BusinessMagazin

Tag: artisti

  • Mai mulţi artişti valorifică gunoaiele nereciclate, creând adevărate opere de artă

    Acolo unde unii nu văd decât gunoi, alţii văd materiale care ar putea fi folosite în scop creativ şi invită artiştii să-şi dea frâu liber imaginaţiei. 

    Un exemplu de astfel de iniţiativă este centrul de reciclare a deşeurilor din San Francisco, Recology, care de 25 de ani oferă rezidenţe artistice, cu mult înainte ca revalorificarea materialelor refolosibile să devină o preocupare importantă.

    Recology a organizat anul acesta o expoziţie aniversară intitulată sugestiv ”Make Art, Not Landfill„ (”Creaţi artă, nu gropi de gunoi„) în cadrul căreia pot fi admirate lucrări ale artiştilor participanţi la programul său, cum ar fi ”Thank You Bag„, o pungă-maieu brodată manual de artista Lauren DiCiccio, ori ”Worldscape IV„, un colaj de bucăţi de hârtie şi tapet recuperate de creatoarea sa, Val Britton, de la groapa de gunoi.

  • De ce a ajuns la închisoare unul dintre cei mai cunoscuţi rapperi din lume – VIDEO

    Rapperul Wiz Khalifa, unul dintre cei mai cunoscuţi rapperi din lume, a fost arestat sâmbătă pe aeroportul din Los Angeles pentru că a fost prins “urcat pe un dispozitiv de deplasare”, scriu cei de la The Verge.

    Khalifa se deplasa cu ajutorul unui hoverboard, adică un dispozitiv electronic ce stă la câţiva centimetri deasupra solului; acest lucru este posibil datorită unei combinaţii de materiale super conductoare ce dobândesc abilitatea de a sta la câtiva centimetri deasupra solului atunci când sunt răcite la -180 de grade cu ajutorul hidrogenului lichid.

    Deşi rapperul a încercat să le explice poliţiştilor despre ce este vorba, aceştia l-au imobilizat şi l-au arestat. După incident, Khalifa a scris pe contul său de Twitter că e ciudat ca o persoană să fie arestată pentru o tehnologie care va fi folosită de toată lumea în câţiva ani. “Chiar şi de forţele de poliţie”, a mai scris rapperul.

    Hoverboardul este extrem de popular în rândul celebrităţilor din Statele Unite precum Justin Bieber, Nicki Minaj sau Kendall Jenner.

    După o serie de teasere, Lexus, a dezvăluit recent skateboard-ul plutitor, invenţie ce a fost întruchipată pentru prima dată în filmul “Înapoi în viitor” din 1985.

    Slide nu va fi disponibil la vânzare, ci a fost creat, mai degrabă, ca un produs promoţional de producătorul de automobile, Lexus.

  • Primul oraş intrat în faliment se transformă într-un centru artistic. Din ce în ce mai multe persoane decid să se mute acolo

    Alungaţi de preţurile în creştere de la New York, artiştii care încercau să-şi facă un nume în acest oraş se mută la Detroit, scrie New York Times.

    Tendinţa este cel mai vizibilă în cartierul Brooklyn, de unde artiştii sau cei care investesc în spaţii pe care le pun la dispoziţia acestora se văd nevoiţi să plece din cauza creşterii chiriilor şi preţurilor proprietăţilor imobiliare. Unii se refugiază aproape de casă în cartierul Queens, alţii fug tocmai până la Los Angeles, iar cei mai mulţi aleg să se mute la Detroit, unde au o ofertă bogată de spaţii pe care să aşteaptă să le ocupe cineva care să se îngrijească de ele.

    Unii se mută pentru că pot să cumpere spaţii mari în care se găsesc materiale din belşug pentru a putea crea instalaţiile de artă aşa cum le doresc, alţii au planuri mai mari înfiinţând şi restaurante şi cafenele pentru a demonstra că la Detroit e uşor să-ţi faci o afacere. Există şi un aşa‑numit ”club al constructorilor“, la care sunt invitaţi să participe toţi cei care pot da o mână de ajutor la renovarea unei clădiri, pe care ulterior o vor putea folosi prin rotaţie pentru proiectele lor artistice. Pe lângă artişti, oraşul a atras şi creatori de mobilă care speră să vadă Detroitul transformat într-un centru renumit de design de mobilier, precum şi creatori de bijuterii.

