Banca Transilvania (TLV), cea mai mare bancă cu capital majoritar privat românesc, a raportat un profit net de 320,4 mil. lei (71,9 mil. euro), în creştere cu 40% faţă de 2011, dar conducerea băncii va propune ca profitul să fie reinvestit, astfel că cel mai probabil capitalul social va fi majorat, iar acţionarii băncii vor primi “acţiuni gratuite”.
Banca Transilvania (TLV) intenţionează să mai răscumpere 7 milioane de acţiuni proprii în perioada 29 ianuarie – 26 aprilie 2013, ca parte a programului aprobat anul trecut de acţionari, care prevede răscumpărarea unui număr total de 15 milioane de acţiuni în vederea distribuirii lor către salariaţi. Acţiunile vor fi răscumpărate la un preţ maxim de 2 lei. Ieri, preţul acţiunilor TLV pe bursă era de 1,395 lei. La acest preţ, banca ar trebui să plătească aproape 10 mil. lei pentru răscumpărarea celor 7 milioane de acţiuni. Banca Transilvania a răscumpărat deja 8 milioane de acţiuni din programul aprobat anul trecut, din 14 august 2012 şi până în prezent. În această perioadă, preţul acţiunilor TLV a crescut pe bursă cu 36%. Acesta este cel de-al doilea program de răscumpărări derulate de Banca Transilvania, după cel aprobat în 2011. Acţiunile răscumpărate sunt utilizate în programe de fidelizare a managerilor şi salariaţilor băncii. Banca Transilvania este controlată de BERD, Bank of Cyprus şi omul de afaceri Horia Ciorcilă, printre acţionari numărându-se şi SIF-urile. Capitalizarea băncii este de 605 mil. euro.
Bursa a încheiat cu un plus de 0,13% şedinţa de joi, într-o piaţă cu volume reduse de tranzacţionare şi unde lichiditatea a fost salvată de deal-uri cu acţiunile OMV Petrom (SNP), Fondul Proprietatea (FP) şi Banca Transilvania (TLV) în sumă de 21,6 milioane lei. Indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, a urcat cu 0,12%, iar indicele extins al Bursei BET-XT a închis în imediata apropiere a nivelului de miercuri. Indicele BET-XT reflectă evoluţia primelor 25 de acţiuni româneşti în funcţie de lichiditate, inclusiv SIF-urile şi Fondul Proprietatea. “Evoluţia din primele şedinţe a determinat o migrare treptată a interesului investitorilor de la o companie la alta pe parcursul mai multor zile. Din această cauză, în primele şedinţe din an s-a văzut o cerere ridicată pentru acţiunile «etalon», urmate de o creştere a interesului pentru acţiunile din eşalonul secund. În acest moment interesul investitorilor s-a reorientat vizibil spre acţiunile importante, iar din această cauză vedem intensificarea tranzacţiilor cu bluechips-uri (acţiunile lichide – n.red.)”, a declarat directorul de tranzacţionare al Intercapital Invest Mihai Mureşian.
DPM a propulsat banca pe poziţia de lider al pieţei privind finanţarea domeniului medical, prin plasamente totale de peste 820 de milioane de lei. Divizia a lansat primul card de credit de pe piaţă adresat medicilor, cu poliţă de malpraxis inclusă, şi are în portofoliu peste 20 de produse dedicate medicilor specialişti, rezidenţi si tehnicieni dentari.
Prin Divizia pentru medici, Banca Transilvania susţine medicii întreprinzători, facilitând accesul la finanţare pentru proiectele profesionale sau personale ale acestora. Banca a dezvoltat o reţea de 10 sedii dedicate colaborării cu reprezentanţii comunităţii medicale, în Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Târgu Mureş, Timişoara, Craiova, Oradea, Galaţi, Constanţa şi Braşov.
Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România cu capital majoritar privat autohton, ocupa la sfârşitul anului trecut locul al treilea pe piaţă în funcţie de mărimea activelor, cu 25,7 ml. lei, corespunzător unei cote de piaţă de 7,27%. Banca are peste 6.000 de angajaţi, o reţea formată din peste 550 de sedii şi 1,5 milioane de clienţi activi.
Banca avea la sfârşitul lunii martie active de 26,9 mld. lei, în creştere faţă de sfârşitul anului precedent, când au fost de 25,8 mld. lei, 18 milioane lei.
“Ca bancă locală, focusul nostru este consolidarea poziţiei de top pe care o avem în sistemul bancar românesc. Eficienţa, creşterea cotei de piaţă şi a valorii de piaţă vor fi priorităţile noastre şi în perioada următoare”, a declarat Horia Ciorcilă, preşedintele Consiliului de Administraţie al Băncii Transilvania.
