BusinessMagazin

Tag: bijuterii

  • Coliere cu perle pentru bărbaţi? De ce nu?

    O companie franco-filipineză, Jewelmer International, încearcă să-i convingă pe domni că le poate sta bine cu perle, care le-ar da o notă de eleganţă subtilă, şi a lansat o line de bijuterii cu perle aurii special pentru bărbaţi.

    Gama de produse create de Jewelmer International cuprinde lănţişoare cu o singură perlă montată pe o fâşie subţire de piele, ce se pot purta şi la o ţinută sport, cercei cu o singură perlă din cei care se poartă pe lobul urechii, butoni cu perle şi ace de cravată cu perle.

    Pentru a-şi promova produsele, compania a apelat la actori şi la echipa naţională de fotbal din Filipine, iar clienţii încep să apară.

  • Aur alb, diamante sau rubine pentru copii – reţeta de milioane de euro

    Bijuteriile pentru copii, şi aici ne referim în special la bebeluşi, pentru că lor le sunt destinate cele mai multe colecţii ale creatorilor de profil, nu formează segmentul cel mai important de afaceri pentru bijutieri. În esenţă, vânzările minusculelor podoabe nu reprezintă mai mult de 10% din vânzările anuale ale caselor de bijuterii, dar interesul clienţilor este din ce în ce mai mare, aşa că, fără ele, portofoliul de produse al oricărui mare bijutier nu mai poate fi complet. “România este o piaţă profitabilă pentru bijuterii, iar cele destinate copiilor par să devină din ce în ce mai căutate. Există deja câţiva producători care au scos o linie de bijuterii destinată exclusiv copiilor, adaptate vârstei lor şi care pot fi purtate uşor”, spune Lucian Adochiţei, directorul general al magazinelor de bijuterii Pandora România.

    Faptul că sunt mici şi nu au un aer pretenţios nu înseamnă însă că sunt şi ieftine sau mai puţin preţioase decât cele create pentru doamne şi domni în toată firea. În unele cazuri, lucrurile stau chiar invers – cu cât lucrătura este mai minuţioasă şi mai greu de executat din cauza dimensiunilor mici, cu atât sunt mai valoroase. Iar asta se exprimă în preţul cu care sunt scoase la vânzare.

    În al doilea rând, toate sunt făcute din aur, iar pentru cele încrustate sunt folosite doar pietre valoroase, precum diamante, rubine sau safire. Chiar şi în combinaţiile mai puţin sofisticate, tot materiale fine, precum firul de mătase, sunt folosite. Drept urmare, la auzul preţurilor, mulţi români fac un pas înapoi şi se gândesc de două ori dacă să facă sau nu o asemenea investiţie pentru că, în majoritatea cazurilor, bijuteriile de copii au un preţ de pornire de cel puţin 100 -150 de euro. Cu cât modelul este mai sofisticat, cântarul arată mai multe grame şi pietrele sunt mai mari, cu atât preţul creşte. “Cele mai scumpe bijuterii pentru copii pe care le-am vândut în România au fost o pereche de cercei din aur alb, cu diamante galbene, care au costat 5.000 de euro. Au fost cumpăraţi de naşa unei fetiţe şi făcuţi la comandă, după modelul pe care îl dorea mama copilului”, spune Noam Lenzini, managing director al Rafael & Sons Diamonds & Jewelries. Exceptând aceste situaţii speciale, clienţii lasă, în medie, între 300 şi 700 de euro în magazin atunci când ies la cumpărături de bijuterii pentru copii. Comparativ cu alte pieţe, nu suntem tocmai clienţii ideali. Spre exemplu, suma medie cheltuită în acelaşi scop în Franţa este de 1.000 de euro şi nici în Italia nu este cu mult mai mică. Doar în comparaţie cu ţări precum Israelul suntem mai atrăgători, dar asta numai pentru că acolo nu se obişnuieşte ca bijuteriile să fie purtate şi de copii.

    Cel mai adesea, românii cumpără cercei şi mici brăţări pe care le oferă drept cadou la botez sau imediat după naştere. Pentru că aceste bijuterii pot fi purtate cel puţin 10 ani de zile, o familie nu cumpără, în genere, foarte frecvent astfel de piese, aşa că bijutierii încearcă mai degrabă să atragă un număr mai mare de clienţi decât să aibă un cerc limitat de cumpărători fideli. “Românii caută bijuteriile clasice, din aur alb şi cu diamante, iar modelul preferat pentru pandantive sunt cruciuliţele. Nu vor modele extravagante”, precizează Lenzini. Tot el spune că de ceva vreme cadourile în bani care se oferă de regulă la botez au fost înlocuite cu mici lingouri de aur sau diamante, care sunt oferite ca atare copiilor. Ele au mai degrabă o valoare investiţională astfel încât peste ani să poată fi vândute sau utilizate ca bază pentru realizarea altor bijuterii.