    Şi scriitorii sunt bineveniţi, ajutaţi să ajungă la Detroit printr-un concurs intitulat Write a House (Scrie o casă), la care premiul este o casă din cartierul Banglatown renovată la cheie cu fonduri obţinute prin crowdsourcing. Câştigătorii trebuie să locuiască acolo cel puţin doi ani, să plătească asigurare şi impozit şi să participe la evenimente literare locale.

  • Cum a reuşit un tânăr actor să includă iluzionismul pe lista meseriilor din România

    La momentul scrierii acestui articol Andrei Teaşcă se afla la Expo Milano 2015, manifestare la care participă patru echipe de artişti români, specializaţi în magie, dans, pantomimă şi muzică.

    Andrei Teaşcă a terminat facultatea de teatru la clasa lui Mircea Albulescu, iar după aceea a decis să plece în străinătate. Acolo, cumva, pantomima şi mişcarea scenică s-au amestecat cu iluzionismul şi din această mişcare Andrei Teaşcă a creat un nou stil artistic, teatrul de magie.

    A avut mai multe contracte în străinătate, iar în 2007 a  decis să se întoarcă în ţară. A avut succes, aşa că în februarie 2009 a înfiinţat Academia de Magie, o şcoală de iluzionism la care au tot venit tineri, în următorii ani, tineri care au crescut şi au devenit profesionişti.

    Andrei Teaşcă a creat Federaţia Română de Iluzionism şi Magie, ba a făcut posibilă şi includerea iluzionismului în nomenclatorul meseriilor. Acţiunile de promovare, dar şi numărul de spectacole în creştere, la care s-au adăugat concursurile de talente de la televiziuni au făcut ca iluzionismul să capete noi dimensiuni, să devină popular, să atragă tot mai mulţi oameni. „Tinerii sunt atraşi de efecte, de feedback-ul pe care îl obţin în faţa celor apropiaţi, după care descoperă că pot avea şi satisfacţii financiare. Dacă ştii să te promovezi este o meserie bănoasă.“

    Cursurile nu-l învaţă pe tânărul aspirant atât trucuri, cât îi oferă o identitate, o traiectorie. „Dacă nu ştii să te organizezi, dacă nu ai cunoştinţe despre marketingul cultural, degeaba eşti talentat şi degeaba faci bine ce faci. Trebuie să ştii să te vinzi.“ Teaşcă spune că acum s-a depărtat de latura pragmatică a meseriei şi se desfăşoară în teatru. Îşi dă doctoratul cu tema „Teatrul de magie, inovaţie în artele spectacolului“, o formă nouă de manifestare teatrală care o să se dezvolte din ce în ce mai mult.

    Este o meserie costisitoare? Andrei Teaşcă spune că sunt magicieni care pot realiza momente inedite cu un minim de recuzită, dar, din punctul lui de vedere, trebuie investiţii majore. Crede că jumătate din tot ce înseamnă un spectacol de magie reprezintă ambientul şi atmosfera. Ambientul se creează cu tehnică, cu construcţii, cu decoruri, cu elemente, de la fum până la cutii. În spate există o întreagă industrie, inventatori, constructori, dar şi fabrici de elemente şi aparate pentru iluzionişti.

    A stat o perioadă în Coreea de Sud şi acolo a văzut că există locuri unde pasionaţii se pot întâlni şi vorbi; la noi nu exista aşa ceva şi a deschis, în august anul trecut, Magic Bar, care combină magazinul de magie cu funcţiile unui bar şi cu un loc de întâlnire al meseriaşilor. Andrei Teaşcă crede că pe la Teatrul de Magie sau pe la federaţie au trecut câteva zeci de magicieni, mai mult de jumătate din numărul iluzioniştilor ce activează acum. Nu-i place faptul că mulţi tineri vor atestatul de profesionist nefiind destul de pregătiţi, nu au răbdare pentru studiu şi pentru dobândirea unui statut.

  • A câştigat peste 7 milioane de dolari jucându-se. Cum a ajuns un tânăr să aibă mai mulţi fani decât Rihanna şi Eminem

    Felix Kjellberg, cunoscut online drept PewDiePie, a câştigat 7,4 milioane de dolari doar din clipurile video pe care el le realizează, scrie ziarul suedez Expressen. PewDiePie comentează, ţipă şi glumeşte în timp ce testează cele mai noi jocuri video.