Veniturile operaţionale au crescut cu 12%, la 393,24 mil. lei, ca urmare a creşterii veniturilor din operaţiuni financiare – cu 31%, a veniturilor din comisioane – cu 10% şi a celor din dobânzi – cu 4%. Cheltuielile operaţionale au fost de 200,85 mil. lei, faţă de 172,29 mil. lei în trimestrul I 2011, creşterea fiind datorată extinderii activităţii băncii.
Cheltuielile nete cu provizioanele au fost de 83,88 mil. lei, diminuate faţă de valoarea înregistrată în aceeaşi perioadă a anului precedent cu 31 mil. lei, calitatea portofoliului de credite dând semne de stabilizare. Portofoliul de credite, preponderent în lei, era la sfârşitul lunii martie de 16,25 mld. lei, raportat la 15,69 mld. lei la sfârşitul lui 2011, din care 63,40% reprezintă credite pentru companii, iar 36,60% sunt credite pentru persoane fizice. Creditele neperformante, cu restante mai mari de 90 de zile, reprezintă 10,3% din totalul portofoliului. Soldul provizioanelor din activitatea de creditare a crescut faţă de sfârşitul anului trecut, de la 1,66 mld. lei la 1,78 mld. lei, asigurând o acoperire de 105% a creditelor neperformante.
Depozitele clienţilor au crescut uşor, de la 2,72 mld. lei la sfârşitul lui decembrie 2011 la 2,75 mld. lei la sfârşitul lui martie 2012.
Raportul între credite şi depozite s-a menţinut subunitar, la 0,77, iar solvabilitatea este de 12,73%, cu profitul inclus. Raportul cost / venit a fost, la 31 martie 2012, de 49%, indicatorul menţinându-se la un nivel acceptabil, ca urmare a unui control strict al costurilor.
Tot în primele trei luni ale acestui an, în martie, Banca Transilvania a obţinut o linie de finanţare din partea Fondului European pentru Investiţii, în valoare de 7,5 mil.euro, pentru microîntreprinderi. De asemenea, BT a lansat împreună cu Western Union un proiect în premieră naţională, venind pe piaţă cu primul serviciu de transfer de bani prin Internet Banking.
Banca Transilvania, cea mai mare instituţie bancară cu capital privat autohton din România şi a treia din sistem după valoarea activelor, este deţinută de acţionari români (în principal SIF-uri şi Horia Ciorcilă) în proporţie de 51,95%, cei străini (în primul rând BERD şi Bank of Cyprus) deţinând 48,05%.
Citeşte povestea lui Radu Timiş, fondatorul şi preşedintele grupului CrisTim
Printre factorii care au influenţat aceste rezultate au fost veniturile obţinute de BT din dobânzi, continuarea creşterii creditării, scăderea cheltuielilor nete cu provizioanele şi optimizarea costurilor, informează banca.
“Rezultatele anuale au fost previzibile, mai ales că perioada iulie – septembrie 2011 a fost cel mai bun trimestru al băncii, din ultimii trei ani”, a afirmat Horia Ciorcilă, preşedintele Consiliului de Administraţie al BT. După primele trei trimestre ale anului trecut, banca a urcat pe locul al treilea în sistem în funcţie de active, cu o cotă de piaţă de 6,8%.
Activele bilanţiere BT au marcat o creştere cu 19%, la 25.745 milioane de lei la finele lunii decembrie 2011.
“Suntem bine pregăţiţi pentru 2012 şi vom continua să creştem în acelaşi mod prudent şi sănătos, aşa cum am făcut-o şi în aceşti ultimi trei ani. Credem în misiunea noastră de a susţine economia şi antreprenorii locali, tocmai pentru că suntem cea mai mare instituţie bancară cu capital privat majoritar românesc şi a treia bancă din România”, a adăugat Ciorcilă.
Veniturile operaţionale ale băncii s-au menţinut la nivelul celor din 2010, fiind de 1.484,28 milioane lei. Ca urmare a creşterii activităţii băncii, cheltuielile operaţionale au crescut cu 8%, valoarea acestora fiind, la 31 decembrie 2011, de 766,74 milioane lei. Raportul cost/venit este de 51,65%, ca efect al aplicării de măsuri de optimizare a costurilor.
Banca Transilvania a redus cheltuielile nete cu provizioanele, la 531,77 milioane lei, comparativ cu 640 milioane, cât s-a înregistrat în anul precedent. Din total, costul net al riscului de credit a fost de 461 milioane lei, comparativ cu 598 milioane lei în 2010.