    Revenind la piesele care pot fi purtate, trebuie spus că în spatele procesului de creaţie se află un sistem de principii foarte bine puse la punct, cu reguli destul de stricte. Astfel, aşa ludice cum par, bijuteriile pentru copii sunt făcute după anumite reguli care ţin de stilistică, dimensiune, culori şi chiar compoziţia materialului. “Designul, simbolistica, formele şi culorile sunt menite să îi amuze pe copii. Trebuie să fie simple, fără multe părţi componente şi astfel se evită eventualele accidente. În plus, este foarte important ca metalul din care sunt confecţionate să nu aibă aliaje care pot dăuna sănătăţii copiilor, pentru că au o sensibilitate ridicată”, explică Adochiţei. În special nichelul este un metal ce poate provoca alergii şi reacţii severe ale pielii, dacă acesta se găseşte în componenţa bijuteriilor.

    Dacă pentru fetiţe oferta este mai generoasă şi cuprinde o gamă mai largă de bijuterii, precum inele, cercei, lanţuri şi brăţări, pentru băieţi bijutierii au mai puţine opţiuni, aşa că încearcă să fie mai creativi. “Pentru ei există brăţări şi lanţuri mai speciale, în combinaţii din aur şi piele, cu pandantive specifice, precum mingi de fotbal, tigri sau delfini”, mai spune Adochiţei.
    Bijutierii recunosc că, spre deosebire de raţionamentele care stau în spatele deciziei de a cumpăra bijuterii pentru adulţi, în cazul podoabelor pentru copii se află un comportament care ţine mai degrabă de dorinţa de a exprima un anumit statut. Din fericire pentru bijutieri, românii nu s-au jenat niciodată să adopte stilul “show-off” şi au vrut să arate cât de mult şi de scump pot să cumpere. Pe acest principiu, prezenţa lor pe piaţa din România va continua să se consolideze şi toţi estimează creşteri ale vânzărilor în anii următori atât pe segmentul de bijuterii pentru adulţi, cât pe cel destinat copiilor.

  • Bijutierii testează piaţa românească

    Cu afaceri care se apropie de un miliard de euro, cu magazine în 55 de ţări şi cu o istorie de aproape trei decenii, danezii de la Pandora sunt un exemplu mai mult decât concludent că bijuteriile – chiar mici şi delicate cum sunt ele – pot pune bazele unui business solid. Intrarea pe piaţa românească a danezilor a avut loc luna trecută în centrul comercial AFI Palace Cotroceni. Pandora devine astfel cel mai nou jucător pe piaţa retailului de bijuterii, evaluată la circa 100 de milioane de euro, potrivit estimărilor BUSINESS Magazin, şi împărţită între B&B Collection, Cellini, Helvetansa, Micri Gold sau Sabion. Ultimii care şi-au anunţat intenţia de a deschide un magazin propriu în România sunt israelienii de la Rafael & Sons. De când a intrat pe piaţa locală, Rafael & Sons a vândut produsele exclusiv în cele 14 magazine Cellini.

    Acum planurile companiei se conturează într-o altă direcţie şi vizează pentru acest an un boutique Rafael & Sons doar pentru diamante, în zona Calea Victoriei – Banca Naţională. Reprezentanţii Pandora spun că se aşteaptă ca fiecare client al magazinului deschis în centrul comercial AFI Palace Cotroceni să lase în medie 400 de lei (100 de euro) la casă. “Clienţii pretenţioşi ştiu exact ceea ce caută. Ceilalţi sunt atraşi de designul bijuteriei, rezonanţa pietrei şi cumpără întotdeauna în funcţie de preţ, aceasta fiind principala caracteristică după care se ghidează. N-au cunoştinţe tehnice, sunt atraşi de modele, culori şi estetica pietrelor”, spun reprezentanţii Pandora, care au adus în România bijuterii cu preţuri între 14 şi 4.500 de euro, care se încadrează în categoria “affordable luxury jewelry” şi care ar putea mulţumi aproape orice client. “Preţul, deşi important în mixul de marketing, nu trebuie considerat principalul driver. Cunoaştem obiceiurile de consum din zona în care activăm, iar oferta de produse este adaptată acestora.”