    Suedezul este unul dintre cele mai cunoscute personalităţi din sectorul de gaming de pe YouTube. Canalul acestuia are nu mai puţin de 38 de milioane de abonaţi, cel mai mare de pe platforma video, intrecând artişti precum Rihanna sau Eminem şi chiar si propriul canal al YouTube.

    PewDiePie aproape şi-a dublat veniturile într-un an, în 2013 raportându-se că a facut 4 milioane de dolari din canalul său de YouTube. El a început să se filmeze în timp ce se juca jocuri video din 2010, iar în scurt timp a adunat milioane de fani.

    În octombrie plănuieşte să-şi publice cartea „This Book Loves You”, o colecţie de citate inspiraţionale pe care le-a zis de-a lungul anilor. 

  • Sculptorul român Giulian Dumitriu expune la Art Monaco

    „Este o mare bucurie faptul că juriul <Art Monaco> mi-a dat şansa de a reprezenta România într-un eveniment de o asemenea anvergură. Lucrările pe care le voi expune sunt inspirate de ceea ce aş putea numi „the other reality”. Materializarea acestei viziuni a presupus eforturi foarte mari şi, adesea, atingerea limitelor fizice. Dar cred că numai prin forţarea limitelor, prin şlefuire până la epuizare şi prin sublimarea materiei fruste într-o altă realitate, revelată, bronzul sau piatra capătă sens şi, în cele din urmă, viaţă”, a declarat Giulian Dumitriu.

    Printre lucrările expuse la „Art Monaco” va fi şi sculptura Higher Together, creată de Giulian Dumitriu pentru a ilustra valorile companiei JTI. Artistul explorează în lucrările ultimilor ani şi un gen de nişă, un neo-realism contemporan abstract care, fără a fi asimilat artei industriale, răspunde căutarilor legate de identitatea artistică a corporaţiilor, cu referire la branding şi valori exprimate plastic. De exemplu, Higher Together reprezintă interpretarea originală a valorilor JTI: Enterprising, Open, Challenging. „S-a turnat bronz incandescent în căuşe, pentru ca, mai târziu, elemente solide să răsară din pietre ca sâmburii fructelor. A fost nevoie de foarte multă forţă, pentru ca nu este uşor să ajungi din bucăţi la un întreg. Este vorba despre valorile companiei, dar şi despre cele naţionale, îngemănate simbolic cu cele ale companiei mamă din Japonia, la fel de simple şi profunde”, declara Gilda Lazăr, director JTI România, cu ocazia vernisajului lucrării, care va părăsi sediul JTI pentru o săptămână, spre a fi expusă la „Art Monaco”.

    „Higher Together se aşază pe verticală, coagulează în jurul ei elemente aparent disparate şi face legătura între spiritualităţi, cea a extremului orient şi cea creştină, românească” spunea Pavel Şuşară, critic de artă, la vernisaj. „Coloana, indiferent că este a lui Giulian sau a lui Brâncuşi, are ca sursă arborele vieţii, axul lumii, care dă sens existenţei şi din care, până la urmă, se ciopleşte şi crucea reînnoirii şi a resurecţiei spirituale. Trăim într-o lume orizontală, o lume care a uitat verticalul. Verticala leagă pământul de cer, iar arta sculptorului Dumitriu reprezintă o formă de căutare împreună a unei noi soluţii de descoperire a naturii noastre, care nu se erodează odată cu primul răsărit şi cu primul avânt. Putem comunica la nivel de specie doar în urma unor intense experienţe individuale şi este ceea ce, în cele din urmă, face Giulian Dumitriu prin lucrările sale”, a declarat Şuşară.

    Născut în 1971, la Bacău, într-o familie de artişti, absolvent  al Academiei de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, avându-l ca mentor pe Mihai Buculei, Giulian Dumitriu este prezent în expoziţii personale şi de grup la Bucureşti, Milano, Amsterdam, Paris şi Toronto, iar lucrările sale se regăsesc în colecţii particulare din România, Italia, Franţa, Canada, Statele Unite şi Elveţia. Artistul se poate mândri, printre altele, şi cu realizarea unor sculpturi monumentale din bronz, printre care cele ale lui Tristan Tzara şi Ion Ghica şi a contribuit, în 1996, la restaurarea celebrului Palat Ghica.

