilor contabile. Serviciul generează rapoarte detaliate despre cursele efectuate şi costuri.

    Serviciul se adresează companiilor care oferă angajaţilor transport urban decontat prin servicii de taxi. Clever Corporate este util pentru afacerile unde programul de lucru se prelungeşte dincolo de ora 22:00, antreprenorii care călătoresc cu taxiul şi vor să-şi deconteze transportul sau companiile ai căror angajaţi se deplasează în interes de serviciu. Cursele angajaţilor trebuie să fie făcute doar prin intermediul aplicaţiei Clever Taxi pentru a putea fi decontate de angajator.

  • 13 ani de Business Magazin: Antreprenorul braşovean pe care criza l-a făcut milionar: „Cerul este limita”

    12.000 mp, cât două terenuri de fotbal şi mai bine, măsoară doar una dintre cele două hale de producţie pe care le are Bilka la Braşov, lângă fosta platformă Tractorul, unde se construieşte acum centrul comercial Coresi. În total, antreprenorul Horaţiu Ţepeş are 45.000 mp de teren, pe care sunt aşezate două hale de producţie, de unde ies câteva tipuri de învelitori metalice pentru acoperişuri.

    Cota de piaţă pe acest segment, în care a ajuns lider de doi ani, se va apropia anul acesta, conform estimărilor companiei, de 30%; două treimi din cifra de afaceri se datorează produselor proprii, iar diferenţa este realizată din vânzarea de produse complementare. A doua hală, cumpărată anul acesta, este în acest moment în curs de amenajare şi va găzdui de anul viitor trei linii noi de producţie, pentru creşterea felurilor de ţiglă fabricate de Bilka. Despre alegerea numelui firmei, antreprenorul braşovean spune că ştia că trebuie să aleagă un cuvânt scurt, memorabil, de impact, care să aibă puterea să reprezinte compania pe plan naţional şi internaţional. „Întâmplarea a făcut ca în perioada în care căutam un nume să-mi arunc ochii pe o hartă, pe care am văzut numele Bilka, un sat bulgăresc care am aflat că la recensământul din 2011 avea 602 locuitori.“

    Au trecut doar nouă ani de când Horaţiu Ţepeş a intrat în domeniu, pe vremea aceea fiind student în anul cinci la Facultatea de Inginerie (“nelicenţiat, pentru că am început munca şi nu m-am mai ocupat de şcoală“). A văzut că nu era uşor pentru colegii săi să se angajeze şi a aplicat la câteva firme din Sibiu („fără niciun fel de presiune“), iar al doilea interviu a fost ţinut cu reprezentantul unui concern cehoslovac, cu activităţi în domeniul ţiglei metalice, care încerca să-şi facă intrarea în România.

    A fost acceptat ca reprezentant tehnic, ceea ce însemna că trebuia să facă necesarul de materiale pe planurile de acoperiş în funcţie de cererile reţelei de distribuţie, în dezvoltare la acea vreme; la sfârşitul lui 2005 lucrau în jur de 40 de oameni în firma slovacă. „Lucrurile au evoluat rapid, am învăţat foarte multe despre acoperişuri, am făcut schimbări şi adaptări la piaţa românească, pentru că există diferenţe faţă de alte pieţe“. După câteva luni a fost numit director comercial şi a propus patronului slovac să deschidă o companie de vânzare de accesorii pentru acoperiş; la începutul lui 2006 sediul companiei a fost mutat de la Sibiu la Braşov. Dar slovacul a decis să-şi vândă afacerea şi aşa a apărut ideea de a porni în afaceri pe cont propriu, pentru că şi-a dat seama că nu poate lucra în cadrul companiei suedeze care a preluat firma slovacă. A fondat Bilka în 2007 şi vreme de un an a mers în paralel cu firma proprie dar şi cu statutul de angajat, până în momentul în care suedezii au preluat efectiv afacerea.