    Mai mult, oficialii Pandora spun că orice produs din magazin îşi poate găsi uşor cumpărător în Bucureşti, deoarece capitala este oraşul românesc cel mai deschis provocărilor din punctul de vedere al stilului şi culorilor de bijuterii care se poartă. Acest fapt explică şi motivul pentru care compania a optat să deschidă în Bucureşti primul său magazin din România: “AFI ne-a oferit spaţiul potrivit şi l-am luat. Suntem în discuţii cu încă un centru comercial din zona de Nord, însă ne dorim o anumită poziţionare şi suprafaţă. Rămâne de văzut dacă vom găsi ceea ce ne dorim acolo”, spun oficialii companiei. Magazinul din AFI Palace, care a necesitat o investiţie de circa 300.000 de euro, are o suprafaţă de 64 de metri pătraţi.

    În ceea ce priveşte planurile de viitor pentru piaţa locală, reprezentanţii Pandora spun că sunt prudenţi, bine pregătiţi şi documentaţi şi au un plan de extindere stabilit pe următorii doi ani. “Vom deschide încă trei magazine în Bucureşti. De asemenea, vizăm să ne extindem în câteva oraşe din ţară printr-o reţea de magazine partenere şi proprii.”Compania caută în principal spaţii în centre comerciale, însă reprezentanţii acesteia nu exclud posibilitatea unor magazine stradale, dacă se vor ivi oportunităţi: “Urmează să deschidem până la sfârşitul anului o locaţie stradală în Bucureşti”.

    Pe stradal a mizat şi Helvetansa, care a intrat pe piaţă în urmă cu circa doi ani şi între timp a ajuns la trei magazine în România, toate stradale. Magazinele Helvetansa au vândut anul trecut bijuterii, ceasuri şi accesorii Piaget, Cartier sau Dior în valoare de 13,5 milioane de lei (3,2 milioane de euro). Cel mai mare vânzător român de bijuterii rămâne B&B Collection, care reuneşte peste 100 de unităţi şi afaceri de 153 milioane de lei (36,4 milioane de euro). Cele peste 100 de magazine Kultho, Be in Time, Splend’or, B&B Collection sau Kendra se adresează fiecare unui alt tip de client – conservator, tânăr, elegant sau care caută preţuri atrăgătoare. Spre deosebire de toate celelalte lanţuri, care oferă bijuterii Rosato, Versace, Breil sau Giorgio Visconti, magazinele Kendra vând doar produse de machiaj.

    În liga celor mari joacă şi lanţul Cellini-Swarowski, cu 18 magazine, dintre care patru Swarowski şi restul Cellini. Pentru a confirma crezul celor de la Pandora, că bucureştenii au apetit crescut pentru cumpărături, cei de la Sodo Miglori, care operează magazinele Cellini şi Swarowki, au mizat pe capitală, cu un total de 13 magazine. Restul magazinelor sunt în Constanţa, Ploieşti, Piteşti şi Cluj Napoca. Numelor cunoscute de pe piaţă li se adaugă bijutierii fără nume, dar cu tradiţie, la care românii mergeau înainte de apariţia noii generaţii. Clienţi pentru aceştia există în continuare. Clienţi există în România pentru aproape orice fel de bijuterie, ca în orice piaţă care încă se educă.

  • E prea scump aurul pentru verighetă? Luaţi-vă inele de oţel (GALERIE FOTO)

    Una din zece verighete pentru bărbaţi vândute în ultima lună a fost din titan, susţine un reprezentant al casei de bijuterii Blue Nile, citat de CNN. Compania a lansat în iulie o colecţie de verighete masculine din titan. Alte companii, cum e Kay Jewelers, au încercat cu aliaje de tungsten (mai exact carbură de tungsten, un material folosit în industrie) sau de cobalt, un metal care seamănă la culoare cu platina şi care a prins ca alternativă la verighetele de aur sau platină, conform fondatorului Scott Kay, ce susţine că numărul magazinelor unde se găseşte colecţia sa de verighete de cobalt a depăşit 2.000.