    În ultimii ani, arta contemporană românească a devenit din ce în ce mai apreciată, la loc de cinste în marile galerii ale lumii, dar şi în marile colecţii. Şi iată că nu doar pictura,  reprezentata prin nume ca Adrian Ghenie, ci şi sculptura românească intră în acest club select.

    JTI susţine în România evenimente şi instituţii culturale prestigioase: Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu, Festivalul Comedy Cluj, turneele Duelul Viorilor, Pianul Călător si Flautul de Aur, organizate de Centrul Cultural Media Radio România şi Asociaţia Culturală Accendo, cu sprijinul Radio România. JTI organizează de 16 ani Întâlnirile JTI, eveniment devenit un brand cultural naţional, care a avut ca invitaţi personalităţi marcante ale dansului contemporan: Bejart Ballet Lausanne, Joaquin Cortes, Sylvie Guillem, Maria Pagés şi Sidi Larbi Cherkaoui sau Akram Khan Company.  JTI este un promotor al moştenirii culturale japoneze în România, fiind şi cel mai important investitor japonez pe piaţa locală.

  • Unde se duc pavilioanele când se duc

    Unele ajung la colecţionari privaţi, bucuroşi să se laude cu ele. Altele, scrie The Guardian, rămân în atenţia publicului o perioadă mai lungă. Printre ele se numără oul spaţial al lui Smiljan Radic, achiziţionat de galeria Hauser and Wirth, cel creat de Daniel Libeskind în 2001, care a reapărut la Cork, când oraşul a fost Capitală Culturală Europeană în 2005, ori cel creat de Toyo Ito şi Cecil Balmond în 2002, actualmente restaurant pe plajă al Hotelului Le Beauvallon de pe Coasta de Azur. Primul pavilion construit la cererea Serpentine Gallery şi semnat Zaha Hadid a fost utilizat de Royal Shakespeare Company pentru reprezentaţii, după care a ajuns să găzduiască nunţi, discoteci în aer liber şi diverse alte evenimente.

  • Robbie Williams a bătut recordul la vânzarea de bilete într-un timp foarte scurt

    În primele 90 de minute de la punerea în vânzare a biletelor pentru concertul lui Robbie Williams în România, s-au cumpărat 21.500 de bilete, iar numărul lor este în continuă creştere, informează organizatorii.

    Cântăreţul britanic va concerta la Bucureşti pe 17 iulie, iar managerul artistului a precizat că show-ul va avea loc în Piaţa Constituţiei. Biletele la preţul redus de 151,2 lei se pot achiziţiona din reţeaua de magazinelor Germanos, iar cele disponibile online pe eventim.ro s-au epuizat. Cele cinci categorii de bilete disponibile onlie în reţeaua Eventim au preţuri cuprinse între 189 de lei şi 680,40 lei pentru Categoria Vip.

    Recordul pentru vânzările de bilete era deţinut de violonistul Andre Rieu, care a reuşit să vândă pentru concertul programat pe 13 iunie peste 12.500 de bilete, în mai puţin de trei ore. Robbie Williams a bătut şi recordul de vânzări al unor artişti ca: Rolling Stones, Madonna, Depeche Mode sau Lady Gaga.

     

  • Povestea festivalului Electric Castle. Cum au reuşit câţiva prieteni din Cluj să aducă zeci de mii de oameni la eveniment

    “Suntem nişte prieteni care şi-au spus «Hai să facem evenimente», evenimentele au crescut şi s-au transformat în Electric Castle“, rezumă clujenii care stau în spatele festivalului axat pe muzica electronică ce adună, de trei ani, zeci de mii de oameni la poalele castelului Bànffy din judeţul Cluj. Mihai Păun (38 de ani), directorul festivalului, Teodor Negrea (35 de ani), directorul artistic, şi Andi Vanca (25 de ani), specialistul în comunicare, sunt tinerii care stau în spatele echipei permanente formate din aproximativ 20 de persoane reunite sub umbrela Boiler Events, cât şi din alte câteva sute de colaboratori pe du-rata celor patru zile de festival organizat în mijlocul lunii iunie.