    Primii paşi ca antreprenor îi făcuse însă încă din 2005, cu un punct de vânzare a ţiglei în oraşul natal, Făgăraş, în urma înţelegerii cu patronul slovac; „m-am ocupat, am văzut cum funcţionează. La acea vreme lucrurile mergeau de la sine pentru că era o piaţă liberă, care ne împingea de la spate, pentru că nu exista concurenţă ca acum“. Pentru că era captivat de domeniul în care lucra, a învăţat, povesteşte acum, foarte multe despre piaţă nu numai în România, dar şi la nivelul regiunii, în Polonia, Slovacia, în Scandinavia. „Am studiat foarte mult branşa, dar nu forţat, lucrurile au venit de la sine pentru că mi-a plăcut foarte mult ce făceam“, subliniază în repetate rânduri. De fapt, întrebat ce hobbyuri are, răspunde că deseori vede afacerea şi ca pe o pasiune, mai cu seamă din prisma numărului de ore pe care i le solicită zilnic. Petrece 12 ore la birou şi legat de business se declară, în medie, conectat 24/7.

    Nici în concediu nu se rupe de afacere, „ar fi un mare disconfort şi cred că aş veni obosit mort dacă nu aş avea laptopul pe masă, chiar dacă trec două zile în care mă uit doar pe tabletă sau telefon, dar trebuie să ştiu că e deschis laptopul. Primul lucru pe care îl verifică este mailul, unde primeşte raportul cu vânzările zilnice, vede încasările zilnice, se uită pe expunerea în piaţă“. Spune că nu s-a gândit niciodată în şapte ani că are de gestionat probleme pe care nu le poate depăşi, că mereu pe anumite departamente sunt lucruri care trebuie rezolvate, dar totdeauna le-a depăşit de-a lungul timpului. „Şi sunt conştient că nu se vor termina niciodată.“

  • Furnizorul de mobilier de lux Rovere Mobili lansează o colecţie pe segmentul eco

    Colecţia cuprinde piese de mobilier realizate din lemn salvat de la mobilier sau case vechi sau din alte materiale reciclabile care au ca scop protejarea mediului înconjurător.

    „Lansarea noii colecţii vine ca o continuare firească a strategiei noastre de consolidare a brandului pe piaţa din România. Dorim să fim cât mai aproape de români cu soluţii şi idei de amenajare a locuinţelor. Portofoliul nostru de produse este din ce în ce mai variat. Fie că vorbim de bugete de sute, mii sau chiar zeci de mii de euro, echipa de consultanţi Rovere Mobili va veni mereu în întâmpinarea clienţilor cu cele mai bune şi aplicate variante pentru amenajarea locuinţei. Considerăm că pe această piaţă mereu în schimbare, încrederea clienţilor este cea mai importantă şi ne bucură faptul că majoritatea clienţilor revin la noi de fiecare dată când au nevoie de soluţii în amenajarea locuinţei.”, a declarat Nicoleta Paraschiv, Product Manager în cadrul Rovere Mobili.

    Prezenţi pe piaţa din Romania din anul 2002, Rovere Mobili a înregistrat anul trecut o creştere a cifrei de afaceri de peste 40%.
     

  • Superland, cel mai mare mall pentru copii din Europa, se va deschide în noiembrie in România

    Compania a demarat o campanie de recrutări, încercând să angajeze 120 de persoane, din care 60 sunt doar îngrijitorii de copii. Compania estimase o valoare a investiţiei de cinci milioane de euro, dar ulterior valoarea acesteia a crescut până la aproximativ opt milioane de euro. „În principiu, vor fi create peste 220 de locuri de muncă, având în vedere că vor fi 50 de magazine care vor avea personal propriu, aceştia alăturându-se celor 120 de angajaţi ai noştri”, a explicat Păunescu, fost şef al Gărzii Financiare Braşov.
     
    Arhitecţii au ţinut cont de faptul că întregul complex este destinat celor mici. Astfel, treptele de la intrarea principală au fost proiectate de dimensiuni mai mici, uşor practicabile copiilor. De asemenea, pentru persoanele cu dizabilităţi – copii, părinţi sau bunici – a fost amenajată o rampa de acces, cu un grad mic de înclinare, construită conform normelor şi standardelor.
     
    Faţadele clădirii vor fi decorate de către o companie specializată în proiectare, cu o vastă experienţă la nivel mondial.
    În principiu, intrarea va fi transformată într-un castel medieval, iar materialul folosit pentru sculpturi este polistirenul, îmbrăcat în trei straturi de răşină poliuretanică de înaltă densitate, rezistent la intemperii. Turnurile castelului vor fi vizibile de la o distanţă mare, cu ajutorul luminii arhitecturale pe timpul nopţii.
    În aer liber, pe partea de nord, este amenajată o terasă de vară cu o vedere panoramică extraordinară, care are o suprafata de peste 500 mp. Clienţii se vor bucura aici de băuturi şi produse alimentare servite de la un stand amenajat pe terasă exclusiv în sezonul cald.
     