Soldul portofoliului de credite era de 15.358 milioane lei la 31 decembrie, mai mare cu 15% faţă de începutul anului. În cadrul portofoliului, 62,95% reprezintă creditele pentru companii, iar 37,05% sunt credite pentru persoane fizice. În ceea ce priveşte moneda în care sunt acordate creditele, 63,72% sunt în lei şi 36,28% în valută.
Creditele neperformante, cu restanţe mai mari de 90 de zile, reprezintă 8,62% din totalul portofoliului de credite. Soldul provizioanelor din activitatea de creditare a crescut faţă de 2010, de la 1.356 milioane lei la 1.806 milioane lei, din care 354 milioane lei reprezintă provizioane nedeductibile fiscal, pe care banca le-a constituit suplimentar, pentru a avea o abordare prudentă a managementului riscului de credit, având în vedere condiţiile economice actuale. Gradul de acoperire a creditelor neperformante cu provizioane este adecvat, de 108,94%.
BT are o bază consistentă de resuse atrase, aspect care a permis menţinerea unei rate optime a lichidităţii: raportul credite/depozite se menţine la nivelul de 0,76, creşterea resurselor atrase de la clienţi fiind de 17% în 2011. Rata de solvabilitate a băncii este de 11,87%, cu profitul inclus.
Numărul de operaţiuni cu clienţii a crescut cu 11% în 2011 faţă de 2010. In această evoluţie se integrează segmentul de carduri, care a înregistrat un număr de operaţiuni cu 16,9% mai mare decât în 2010.
Şi în 2011, Banca Transilvania a majorat capitalul social. La finalul anului trecut, acesta a ajuns la 1.773.658.066 lei, fiind majorat cu 303.057.068 lei, din surse precum rezerve constituite din profitul net şi aport în numerar.
Banca Transilvania a deschis anul trecut aproape 20 de agenţii. La sfârşitul lui decembrie, BT avea 553 de unităţi.
“Cu siguranta, Banca Transilvania va ocupa un loc aparte in cariera mea si sunt mandru de rezultatele obtinute aici. Mi-a placut mai ales spiritul antreprenorial pe care l-am intalnit la BT si ma bucur ca banca a devenit una dintre cele mai mari institutii bancare din Romania”, a afirmat, la plecare, Robert Rekkers. “Am incredere in Banca Transilvania, in rolul ei tot mai important pe piata. Puterea ei vine din interior, datorita acelei echipe de succes cu care am avut placerea sa lucrez atatia ani.”
Horia Ciorcila, presedintele Consiliului de Administratie al Bancii Transilvania, i-a multumit lui Robert Rekkers pentru contributia sa, timp de peste 9 ani, la ceea ce inseamna azi Banca Transilvania, spunand ca “a fost, cu siguranta, un factor esential al succesului BT”.
Peter Franklin, membru al Consiliului de Administratie al bancii din anul 2010, a fost numit administrator delegat pentru coordonarea activitatii executive a BT si a Comitetului Executiv de Management, cu mandat interimar, incepand cu data de 1 februarie 2012.
Franklin are experienta de 37 de ani în domeniul financiar – bancar, in companii ca General Electric, HSBC, The Chase Manhattan Bank, lucrand atat in Asia, cat si in Europa. Este absolvent al Oxford University. El a fost nominalizat de catre Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare in Consiliul de Administratie si este, de asemenea, membru in Comitetul de Audit si in Comitetul de Remunerare al BT.
“Sunt convins ca vom face echipa buna si de acum inainte, pentru a continua dezvoltarea Bancii Transilvania”, a comentat Horia Ciorcila.
Robert Rekkers a indeplinit functia de director general al Bancii Transilvania timp de peste 9 ani, fiind unul dintre cei mai longevivi manageri din industria bancara. Desi contractul initial de colaborare cu BT prevedea o perioada de 4 ani, acesta a fost reinnoit de trei ori de catre Consiliul de Administratie. Venirea sa la Banca Transilvania, in anul 2002, a coincis cu trasarea unei noi strategii de business de catre Consiliul de Administratie BT, strategie care a prevazut trei directii de actiune: consolidarea bancii, lansarea grupului financiar Banca Transilvania si repozitionarea BT in sistemul bancar romanesc.
BT, cea mai mare banca din Romania cu capital privat autohton, este a treia banca din sistem dupa valoarea activelor, cu o cota de piata de 6,7%. Dupa primele noua luni din 2011, banca a raportat un profit de 106,9 milioane de lei, cu 53% mai mult decat în aceeasi perioadă a lui 2010. Banca este detinuta de actionari romani (inn principal SIF-uri si Horia Ciorcila) in proportie de 52,55%, cei straini (in primul rand BERD si Bank of Cyprus) detinand 47,45%.