    „Electric Castle a avut succes pentru că a avut un concept puternic în spate, o combinaţie de muzică bună, castelul şi istoria acestuia, activităţile organizate, comunitatea de oameni cre-ată“, explică ei modul cum festivalul s-a transformat în cel mai mare de pe piaţa locală, cu 100.000 de participanţi estimaţi pentru anul acesta, circa 150 de artişti contractaţi şi un buget pe măsură, de 2 milioane de euro. Dacă, la nivelul pieţei locale, este cel mai mare eveniment de muzică în urma cifrelor înregistrate la primele ediţii, pe plan european clujenii concurează cu festivaluri internaţionale cu tradiţie precum Melt! (Germania), Balaton Sound şi Volt (Ungaria), I Love Techno (Belgia), Sea Dance Festival (Muntenegru), toate cu bugete de milioane de euro.

    Conturarea proiectului Electric Castle a început în 2010, odată cu deschiderea clubului Boiler din Cluj-Napoca de către Teodor Negrea, într-un spaţiu atipic la vremea respectivă. „Am ales subsolul fostei Fabrici de Pensule din Cluj-Napoca. Era inedit să vii într-un spaţiu de genul acesta cu un context diferit aducând muzică. De la primele evenimente am avut cozi la intrare“, îşi aminteşte reprezentantul Boiler Events, care crede că localul din Cluj-Napoca a fost primul care a reinterpretat în acest mod un spaţiu industrial.

    Un an mai târziu, membrii echipei Boiler Club au făcut un parteneriat cu reprezentanţii unui alt local din Cluj-Napoca, Booha Bar, aflat în campusul universitar Haşdeu şi unde se organizau de asemenea evenimente cu muzică. În urma parteneriatului, dimensiunea evenimentelor a înregistrat creşteri rapide, astfel că organizatorii au simţit nevoia de a căuta alte spaţii, care să acomodeze publicul tot mai numeros. Au început în Hotelul Continental, un hotel părăsit din Cluj-Napoca, iar ulterior, după finalizarea construcţiei Cluj Arena, au decis să facă evenimente în parcarea subterană a stadionului.

    Poziţionarea de a folosi spaţii neconvenţionale a crescut rapid numărul fanilor din comunitatea clujeană, însă notorietatea lor a crescut şi mai mult atunci când au reuşit să aducă unul dintre membrii formaţiei englezeşti Massive Attack la unul dintre even-imentele lor, moment când au hotărât că sunt pregătiţi să organizeze un festival. „Simţeam că lipseşte un festival cu o poveste în România, aşa că am decis să facem un festival aşa cum ne-ar plăcea nouă.“ Mergând în direcţia conceptului de spaţii atipice şi îmbinând-o cu partea de istorie, cea mai potrivită variantă era alegerea castelului medieval Bànffy din comuna Bon-ţida, aflată la aproximativ 30 de kilometri distanţă de Cluj-Napoca. Supranumit “Versailles-ul Transilvaniei“, Castelul Bànffy este una dintre atracţiile baroce majore ale ţării, atestat documentar documentar de la începutul secolului al XIV-lea.

    Castelul se află în administrarea Transylvania Trust, fundaţia Prinţului Charles, al cărei scop este să restaureze şi să repună în patri-moniul naţional şi pe harta evenimentelor turistice obiectivele de acest gen şi care le-a pus la dispoziţie spaţiul; la castel au mai fost organizate evenimente anterior, precum proiecţii în cadrul Festivalului de film TIFF sau Barock – Zilele Castelului Bànffy. În schimbul găzduirii, donează o parte din veniturile festivalului fundaţiei, cu scopul restaurării castelului. Spre exemplu, în primul an de festival, au donat 2% din venituri, iar banii au ajutat la refacerea acoperişului castelului.

    Timp de doi ani au lucrat la planificarea proiectului, iar prima ediţie a festivalului s-a concretizat în 2013. „Cel mai greu a fost să pornim evenimentul, mai ales că exista o doză de scepticism în privinţa conceptului pe care îl promovăm“. Contrac-tarea formaţiei din Regatul Unit Morcheeba le-a rispit însă îndoielile. „Ne aşteptam să vindem 4-5.000 de bilete zilnic, dar am ajuns la 10-11.000 datorită lor.“ 32.000 de participanţi, 92 de artişti care au evoluat pe patru scene, amenajate în castel şi în curte, 4.000 de persoane în zona amenajată special pentru corturi şi 500.000 de euro, valoarea bugetului festivalului, au fost rezultatele la momentul când au tras linie sub organizarea acestei primei ediţii.