    Alternative de criză la verighetele tradiţionale de aur (GALERIE FOTO)

    Preţul inelelor din metale “tehnologice” – între 30 şi puţin peste 300 de dolari, în funcţie de complexitatea modelelor şi de calitatea aliajelor – e într-adevăr atractiv pentru o epocă de cumpătare a consumului, cum e acum, dar mai ales în raport cu cel al bijuteriilor de aur, atâta vreme cât o verighetă masculină de aur de la Blue Nile costă peste 700 de dolari, iar una de platină ajunge la 1.900 de dolari. O uncie de aur costă circa 1.820 de dolari, cu peste 200% mai mult decât acum cinci ani, iar una de platină aproape 1.840 de dolari.

    Bijutierii recunosc că bărbaţii, mai puţin dornici de a purta aur ca simbol al fidelităţii conjugale şi mai dispuşi să caute lucruri mai ieftine, s-au adaptat mai rapid tendinţei de înlocuire a aurului din verighete, în timp ce femeile sunt mai tradiţionaliste. În plus, internetul e plin de avertismente despre alegerea verighetelor, din care reiese că tungstenul (wolframul) ar fi o alegere bizară (aliajul este extrem de dur, inelele nu pot fi ajustate şi e nevoie de proceduri speciale de îndepărtare a verighetelor de pe deget în caz de urgenţă), iar aliajele pe bază de cobalt chiar o alegere periculoasă, fiindcă pătează pielea şi îşi alterează aspectul.

    Cei ce mizează pe afacerile cu bijuterii din titan, oţel sau tungsten speră oricum că tinerii în căutare de alternative ieftine pentru nuntă vor profita de ocazie, ba chiar vor considera mai modern să poarte altceva decât eternul aur. “Parcă văd că la anul o să spuneţi că ultimul răcnet în materie a devenit aluminiul, sau chiar fierul forjat”, reflectează ironic un comentator de pe site-ul CNN.

  • Bling-bling pentru ochi: lentile de contact cu diamante (GALERIE FOTO)

    Creatorul lentilelor, Chandrashekhar Chawan de la firma Shekhar Eye Research, a vrut mai întâi lentile cu praf de aur, dar acestea nu aveau suficientă strălucire. Inspiraţia i-a venit de la soţia lui, care şi-a montat diamante pe dinţi, astfel încât indianul s-a gândit să cerceteze dacă nu cumva oamenii ar aprecia astfel de diamante într-un loc încă şi mai vizibil.

    “Unii au spus că diamantele montate pe ochi îi sperie, dar celor mai mulţi le-au plăcut. Vedetele de la Bollywood au fost încântate şi cred că va deveni în curând o modă”, a declarat Chawan pentru MSNBC.

    Shekhar Eye Research a produs în total patru modele – lentile cu 18 diamante în aur galben, respectiv alb şi lentile doar cu aur alb, respectiv galben, la preţuri între 11.000 şi 15.700 de dolari. Fiecare lentilă cântăreşte 5 grame şi e plasată la o distanţă de 5-9 mm de cornee, astfel încât, după opticienii companiei, nu stopează fluxul de oxigen către ochi. În total vor fi produse 3.996 de lentile, dintre care o parte vor fi probabil exportate, după estimarea lui Chawan.

    Bling-bling pentru ochi: lentile de contact cu diamante (GALERIE FOTO)

    În SUA, încântarea n-a fost chiar aşa de mare. Site-ul Gizmodo a scris că “e ca şi cum cineva ar fi văzut lentilele de contact cu cristale Swarowski şi s-a gândit că extravaganţa acelora nu e suficient de prostească”, iar utilizatorii de pe Wired.com au scris că lentilele “au o ostentaţie vulgară” şi că efectul e înspăimântător. Lentilele cu cristale Swarowski au fost create în 2008 tot de un designer din India, Anthony Mallier, pentru un concurs de design.

    Compania indiană a folosit lentile Chandra Boston Scleral, întrebuinţate de obicei în bolile grave ale ochiului, afirmând că produsul e foarte sigur inclusiv pentru persoanele sănătoase şi că poate fi adaptat pentru corecţia oricăror vicii de vedere, însă medicii citaţi de MSNBC afirmă că e greşit să se folosească astfel de lentile mari şi grele pentru persoane cu vedere normală ori cu vicii uşoare de vedere, nemaivorbind de dificultatea întreţinerii unor lentile încrustate cu diamante.