    Centrul comercial va avea pe o zonă de 1.600 de metri pătraţi tobogane, va avea un Luna Park, o zonă de jocuri electronice şi una dedicată realităţii virtuale. De asemenea, dezvoltatorul a anunţat că o zonă principală de atracţie va fi reprezentată de simulatorul de schi, dar şi de cinematograful 8D la 360 de grade. „Este primul cinematograf de acest fel din estul Europei”, a mai spus Păunescu. Vor fi create cinci săli tematice de evenimente, precum şi o zonă de spectacole, scrie bizbrasov.ro
     
  • Se deschide cel mai mare parc de distracţii din România pentru copii! Cinema 8D, unic în Europa, „Luna Park”

    Compania a demarat o campanie de recrutări, încercând să angajeze 120 de persoane, din care 60 sunt doar îngrijitorii de copii. Compania estimase o valoare a investiţiei de cinci milioane de euro, dar ulterior valoarea acesteia a crescut până la aproximativ opt milioane de euro. „În principiu, vor fi create peste 220 de locuri de muncă, având în vedere că vor fi 50 de magazine care vor avea personal propriu, aceştia alăturându-se celor 120 de angajaţi ai noştri”, a explicat Păunescu, fost şef al Gărzii Financiare Braşov.
     
    Arhitecţii au ţinut cont de faptul că întregul complex este destinat celor mici. Astfel, treptele de la intrarea principală au fost proiectate de dimensiuni mai mici, uşor practicabile copiilor. De asemenea, pentru persoanele cu dizabilităţi – copii, părinţi sau bunici – a fost amenajată o rampa de acces, cu un grad mic de înclinare, construită conform normelor şi standardelor.
     
    Faţadele clădirii vor fi decorate de către o companie specializată în proiectare, cu o vastă experienţă la nivel mondial.
    În principiu, intrarea va fi transformată într-un castel medieval, iar materialul folosit pentru sculpturi este polistirenul, îmbrăcat în trei straturi de răşină poliuretanică de înaltă densitate, rezistent la intemperii. Turnurile castelului vor fi vizibile de la o distanţă mare, cu ajutorul luminii arhitecturale pe timpul nopţii.
    În aer liber, pe partea de nord, este amenajată o terasă de vară cu o vedere panoramică extraordinară, care are o suprafata de peste 500 mp. Clienţii se vor bucura aici de băuturi şi produse alimentare servite de la un stand amenajat pe terasă exclusiv în sezonul cald.
     
    Centrul comercial va avea pe o zonă de 1.600 de metri pătraţi tobogane, va avea un Luna Park, o zonă de jocuri electronice şi una dedicată realităţii virtuale. De asemenea, dezvoltatorul a anunţat că o zonă principală de atracţie va fi reprezentată de simulatorul de schi, dar şi de cinematograful 8D la 360 de grade. „Este primul cinematograf de acest fel din estul Europei”, a mai spus Păunescu. Vor fi create cinci săli tematice de evenimente, precum şi o zonă de spectacole, scrie bizbrasov.ro
     
  • Metoda absolut genială prin care această familie face 300.000 de euro pe an cu un garaj

    Florin şi Andra Hrituliac din Braşov au început în urmă cu doi ani să închirieze rulote şi autorulote prin intermediul companiei Haff, după ce şi-au cumpărat un astfel de autovehicul pentru uz personal. Businessul lor a ajuns la vânzări de 1,3 mil. lei (aproape 300.000 de euro) anul trecut, iar familia de antreprenori a decis să intre şi pe nişa importurilor de rulote, o piaţă care s-a dublat în ultimii cinci ani în România, dar care este acoperită aproape integral de importuri second-hand.
     
    „Vânzarea de rulote şi autorulote este o activitate foarte specializată, în contextul în care aceste autovehicule sunt destul de costisitoare. Rulotele pornesc de la 17.000 de euro, iar autorulotele de la 55.000 de euro, aderesându-se astfel cu precădere unui public ţintă cu venituri medii spre ridicate“, a spus Florin Hrituliac, director al companiei Haff.