    Anul trecut, cifrele s-au dublat: 79.000 de participanţi, 11.000 de oameni care au umplut spaţiul amenajat pentru camping şi mai mult de 130 de artişti pe scene. Notorietatea artiştilor contractaţi este principalul influenţator al dimensiunii festivalului, iar modul cum se ajunge la aceştia are la bază, ca în orice alt domeniu, experienţa acumulată: „Trebuie să ai credibilitate, câştigată pe baza evenimentelor organizate şi a artiştilor contractaţi anterior, iar apoi să existe o sincronizare legată de buget şi de timp. Legătura cu agenţii şi cu firmele de impresariat era deja făcută, a fost uşor să ducem discuţia mai departe“.

  • TOPUL celor mai difuzaţi artişti români. Cât au câştigat în 2014

    Reprezentanţii CREDIDAM au organizat vineri o conferinţă de presă în care a fost prezentat clasamentul celor mai bine plătiţi artişti din România, în 2014, sumele repartizate acestora, precum şi alte probleme cu care se confruntă organizaţia în colectarea drepturilor de autor.

    La eveniment au participat Ştefan Gheorghiu, director general CREDIDAM, Mihai Cernea, preşedinte al Consiliului Director CREDIDAM, Iulian Vrabete, vicepreşedinte al Consiliului Director CREDIDAM, Gheorghe Turda, preşedinte al Comisiei Permanente Speciale privind accesul la informaţii, şi Carmen Tănase, membru în Comisia Permanentă Specială privind accesul la informaţii.

    Astfel, la conferinţa de presă au fost prezentaţi cei mai difuzaţi artişti ai momentului, care sunt membri CREDIDAM, clasamentul reflectând drepturile băneşti repartizate de Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi acestora, conform volumului difuzării interpretării lor de utilizatorii din diverse medii: televiziune, radio, cinema, cablu, copie privată, ambiental, internet.

    Pe primul loc în acest top se situează interpretul de muzică pop Smiley, cu încasări de peste 130.000 de lei, urmat de Connect-R, care a obţinut peste 120.000 de lei, iar interpretul de muzică folk şi actorul Mihai Mărgineanu se află pe poziţia a treia, cu încasări de peste 100.000 de lei.

    Topul este completat, în ordine, de Matteo (peste 100.000 de lei), Mihai Bobonete (peste 100.000 de lei), Daniel Deneş, membru al formaţiei Fly Project (peste 90.000 de lei), Tudor Ionescu, membru al formaţiei Fly Project (peste 85.000 de lei), Andra (peste 82.000 de lei), Loredana Groza (peste 74.000 de lei), DJ Sava (peste 67.000 de lei), Lora (peste 60.000 de lei), precum şi membrii formaţiei Holograf – Dan Bittman, Romeo Dediu, Octav Furtună, Emilian Petroşel, Iulian Vrabete -, cu încasări de peste 58.000 de lei fiecare.

    În ceea ce priveşte interpreţii de manele, Ştefan Gheorghiu a spus că aceştia nu se află în top, în primul rând pentru că aceştia sunt difuzaţi în special pe postul Taraf TV, care îi aparţine lui Silviu Prigoană şi care “nu plăteşte”, CREDIDAM având “o problemă în instanţă” cu acesta, iar, în al doilea rând, “vremea manelelor a trecut”.

    De asemenea, în ceea ce priveşte încasările actorilor – care, de altfel, nu se află în topul celor mai difuzaţi artişti -, Carmen Tănase a precizat că în această situaţie “se discută numai despre actorii care apar în seriale TV şi în reclame. Ei nu sunt foarte mulţi, sunt puţini, iar la teatru, din păcate, apariţia la teatru nu are cum să se contorizeze. Deci, ei sunt destul de puţini cei care apar la TV, în comparaţie cu cei care sunt pe piaţă acum. Sumele nu sunt foarte mari, comparativ cu muzica, sunt mult mult mai mici, seriale nu prea mai sunt, sunt redifuzări care se plătesc mult mai puţin decât o primă difuzare”.

    La o conferinţă de presă organizată în aprilie 2014, la care au participat mai mulţi artişti, dar şi deputatul PPDD Liliana Mincă, s-a vorbit despre faptul că Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) ar fi descoperit nereguli la CREDIDAM. “Este vorba despre 1,6 milioane de euro evaziune fiscală”, a spus, la acel moment, Liliana Mincă.