    Chawan susţine că profiturile din vânzarea lentilelor vor fi folosite la finanţarea tratamentelor pentru sindromul Stevens Johnson, o boală care afectează glandele lacrimale şi duce la orbire. Cât despre şansele ca ideea lui să se impună, indianul vede chiar un viitor în care lentilele cu aur şi diamante vor fi nişte bijuterii la fel de preţuite ca oricare altele. “În loc să-i oferi alesei un inel cu diamante când o ceri în căsătorie, de ce să nu faci asta folosind nişte lentile cu diamante?”

  • Bijuterii pe patru roti, care valoreaza milioane

    In alte cazuri, insa, masini de colectie, adevarate bijuterii
    din perioada interbelica sau din anii ’50-’60, au fost vandute cu
    milioane de dolari. Exact ca in lumea artei, autenticitatea unei
    masini clasice este esentiala pentru a-i stabili valoarea.

    Ambulanta nu a confirmat asteptarile, insa alte masini de
    colectie s-au vandut cu preturi pornind de la peste un milion de
    dolari si ajungand pana la 7,2 milioane, cea mai scumpa masina
    vanduta anul trecut. Forbes a intocmit o lista cu cele mai scumpe
    masini vandute anul trecut, bazandu-se pe datele oferite de casele
    de lictatii.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Diamantele nu sunt cele mai bune prietene doar in cazul fetelor

    “Socrul meu se ocupa cu prelucrarea diamantelor. Ulterior,
    familia a inceput sa vanda diamante independente. Odata cu noua
    generatie, am decis sa dezvoltam afacerea si sa facem un business
    de bijuterii”, povesteste Noam Lenzini, managing director al Rafael
    & Sons Diamonds & Jewelries, o companie israeliana
    producatoare de diamante si bijuterii, cu ocazia uneia dintre
    vizitele sale la Bucuresti.

    Israelienii de la Rafael & Sons au intrat pe piata din
    Romania acum circa sapte ani “dintr-o intamplare” si au ajuns sa
    vanda mii de bijuterii, cele mai multe cu diamante, in fiecare an.
    Israelienii de la Rafael & Sons se ocupa de diamante din 1970,
    iar Noam Lenzini calatoreste 150-200 de zile pe an: “Nu o fac doar
    pentru business, am bani suficienti pentru a trai linistit, dar
    sunt un perfectionist care vrea mereu ceva mai bun”. Dintre sutele
    de zile pe drum, cateva zeci sunt dedicate Romaniei, unde vine de
    regula o data pe luna pentru cateva zile.


    O afacere cu aur si diamante (GALERIE FOTO)

    Cand isi aminteste inceputul povestii Rafael & Sons in
    Romania, spune ca a fost “un fel de greseala”: “Lucram in Italia si
    am vazut ca Europa de Est se dezvolta si oamenii investesc in
    imobiliare. Noi stiam ca unde oamenii investesc in imobiliare
    exista bani si atunci ei cauta lux, iar diamantele sunt produse de
    lux”.

    Despre prima sa calatorie in Romania spune ca a fost ciudata
    pentru ca la momentul respectiv Romania era vazuta ca o tara din
    lumea a treia. Odata ajuns insa aici, “am vazut o noua lume: masini
    scumpe, branduri importante si oameni care erau dispusi sa dea bani
    pe produse de lux”.

    Totusi, la inceput a facut pasi mici pentru a testa piata.
    Initial, crezuse ca Romania e similara Rusiei pentru ca sunt tari
    apropiate: “In timp ne-am convins insa ca seamana cu tarile din
    Europa Occidentala, precum Italia sau Franta”. La sapte ani
    distanta a ajuns sa isi contureze insa o opinie despre piata si
    despre consumatori. Acum stie ce sa vanda. La intrarea pe o piata
    Rafael & Sons vine cu piese alese in functie de consumatori.
    “Romanii cauta eleganta si produse discrete”, spune el facand
    comparatie cu alte piete precum Statele Unite unde se cumpara
    diamante tot mai mari, mai opulente.

    “In Romania nu exista inca o cultura a diamantelor mari. In SUA
    si Orientul Mijlociu se cumpara diamante in scopuri investitionale.
    Ei stiu ca a cumpara un diamant este intr-un fel ca si cand ai
    cumpara o casa. Daca ai fi cumparat o casa in 2008 in Piata Romana,
    acum pretul ar fi mult mai mic si ai fi pierdut bani. In cazul
    diamantelor, la fel ca si la aur, preturile sunt mereu in
    crestere.”