Agentia Fitch Ratings a confirmat în iulie 2011 calificativul BB- pentru datoria pe termen lung, aratand ca banca a continuat sa-si amelioreze cota de piata, pe fondul reducerii presiunii competitive din partea băncilor concurente cu capital străin. Fitch a remarcat ca banca are un portofoliu de credite diversificat si o pondere relativ redusa a creditelor în valută, raportat la media sectorului bancar.
Pentru 2012, Rekkers declara in decembrie pentru BUSINESS Magazin ca BT are ca tinta o majorare a creditarii cu 10%, in conditiile folosirii mai intensive a retelei de unitati deja existente.
“Bullshit”, conchide scurt Robert Rekkers: aşa se referă bancherul olandez naturalizat în România la impresia, persistentă aici, că occidentalii ar fi mai buni, mai frumoşi, mai capabili decât românii. “Mereu cei din Vest au fost un exemplu pentru români, am considerat că tot ce vine de acolo e bun de importat, pentru ca acum criza să ne arate că nu e chiar aşa, că sunt şi acolo oameni care fac greşeli. Voi, românii, sunteţi foarte autocritici, dar credeţi că în Olanda sau Franţa este mai bine? Trebuie să avem mai multă încredere în ce se întâmplă aici! Nu mai fiţi atât de duri cu voi înşivă!”, a sunat pledoaria neobişnuit de pasionată a lui Rekkers.
Spusă în faţa unei săli pline cu executivi români din companii, veniţi la evenimentul MET THE CEO să-l asculte pe cel mai cunoscut dintre bancherii expaţi vorbind despre cariera lui şi viitorul creditării, pledoaria poate părea motivată de politeţe. Pe urmă, cei prezenţi ne-am dat seama că nu-i politeţe, ci un fel indirect de a judeca însuşi Vestul din care provine şi de a se teme pentru el. “Aveţi aici foarte multe atuuri, lucruri care merg bine. Oamenii sunt educaţi, există know-how, talente fenomenale în IT la Cluj, la Iaşi, la Bucureşti. Costul de a face afaceri este mic, nici măcar nu v-aţi îndatorat excesiv pentru investiţii, ca Ungaria, de exemplu.” Aşa explică Rekkers de ce atâţia străini care vin aici pentru un mandat de 3-4 ani rămân mai mult, aşa cum a rămas şi el însuşi. Şi tot aşa explică de ce românii, deprinşi să muncească mai mult pe salarii mai mici decât în Vest, sunt mai bine pregătiţi pentru fazele următoare ale crizei decât occidentalii, pe care îi vede “mult mai răsfăţaţi” şi deci dezavantajaţi în viitorul apropiat. “Eu mereu v-am lăudat, pentru că am crezut şi cred că aveţi o valoare adăugată deosebită în termeni umani. În schimb, criza va lovi mai mult aceste ţări din Vest care nu au o astfel de istorie de austeritate şi o capacitate de adaptare aşa cum o aveţi voi”, subliniază olandezul.
În aceeaşi notă pasionată, bancherul vorbeşte (în româneşte) despre Cluj, oraşul unde locuieşte de nouă ani. “Gradul de profesionalizare a oamenilor a crescut acolo, acum sunt şi mai mulţi care vorbesc engleză. Şi echipa tânără de la Banca Transilvania a crescut, a căpătat experienţă, s-a maturizat, iar asta ne ajută să ne descurcăm mai bine. Avem un <winning team> acolo la Cluj!” Natural, îşi aduce aminte cu plăcere de perioada când a preluat conducerea Băncii Transilvania. În 2002, după mai mult de trei ani petrecuţi ca şef al filialei româneşti a ABN Amro, a fost contactat printr-un headhunter, iar după mai multe negocieri a primit oferta cea mai bună şi a acceptat-o, de la Banca Transilvania, care căuta un nou CEO după Iosif Pop, aflat la conducerea instituţiei de la înfiinţarea ei, în 1994. “Lucrasem 16 ani la ABN Amro, în America Latină, SUA, Europa şi la fiecare 3-4 ani m-am mutat într-o altă ţară, un alt mediu. Am văzut un potenţial enorm de creştere economică şi de carieră în România”, explică el. Era o perioadă bună, ţara ieşise din perioada critică ’98-’99, iar integrarea în NATO şi UE se apropia. Mandatul lui iniţial ca director general al Băncii Transilvania a fost pentru patru ani.