    Întrebaţi, vineri, despre aceste probleme, reprezentaţii CREDIDAM au precizat că a fost vorba despre un “control comandat”, în urma căruia s-a stabilit că era vorba despre o sumă mai mică şi nu făcea obiectul unei evaziuni fiscale.

    “Cu doi ani în urmă, UNART, prin domnul Ion Antonescu (administrator general al Uniunii Naţionale a Artiştilor din România – UNART, n.r.), a făcut o reclamaţie – asta am aflat ulterior şi nu e publică – către directorul general CREDIDAM şi preşedintele Consiliului de Administraţie, care sunt eu, că am fi deturnat o mare sumă de bani, sunt lucruri care trebuiesc cercetate neapărat la CREDIDAM. Prin relaţiile domnului Ion Antonescu, la ANAF, la IGP (Inspectoratul General al Poliţiei, n.r), a început o cercetare penală care, după o cercetare de un an şi ceva, am fost informaţi că, de fapt, suma care este în discuţie – că n-ar fi fost corect cheltuită – era de 30.000 de lei”, a declarat Mihai Cernea la conferinţa de presă.

    La rândul său, directorul general al CREDIDAM a declarat că a fost vorba de un “control comandat”, efectuat de ANAF sectorul 1.

    “Timp de trei luni de zile a stat în sediul CREDIDAM şi a analizat absolut toate documentele contabile. Au fabricat un raport de inspecţie fiscală, cu o sumă care depăşea un milion de euro, dar nimic în conţinutul acestui raport de inspecţie fiscală nu face vorbire de evaziune fiscală, pentru că era obligaţia echipei de control, dacă sesiza peste un milion de euro evaziune fiscală, să înainteze la DNA (Departamentul Naţional Anticorupţie, n.r.). Acest raport de inspecţie fiscală face obiectul mai multor dosare în instanţă. Am reuşit să suspendăm atât RIF -ul (Raport de inspecţie fiscală, n.r.), cât şi decizia de împunere, ceea ce demonstrează din capul locului că există suficiente elemente de ilegalitate în cadrul acestor documente. În continuare sunt procese pe rol. (…) Modul straniu în care a funcţionat ANAF-ul în ceea ce priveşte acest control a declanşat un număr de 16 dosare, pentru că, deşi era suspendat şi RIF-ul şi decizia de impunere, ei tot trimiteau decizii de reţinere a unor sume. Ba mai mult, reveneau – vorbesc de ANAF sectorul 1 – cu adrese care spuneau că s-au reglat sumele. (…) Am constatat cu stupoare că nu ai o cale administrativă de comunicare cu ei, singura modalitate e să te adresezi instanţei. În instanţă am reuşit să anulăm absolut toate aceste decizii de impunere, să anulăm absolut toate amenzile care ni s-au dat şi la ora actuală suntem în faza finală a procesului pentru anularea acestui RIF. În paralel, s-a autosesizat IGPR (Inspectoratul General al Poliţiei Române, n.r.), citind un articol în ziar, că am fi produs evaziune fiscală, au plătit un expert să facă expertiză pe acea lucrare şi expertul numit de ei a scos în evidenţă, în baza documentelor aduse de noi, că, de fapt, aici ar fi în discuţie o sumă de 30.000 de lei, pe care şi noi am contestat-o (…), pentru că apar o serie de elemente care frizează bunul simţ”, a declarat Ştefan Gheorghiu.

    Constituit în 1996 ca asociaţie non-profit, CREDIDAM reprezintă interesele artiştilor interpreţi români şi străini. Obiectul activităţii CREDIDAM este colectarea şi repartizarea banilor cuveniţi acestora, proveniţi din difuzarea înregistrărilor comerciale pe teritoriul României de posturile de radio, TV, cablu, cinematografice, în restaurante, hoteluri, discoteci etc.

    Potrivit informaţiilor prezentate la conferinţa de presă, CREDIDAM numără în prezent 11.952 de membri (actori, balerini, muzicieni din toate genurile), iar, în cei 18 ani de activitate (din 1996 până în 2014), a virat către artişti suma de 193.404.788 de lei, iar către stat (impozite) suma de 85.798.185 de lei.

    În anul 2014, CREDIDAM a colectat suma de 34.472.992,49 de lei, din care 28.611.679,67 de lei din gestiune obligatorie şi 5.861.321,82 de lei din gestiune facultativă.