    Pretul aurului a crescut cu peste 20% in 2010 si tendinta
    ascendenta continua si in prezent, deoarece in conditiile
    incertitudinii economice oamenii prefera sa investeasca in active
    pe care le considera sigure mai degraba decat pe bursa. In prezent
    pretul aurului depaseste 1.500 de dolari uncia. In cazul
    diamantelor, pretul a crescut cu peste 60% fata de 2006, indicele
    pretului la diamante fiind acum la 220,6 puncte, fata de 134 in
    urma cu cinci ani.

  • Revista presei economice din Romania

    Romania va ajunge la nivelul valoric al PIB din 2008 abia in 2013,
    sustine un studiu al FMI, citat de Gandul, insa cresterea
    progresiva din anii urmatori nu va aduce neaparat si o crestere a
    nivelului de trai, conform analistilor. Romanii cumpara de doua ori
    mai putine bijuterii decat inainte de criza, iar din cele cca 9,7
    tone de bijuterii din aur si pietre pretioase si semipretioase
    cumparate in ultimul an, o treime reprezinta piata neagra.

    Bucurestenii cauta locuinte ieftine situate in zone apropiate de
    statiile de metrou, scrie Evenimentul Zilei, astfel incat
    cele mai cautate zone sunt cartierele Titan, Dristor si Drumul
    Taberei, urmate de Militari, Berceni si Iancului. Acelasi ziar
    publica un articol despre ce pot face cele mai noi imprimante
    lansate pe piata, notand ofertele cu care Canon, Xerox si HP
    incearca sa-si castige cumparatori.

    Grupul industrial german Siemens a anuntat ca a incheiat un
    acord cu Enel Green Power prin care va furniza
    companiei italiene 260 de turbine eoliene pentru diverse proiecte
    europene, inclusiv din Romania, informeaza Adevarul. Pe de
    alta parte, Transelectrica are mari probleme cu obtinerea de noi
    finantari pentru modernizarea si extinderea retelei de
    electricitate, asa incat reducerea investitiilor in retea va
    intarzia constructia unor noi centrale producatoare de energie, in
    special turbine eoliene.

    “Cat ne-ar costa sa renuntam la FMI” socoteste
    Romania Libera, conchizand ca daca vrea sa-si ia inapoi
    libertatea economica, statul roman ar trebui sa plateasca in plus
    dobanzi de 1-2 miliarde euro pe an, iar daca Guvernul nu va fi mai
    credibil decat umbrela FMI, renuntarea la acord ar duce şi la
    derapaje economice majore. Sindicatele din industria alimentara
    ameninta din nou cu cresteri de preturi daca presedintele nu
    promulga legea de reducere a TVA la 5% pentru alimentele de
    baza.

    In timp ce retelele romanesti de magazine (Pic, Spar, Trident) cad
    pe capete, Carrefour ia un imprumut de 60 de milioane de
    euro de la subsidiara companiei franceze din Olanda, care vor avea
    probabil ca destinatie continuarea extinderii, scrie Ziarul
    Financiar    . Romania a atras pana acum 100 de milioane de euro
    din fonduri europene in domeniul medical, dintr-un total de 174 de
    milioane disponibile, dar numarul total al proiectelor depuse
    depaseste considerabil aceasta suma.

  • Costumul de baie cu diamante de 30 mil. dolari. Cele mai scumpe bijuterii din lume

    Bijuteriile sunt considerate a fi simbolul succesului si al
    bogatiei. Cele mai scumpe cinci bijuterii din lume costa, in total,
    aproximativ 85 de milioane de dolari. Acestea sunt create din
    platina, diamante rare, rubine, safire si alte pietre
    pretioase.


    Cea mai scumpa bijuterie din lume este un costum de baie creat
    de catre Susan Rosen. Acesta este incrustat cu diamante de 150 de
    carate si costa aproximativ 30 de milioane de dolari, potrivit
    jewellerygem.com. Pe langa creatia lui Susan
    Rosen, in top se mai gasesc un diamant care costa 23 de milioane de
    dolari si o pereche de cercei din platina si diamante creati de
    catre bijutierul Harry Winston, care costa 8,5 milioane de
    dolari.

  • Importuri de aur si bijuterii din Italia de 30 mil. euro

    Expozitia de bijuterii italiene este un eveniment itinerant – a
    debutat in 2008 la Varsovia, iar anul trecut s-a mutat la
    Budapesta, iar expozantii provin din cele trei mari regiuni din
    Italia cunoscute pentru productia de bijuterii – Valenza (Piemont),
    Vicenza si Arezzo (Toscana).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro